Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 26/2008. Curtea de Apel Iasi

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENTRU MINORI ȘI FAMILIE

PREȘEDINTE: Dumitrescu Daniela

JUDECĂTOR 2: Scripcariu Gabriela

JUDECĂTOR 3: Ghideanu Anca

GREFIER: - -

Cu participarea procurorului -

Ședința nepublică din 10 aprilie 2008

decizia penală nr. 26

La ordine judecarea recursului penal având ca obiect "art. 211 Cod penal" promovat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr.24 din 22.01.2008 a Tribunalului Iași, pronunțată în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința nepublică se prezintă inculpatul recurent asistat de domnul avocat, apărător ales cu împuternicire avocațială la dosar, partea responsabilă civilmente, precum și, tatăl inculpatului, lipsă fiind partea vătămată, autoritatea tutelară Direcția de Asistență Comunitară I și Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că s-a depus la dosar, prin Serviciul de registratură referatul de evaluare psiho-socială privind pe inculpatul, întocmit de către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, după care;

Nemaifiind alte cereri de formulat și verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea recursului promovat de inculpat.

Domnul avocat, având cuvântul apreciază că se impune admiterea recursului promovat de inculpatul. Solicită instanței ca în condițiile în care va considera că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii să nu-i aplice măsura prevăzută la art. 104 Cod penal ci să o înlocuiască, în cel mai bun caz, cu măsura prevăzută la art. 103 Cod penal, respectiv măsura educativă a libertății supravegheate și să fie încredințată supravegherea ori Serviciului de Probațiune ori familiei, având în vedere că, concluziile raportului de evaluare psiho-socială sunt favorabile inculpatului.

Lipsa de antecedente penale, poziția pe care în acest moment, în față instanței de control judiciar a avut-o inculpatul, față de ceea ce i s-a imputat prin rechizitoriu, pot conduce la ideea că acest copil se poate recupera și reintegra în societate și fără a merge în acel centru de reeducare.

În măsura în care instanța va aprecia că măsura prevăzută la art. 103 Cod penal nu este suficientă, există și posibilitatea, deși nu-i este favorabilă, de a i se aplica inculpatului o pedeapsă cu suspendare condiționată, însă fără a i se impune obligarea de a executa nici măsura internării și nici o eventuală pedeapsă în regim de detenție, întrucât toate circumstanțele personale și reale ale acestuia, conduc la ideea că acesta poate fi recuperat și fără vreo executare efectivă a unei măsuri educative sau a unei pedepse.

În concluzie, domnul avocat solicită admiterea recursului promovat de inculpat și acordarea acestuia a posibilității de a rămâne lângă familie și a se reintegra în societate.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, apreciază că acțiunea inculpatului a fost dovedită prin probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, susținut la instanța de fond și verificat mai apoi și la instanța de apel, probatoriu care a condus la măsură apreciată în mod corect de către instanță, și solicită menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul Iași ca fiind temeinică și legală și respingerea recursului promovat de inculpat ca nefondat.

În replică, domnul avocat, consideră că atât instanța de fond cât și cea de apel, în momentul în care au judecat prezenta cauză, au dispus această măsură tocmai pornind de la premisa că inculpatul nu a fost prezent și au considerat că acesta are o atitudine sfidătoare și nu este interesat de rezultatul cercetării și că nu a realizat care sunt consecințele faptelor sale.

Apreciază domnul avocat că s-a făcut dovada că inculpatul a realizat ce i s-a întâmplat, că a greșit și solicită admiterea recursului promovat.

Partea responsabilă civilmente, având cuvântul lasă la aprecierea instanței soluția ce va pronunța.

Partea responsabilă civilmente, având cuvântul lasă la aprecierea instanței soluția ce va pronunța.

Inculpatul recurent, personal, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței soluția ce va pronunța.

Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.

Ulterior deliberării,

Instanța de judecată

Deliberând asupra recursului penal de față.

