Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 259/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 259
Ședința publică de la 30 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Elena Scriminți
JUDECĂTOR 2: Ciubotariu
JUDECĂTOR 3: Otilia Susanu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare contestația în anulare promovată de condamnatul vizând decizia penală nr. 210 din data de 02 aprilie 2009 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI.
Actuala compunere a completului de judecată a fost stabilită ca urmare a admiterii cererii de abținere formulată de dl. judecător.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă contestatorul, în stare de deținere, asistat de av., apărător desemnat din oficiu.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Interpelat, contestatorul arată că își menține contestația în anulare formulată și nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri cu privire la contestația de față.
Av. pentru contestator solicită admiterea contestației formulată de condamnat, pentru motivele expuse de acesta.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că nu sunt întrunite dispozițiile prevăzute de lege pentru admiterea în principiu a contestației în anulare, motiv pentru care formulează concluzii de respingere a contestației formulată de condamnat.
Contestatorul având cuvântul arată că a fost condamnat în mod nelegal. Solicită admiterea contestației în anulare întrucât este nevinovat de săvârșirea infracțiunii reținută în sarcina sa, iar din punctul său de vedere această infracțiune nu este prevăzută de legea penală.
Curtea de Apel
Asupra contestației în anulare formulată de condamnatul.
Prin decizia penală nr. 210 din 2 aprilie 2009 Curții de APEL IAȘIs -a decis:
"Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 44 din 02.02.2009 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Deduce arestarea preventivă de după data de 02.02.2009, la zi.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 270 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei, onorariu de avocat oficiu, care va fi avansată din fondurile statului".
Curtea de Apel a reținut că:
"Examinând recursul, Curtea constată că acesta nu este fondat pentru următoarele considerente:
Prima instanță administrat legal și a apreciat temeinic toate probele necesare aflării adevărului cu privire la faptă și la persoana inculpatului, stabilind corect situația de fapt și vinovăția acestui inculpat în săvârșirea infracțiunii de tentativă la tâlhărie în formă calificată, prev. de art. 20 rap la art. 211 alin. 2 lit. c și alin. 2 ind. 1 lit. b Cod penal.
Pentru această infracțiune prima instanță aplicat o pedeapsă individualizată judiciar în acord cu dispozițiile art. 72 Cod penal.
La individualizarea pedepsei prima instanță a avut în vedere chiar circumstanțele invocate în recurs, anume poziția procesuală corespunzătoare și faptul că inculpatul este la primul contact cu legea penală. Lipsa antecedentelor penale și recunoașterea faptei sunt elemente cărora prima instanță le-a dat eficiență atunci când s-a orientat în aplicarea pedepsei la limita minimă prevăzută de lege.
Potrivit art. 74 Cod penal, acordarea de circumstanțe atenuante nu reprezintă o obligație pentru instanță decât în măsura în care o astfel de modalitate de diminuare a pedepsei aplicate se justifică în raport cu scopul acesteia și cu criteriile de individualizare prev. de art. 52 și art. 72 Cod penal. Nu poate fi considerată o încălcare a acestor dispoziții legale simpla împrejurare că instanța de apel nu a dat relevanța juridică dorită de inculpat atitudinii sincere manifestate de acesta pe parcursul procesului și lipsei antecedentelor penale.
Împrejurările de mai sus nu au nici relevanța, nici consistența unor circumstanțe atenuante. Importanța sincerității inculpatului este nesemnificativă în contextul activității infracționale. Dovezile administrate în cauză atestă indubitabil că inculpatul a urmărit pe victimă până în casa scării unde a atacat-o cu un cuțit, cu care a amenințat-o punându-i lama la gât, după care a lovit-o cu pumnul în obraz și i-a smuls poșeta de care victima s-a ținut, târând-o astfel până la nivelul etajelor inferioare, unde inculpatul a abandonat activitatea infracțională ca urmare a apariției unor vecini.
Având în vedere împrejurările concrete în care inculpatul acționat, gradul ridicat de pericol social și urmarea produsă, Curtea consideră că aplicarea unei pedepse într-un cuantum egal cu minimul special prevăzut de lege este necesar pentru formarea unei noi atitudini a inculpatului față de valorile sociale ocrotite de legea penală și nu constituie în nici un caz, așa cum susține inculpatul în recurs, un tratament sancționator.
Pentru aceste considerente, Curtea, în temeiul art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. Cod procedură penală, va respinge recursul ca nefondat".
În termen legal condamnatul a formulat contestație în anulare a deciziei penale nr. 210/2.04.2009 a Curții de APEL IAȘI, motivând în drept pe dispozițiile art. 386 lit. "c" Cod procedură penală - invocând nelegala condamnare, pentru că nu a săvârșit infracțiunea pentru care a fost condamnat (infracțiunea de tentativă la tâlhărie - considerând că infracțiunea în formă de tentativă nu este incriminată).
Condamnatul a depus la dosar copia mandatului de executare a pedepsei la care a fost condamnat.
Analizând, în calea extraordinară de atac, cererea de contestație în anulare formulată de condamnatul, în baza dispozițiilor art. 386 lit. c Cod procedură penală și al considerentelor invocate, al actelor și lucrărilor dosarului al cărei decizie se contestă, se constată următoarele:
În baza disp. art. 386 lit. c Cod procedură penală contestația în anulare se formulează împotriva hotărârii definitive, în cazul în care instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 al. 1 lit. f-i, cu privire la care existau probe în dosar.
Prin decizia penală 210/2.04.2009 s-a dispus respingerea ca nefondat a recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale 44/2009 a Tribunalului Iași.
Dispozițiile art. 386 Cod procedură penală prevede imperativ cazurile în care se poate face contestație în anulare împotriva hotărârilor penale definitive și nu o posibilitate de reanaliză a cauzei pe fondul acesteia - respectiv al reanalizei probelor în sensul stabilirii vinovăției inculpatului (ca în căile ordinare de atac).
Susținerile condamnatului că săvârșirea infracțiunii în formă de "tentativă" ar reprezenta un caz de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute în art. 10 al. 1 lit. f-i Cod procedură penală, sunt neîntemeiate - nefiind prevăzute de legea penală situația invocată (nu se regăsește între cazurile de încetare a procesului penal).
Față de considerentele expuse anterior, constatând neîntemeiată contestația în anulare formulată de condamnatul - aceasta va fi respinsă.
În baza dispozițiilor art. 192 al. 2 Cod procedură penală va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca neîntemeiată contestația în anulare promovată de condamnatul deținut în Penitenciarul Iași și vizând decizia penală nr. 210 din 02.04.2009 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI.
Obligă condamnatul să plătească statului suma de 180 lei reprezentând cheltuieli judiciare, din care suma de 100 lei reprezentând onorariu apărător oficiu va fi avansată din fondul special
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 30.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
08.05.2009
Curtea de APEL IAȘI:
- -
-
-
Președinte:Elena ScrimințiJudecători:Elena Scriminți, Ciubotariu, Otilia Susanu