Prin sentința penală nr. 3130/26.10.2007 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr- s-au dispus următoarele:

Condamnă inculpații:

1., fiul lui și, născut la data de 12.12.1990 în mun. I, domiciliat în mun. I,-, CNP -, cetățenie română, studii 6 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedepsele de:

- 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 40 Cod penal și art. 99 alin. 3 Cod penal;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de"furt calificat" prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 40 Cod penal și art. 99 alin. 2 Cod penal.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 83 Cod penal revocă suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 5411/25.11.2005, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28.12.2005, pedeapsă care va fi executată alăturat celei aplicate prin prezenta sentință.

Total pedeapsă de executat: 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal.

În baza art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest preventiv a inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal scade din durata pedepsei aplicate durata reținerii și arestării preventive începând cu 22.03.2007 și până la zi.

2., fiul lui și, născut la data de 09.08.1988 în mun. R, jud. N, domiciliat în mun. I,-, CNP -, cetățenie română, neșcolarizat, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, art. 74 alin. 2 raportat la art. 76 lit. b Cod penal.

În baza art. 861Cod penal dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 6 (șase) ani calculat conform art. 862Cod penal.

În baza art. 863alin. 1 Cod penal obligă inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte lunar la Poliția Mun. I, organ desemnat cu supravegherea, la datele fixate de acesta;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Atrage atenția inculpatului asupra disp. art. 864Cod penal.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal ce va fi suspendată în condițiile prev. de art. 71 alin. 5 Cod penal.

3., fiul lui și, născut la data de 09.03.1991 în mun. I, domiciliat în mun. I,-, cetățenie română, studii 6 clase, elev, fără antecedente penale, la pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 99 alin. 2 Cod penal.

Constată că inculpatul a comis infracțiunea în condiții de concurs real, conform art. 33 lit. a Cod penal cu 4 infracțiuni de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e, g Cod penal, comisă la data de 07/08.04.2006, art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e Cod penal, comisă la data de 27.04.2006, art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal comisă la data de 10.05.2006 și art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, i Cod penal, comisă la data de 10.05.2006, precum și cu infracțiunea prev. de art. 78 alin. 1 din OUG 195/2002, comisă la data de 10.05.2006, pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 2198/25.07.2007 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la data de 20.08.2007, precum și cu infracțiunea de "complicitate la tentativă la furt calificat", prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 20 Cod penal cu referire la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1, pentru care inculpatului i s-a aplicat măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, prev. de art. 104 Cod penal, prin sentința penală nr. 750/09.03.2007 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2198/25.07.2007 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la data de 20.08.2007 și repune în individualitatea lor pedepsele componente, după înlăturarea sporului de 6 luni închisoare:

a) 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e, g Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal;

b) 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal;

c) 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal;

d) 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e, i Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal;

e) 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 78 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 ( art.86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, în noua numerotare stabilită prin Legea nr. 46/2006);

f) măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, prev. de art. 104 Cod penal, aplicată prin sentința penală nr. 750/09.03.2007 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare.

În baza art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b Cod penal contopește pedeapsa aplicate inculpatului prin prezenta sentință cu pedepsele de la lit. a-e și măsura educativă de la lit. f și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare, pe care o sporește cu 6 luni închisoare (spor intrat în autoritate de lucru judecat). Total pedeapsă pentru inculpatul: 4 (patru) ani închisoare.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a, c Cod penal pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal.

Menține starea de arest preventiv a inculpatului, iar în baza art. 36 alin. 3 Cod penal scade din durata pedepsei aplicate durata executată începând cu 09.05.2007 și până la zi.

Revocă mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 2924/2007 emis de Judecătoria Iași pe numele inculpatului și dispune emiterea unui nou mandat la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

În baza art. 101 lit. c Cod penal raportat la art. 104 Cod penal aplică inculpatului, fiul lui și, născut la data de 29.12.1991 în I, domiciliat în I,-, CNP -, cetățenie română, studii 1 clasă, fără ocupație, fără antecedente penale, măsura educativă a internării într-un centru de reeducare până la împlinirea vârstei de 18 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal.

În baza art. 118 Cod penal dispune confiscarea specială în folosul statului de la fiecare din inculpații și a sumei de 170 de lei reprezentând prejudiciul creat părții vătămate, care a renunțat la pretenții.

În baza art. 189 Cod procedură penală onorariile apărătorilor din oficiu din cursul urmăririi penale în cuantum de 3x100 lei vor fi plătite Baroului de Avocați I din fondurile speciale ale Ministerului Public, iar onorariile apărătorilor din cursul judecății în cuantum de 4x150 lei vor fi plătite Baroului de Avocați I din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

În baza art. 191 alin. 2 Cod penal obligă inculpații să plătească statului următoarele sume cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat:

- inculpatul suma de 350 de lei;

- inculpatul suma de 500 de lei;

- inculpatul suma de 300 de lei;

- inculpatul suma de 350 de lei, sume ce includ și onorariile apărătorilor din oficiu.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Iașia reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași dat în dosarul nr. 1298/P/2007 la data de 25.04.2007 și înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr- s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 99 alin. 3 Cod penal și "furt calificat" prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 99 alin. 2 Cod penal, fiecare cu aplicarea art. 40 Cod penal și ambele cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal; punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată a inculpaților săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal, săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 99 alin. 2 Cod penal și, săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal.

S-a reținut în sarcina inculpaților prin actul de sesizare al instanței următoarele: în sarcina inculpatului faptul că în perioada 11.12.2006 - 22.01.2007, prin amenințare cu acte de violență, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu alții, a săvârșit două acte materiale distincte de deposedare a părților vătămate și de bunuri materiale, respectiv două genți de damă, în fiecare dintre acestea aflându-se telefoane mobile, bani, acte, valoarea totală a prejudiciului fiind de 1.220 lei, recuperat parțial; de asemenea, în perioada 28.08 - 05.10.2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, o dată singur, a sustras de la partea vătămată un rucsac în care se afla un telefon mobil și, altă dată, împreună cu altul, a sustras dintr-un autoturism parcat în loc public, aparținând părții vătămate un detector, valoarea totală a prejudiciului creat fiind de 1300 lei, recuperat integral. În sarcina inculpatului, s-a reținut că în perioada 11.12.2006 - 22.01.2007, prin amenințare cu acte de violență, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu alții, a săvârșit două acte materiale distincte de deposedare a părților vătămate și de bunuri materiale, respectiv două genți de damă, în fiecare dintre acestea aflându-se telefoane mobile, bani, acte, valoarea totală a prejudiciului fiind de 1.220 lei, recuperat parțial; în sarcina inculpaților și s-a reținut faptul că în ziua de 11.12.2006, prin amenințare cu acte de violență, împreună cu alții, a deposedat-o pe partea vătămată de o geantă în care se aflau mai multe bunuri (bani, telefon mobil, acte de identitate), valoarea prejudiciului fiind de 880 lei, recuperat integral.

Analizând actele și lucrările dosarului, prima instanță constatat ca fiind pe deplin dovedite următoarele:

1. La data de 22.01.2007, partea vătămată a sesizat organele de poliție cu privire la faptul că, în cursul aceleiași zile, în jurul orelor 15,00, în timp ce se deplasa pe str. - din mun. I, a fost deposedată, prin smulgere, de poșeta pe care o avea pe umăr, de către două persoane.

În urma cercetărilor efectuate s-au reținut următoarele:

În după-amiaza zilei de 22.01.2007, în jurul orei 15,00, partea vătămată se întorcea de la serviciu spre locuința situată la marginea loc., la limita cu cartierul - din mun. I, pe str. -. La un moment dat, i-au ieșit în față 5 persoane de etnie, din care 2 erau mai mari (a aproximat partea vătămată vârsta lor la 18-19 ani), iar alții 3 de aprox. 10-11 ani. Aceștia s-au strâns în jurul părții vătămate, iar cei doi mari, care ulterior au fost identificați ca fiind inculpații și, au pus mâna pe geanta ce se afla pe umăr, în care se aflau un telefon mobil marca Nokia, un portmoneu cu suma de 40 de lei și alte bunuri, în valoare totală de 340 de lei, i-au smuls-o și au fugit în cartierul -.

După câțiva metri, inculpații au deschis poșeta și au luat din interior telefonul mobil și suma de 40 de lei, după care au aruncat geanta.

Partea vătămată a făcut descrierea exactă a persoanelor care i-au smuls geanta, iar ulterior a procedat la recunoașterea acestora după fotografii și din grup.

Inculpații și au refuzat să dea declarații despre această faptă în cursul urmăririi penale, ultimul și în faza judecății, iar în cursul judecății inculpatul a negat comiterea faptei, afirmând că nu se afla în localitate la acea dată, aspect pe care însă nu l-a putut proba.

La scurt timp după comiterea faptei, organele de poliție au încheiat un proces verbal cu afirmațiile inculpatului referitoare la faptă, declarații date în prezența unui martor asistent, în cuprinsul căruia se arată că inculpatul a dat cu mâna peste bareta poșetei părții vătămate, care a căzut pe antebraț, de unde a smuls-o inculpatul.

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cursul procesului penal însă, în cursul judecății (fila 191), a declarat că nu are nici o pretenție, cu toate că prejudiciul nu a fost restituit.

Situația de fapt astfel cum a fost reținută de către instanța de fond rezultă din analiza probatoriului administrat în ambele faze procesuale, respectiv cu plângerea și declarațiile părții vătămate, proces verbal de cercetare la fața locului și planșa foto, proces verbal de recunoaștere după fotografii și planșe foto, proces verbal de recunoaștere din grup și planșa foto, declarațiile martorilor asistenți, proces verbal de consemnare a declarației inculpatului.

2. În ziua de 11.12.2006, în timp ce se aflau în cartierul -, inculpații, și au acostat-o pe partea vătămată. Inculpatul a sărit în brațele acesteia și a prins-o cu mâinile de gât, iar în acest timp, inculpatul a tras de poșeta părții vătămate, dar nu a reușit să o ia întrucât aceasta l-a lovit cu piciorul. Inculpații și o amenințau pe partea vătămată, spunându-i "lasă geanta că te omor!". Partea vătămată a strigat după ajutor, împrejurare în care au intervenit agenții de poliție aflați în zonă, și care îi urmăriseră pe inculpați de mai mult timp, observând comportamentul antisocial al acestora, prinderea inculpaților fiind observată și de către martorul.

Audiată fiind, partea vătămată a declarat că inculpatul s-a năpustit asupra ei, imobilizând-o cu mâinile și picioarele, timp în care inculpații și au început să o amenințe cu acte de violență și au împins-o pentru a se dezechilibra. Inculpatul i-a smuls poșeta din mâini iar la strigătele ei au intervenit organele de poliție. Despre inculpatul, partea vătămată a declarat că acesta nu a intervenit și nu poate spune dacă a amenințat-o, totul petrecându-se cu repeziciune.

Prejudiciul creat părții vătămate în cuantum de 880 lei a fost recuperat integral.

În procesul verbal întocmit de către organele de poliție la data de 11.12.2006 (filele 63-64 dosar UP) s-au consemnat următoarele: agenții de poliție, și din cadrul Poliției Mun. I, Secția a-II-a Poliție, aflându-se de serviciu în zona gară, respectiv Moara de, au fost anunțați de ofițerul de serviciu despre faptul că în parcarea auto din fața magazinului "" se află patru tineri care acostează persoane încercând să le sustragă bunuri din buzunare și încearcă să forțeze sistemele de închidere de la autoturismele parcate în zonă. Ajunși la fața locului, organele de poliție i-au observat pe cei patru tineri, a căror îmbrăcăminte a fost descrisă; cei patru tineri s-au urcat în tramvaiul 2, cu număr de indicativ 332, deplasându-se spre direcția -. S-a procedat la urmărirea grupului de tineri, care a coborât în stația de tramvai Moara 1 Mai, apoi s-au deplasat pe jos spre cartierul -, pe traseul str. -, șos. -. În dreptul Oficiului Poștal nr. 9 s-au uitat la un autoturism parcat în față și au tras de sistemul de închidere al acestuia, fără a reuși să intre în interior; și-au continuat deplasarea pe trotuarul din stânga spre cartierul -, acostând trecătorii ce se deplasau pe stradă, încercând să le sustragă gențile. În dreptul blocului 476 de pe str. - - au acostat o tânără care avea în mână o poșetă de culoare neagră. Tânărul îmbrăcat în geacă albă cu mâneci roșii (inculpatul ) a sărit în brațele părții vătămate prinzând-o de gât, aceasta începând să țipe după ajutor; imediat ceilalți trei au înconjurat-o, cel îmbrăcat în geacă neagră cu inscripția "" (inculpatul ) a prins cu ambele mâini de geantă, trăgând de aceasta, moment în care fata a început să lovească cu picioarele și să strige "Poliția", în timp ce ceilalți doi inculpați Ť. la tânără: "Lasă geanta". Organele de poliție au intervenit în acest moment, imobilizând și identificând inculpații în prezența martorului.

Martorul a observat întreg incidentul cu partea vătămată și a observat și prinderea inculpaților, astfel cum a fost relatată în procesul verbal întocmit de organele de poliție.

Audiați fiind, inculpații nu au recunoscut săvârșirea faptei. inculpatul declarând că inculpatul a sărit în brațele părții vătămate și a încercat să-i smulgă poșeta, dar nu a reușit.

Partea vătămată și-a recuperat integral prejudiciu și a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Situația de fapt astfel cum a fost reținută de către prima instanță rezultă din analiza probatoriului administrat în ambele faze procesuale, respectiv cu plângerea și declarațiile părții vătămate, proces verbal de prindere în flagrant, proces verbal de imobilizare, declarațiile martorului, precum și declarațiile inculpaților care atestă că se aflau împreună și a avut loc un incident cu partea vătămată.

3. La data de 28.08.2006, în jurul orelor 18,40, agenții de poliție de la Secția a II-a Poliție, care se aflau pe șos. -, în timpul serviciului de patrulare, i-au observat pe inculpatul și pe numitul dând târcoale părții vătămate a. Aceasta însoțea un copil, iar în apropierea lor, jos, era un rucsac, pe care inculpatul l-a luat, fără a fi observat de către partea vătămată. În acest timp, numitul se afla la colțul unui bloc și supraveghea zona.

După ce a luat rucsacul, inculpatul s-a îndreptat spre cartierul -, verificând, pe drum, conținutul acestuia, și scoțând din interior un telefon mobil pe care l-a pus în buzunarul lui.

Agenții de poliție l-au somat pe, dar acesta a grăbit pasul și a aruncat atât rucsacul cât și telefonul mobil. A fost prins doar numitul, recunoscut de către partea vătămată întrucât îl văzuse plimbându-se împreună cu inculpatul.

În procesul verbal întocmit de către organele de poliție la data de 28.08.2006 (filele 124-125 dosar UP) s-au consemnat următoarele: agenții de poliție G, și, din cadrul Poliției Mun. I, Secția a-II-a Poliție, aflându-se de serviciu de patrulare pe str. șoseaua -, au observat doi tineri, cunoscuți ca persoane ce comit deseori furturi, care nu își justificau prezența în zonă și au procedat la efectuarea unei pânde. Cei doi se plimbau pe spațiul dintre blocurile 480A - 480B unde se afla și o persoană de sex feminin împreună cu un copil și, în imediata apropiere a acesteia, pe pământ, se afla un rucsac de culoare bej. Cei doi tineri au trecut de mai multe ori prin apropierea părții vătămate, apoi numitul mers la colțul blocului 480B pentru a supraveghea zona, moment în care inculpatul a trecut prin spatele părții vătămate și profitând de neatenția acesteia a luat rucsacul, după care s-a deplasat pe trotuar, îndreptându-se spre cartierul -, timp în care a căutat prin buzunarele rucsacului de unde a luat un telefon mobil pe care l-a introdus în buzunarul pantalonului. Imediat s-a procedat la somarea inculpatului, care a fugit printre blocuri, în timpul urmăririi aruncând atât rucsacul cât și telefonul mobil. Martorul a confirmat faptul că s-a întâlnit cu inculpatul și l-a văzut pe acesta alergând foarte tare înspre strada - (filele 133 - 135 dosar UP)

Partea vătămată, care în cursul judecății l-a recunoscut în sală pe inculpatul (fila 127), și-a recuperat integral prejudiciu și a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Inculpatul a recunoscut atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății săvârșirea faptei, regretând comiterea ei

Situația de fapt astfel cum a fost reținută de către prima instanță rezultă din analiza probatoriului administrat în ambele faze procesuale, respectiv cu plângerea și declarațiile părții vătămate a, proces verbal de prindere în flagrant, proces verbal de recuperare a prejudiciului, declarațiile martorilor și, precum și declarațiile inculpatului.

4. La data de 05.10.2006, în jurul orelor 13,30, agenții de poliție de la secția a II-a Poliție, aflându-se în zona magazinului din cartierul - - Șos. ---, l-au observat pe inculpatul și pe făptuitorul în timp ce încercau să deschidă geamul portierei unei utilitare parcate în spatele unui bloc. Nereușind să deschidă geamul, inculpatul l-a spart cu o piatră, după care făptuitorul a pătruns, cu o parte a corpului în autovehicul și a luat din interiorul acestuia un detector.

Cei doi autori au fost prinși de către agenții de poliție, bunul sustras fiind recuperat.

Momentul comiterii faptei de către cei doi minori a fost observat de către martorul care se afla la geamul locuinței sale, situate în blocul lângă care era parcat autovehiculul în cauză.

Cu ocazia efectuării cercetării la fața locului, au fost ridicate fragmente de urme papilare, în urma prelucrării acestora, stabilindu-se că au fost create de către inculpatul și făptuitorul.

Prejudiciul creat părții vătămate în cuantum de 900 de lei a fost recuperat integral prin restituirea în natură a bunului sustras.

Fiind audiat, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, la fel ca și făptuitorul.

Situația de fapt astfel cum a fost reținută de către prima instanță rezultă din analiza probatoriului administrat în ambele faze procesuale, respectiv cu plângerea și declarațiile părții vătămate, proces verbal de prindere în flagrant, proces verbal de cercetare la fața locului și planșe foto, raport de constatare tehnico-științifică nr. 19666/30.03.2007, declarațiile martorului precum și declarațiile de recunoaștere ale inculpatului.

Față de tot materialul probator administrat în cauză,prima instanță considerat că s-a făcut pe deplin dovada vinovăției inculpaților sub forma intenției directe în comiterea unor fapte prevăzute de legea penală.

În drept,prima instanță a apreciat că, faptele inculpatului care, în perioada 11.12.2006 - 22.01.2007, prin amenințare cu acte de violență, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu alții, a săvârșit două acte materiale distincte de deposedare a părților vătămate și de bunuri materiale, respectiv două genți de damă, în fiecare dintre acestea aflându-se telefoane mobile, bani, acte, valoarea totală a prejudiciului fiind de 1.220 lei, recuperat parțial întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 99 alin. 3 Cod penal și

Faptele aceluiași inculpat care, în perioada 28.08 - 05.10.2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, o dată singur, a sustras de la partea vătămată un rucsac în care se afla un telefon mobil și, altă dată, împreună cu altul, a sustras dintr-un autoturism parcat în loc public, aparținând părții vătămate un detector, valoarea totală a prejudiciului creat fiind de 1300 lei, recuperat integral, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de "furt calificat" prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, i Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 99 alin. 2 Cod penal.

Inculpatul a comis faptele în stare de pluralitate intermediară de infracțiuni, conform art. 40 Cod penal, întrucât se afla în termenul de încercare al suspendării executării pedepsei de 1 an închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 5411/25.11.2005, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28.12.2005.

Faptele inculpatului care, în perioada 11.12.2006 - 22.01.2007, prin amenințare cu acte de violență, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împreună cu alții, a săvârșit două acte materiale distincte de deposedare a părților vătămate și de bunuri materiale, respectiv două genți de damă, în fiecare dintre acestea aflându-se telefoane mobile, bani, acte, valoarea totală a prejudiciului fiind de 1.220 lei, recuperat parțial întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 99 alin. 2 Cod penal.

Faptele inculpaților și care, în ziua de 11.12.2006, prin amenințare cu acte de violență, împreună cu alții, a deposedat-o pe partea vătămată de o geantă în care se aflau mai multe bunuri (bani, telefon mobil, acte de identitate), valoarea prejudiciului fiind de 880 lei, recuperat integral, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal pentru primul inculpat, respectiv art. 75 lit. c Cod penal pentru cel de-al doilea inculpat.

Pentru infracțiunile comise, prima instanță a dispus condamnarea inculpaților.

La individualizarea judiciară a sancțiunilor penale și a modalităților de executare ale acestora, față de criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, instanța va avea în vedere pe de o parte dispozițiile părții generale ale acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social concret al faptelor comise caracterizate de modalitatea și împrejurările comiterii acestora, pe timp de zi, în locuri publice, de mai multe persoane împreună, de cuantumul prejudiciului provocat părților vătămate, care a fost recuperat doar prin acțiunea organelor de poliție și nu din inițiativa inculpaților, iar pe de altă parte persoana fiecărui inculpat, inculpatul fiind anterior condamnat la o pedeapsă cu suspendarea condiționată, faptele fiind comise în termenul de încercare, inculpatul a suferit alte două condamnări pentru infracțiuni aflate în concurs real cu cele două acte materiale descrise în prezenta cauză, în timp ce inculpații și nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, atitudinea procesuală greșită, de nerecunoaștere a întregii activități infracționale de către inculpați, inculpatul recunoscând doar infracțiunile de furt, nu și cele de tâlhărie, precum și atitudinea de sustragere de la judecată a inculpatului minor.

Prima instanță a avut în vedere și concluziile referatelor de evaluare întocmite de către serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, referate aflate la dosarul de urmărire penală. Astfel, în cazul inculpatului, au fost identificați o multitudine de factori negativi care pot influența conduita ulterioară a acestuia, respectiv debutul infracțional, cariera infracțională bogată, abandonul școlar, absența unor perspective profesionale viabile, mediul social negativ constituit din vecinătatea și anturajul minorului, lipsa autorității parentale și a supravegherii corespunzătoare, lipsa modelului patern,problemele financiare ale familiei, lipsa conștientizării gravității faptei și a consecințelor propriului comportament, neasumarea responsabilității implicării infracționale, toate acestea conducând la necesitatea includerii minorului în programe specializate derulate de către o instituție abilitată.

Cu privire la inculpatul au fost identificați atât factori pozitivi cât și negativi care pot influența conduita ulterioară a acestuia. Astfel, dintre factorii pozitivi se rețin cei privitori în special la situația familială a acestuia și comportamentul său până la împlinirea vârstei de 13 ani, în timp ce, dintre factorii negativi, comportamentul delincvențional prematur și ascendent, eludarea autorității parentale ca urmare a speculării afecțiunii de care suferă, frecventarea unui anturaj delincvențional și implicarea în activități neadecvate vârstei și posibilităților sale materiale, contestarea oricărei forme de autoritate, ca urmare a adoptării unui sistem propriu de valori și a supraestimării propriului potențial, dorința de evidențiere și impunere, inclusiv prin acte de violență sau asumarea unor acte violente pentru obținerea respectului celor din jur, lipsa de răspuns la măsurile aplicate până în prezent - declanșarea cercetărilor pentru faptele comise. Față de toate aspectele prezentate, s-a concluzionat faptul că minorul necesită o intervenție specializată, intensivă, autoritară, într-un mediu instituționalizat, care să corespundă nevoilor sale de dezvoltare precum și stării sale de sănătate.

Referitor la inculpatul, consilierul serviciului de probațiune nu a putut formula concluzii cu privire la perspectivele de reintegrare în societate a minorului, având în vedere lipsa interviului cu acesta, singurele informații fiind obținute din interviul cu mama acestuia. Mama inculpatului a avut o atitudine de fațadă în cadrul întrevederii, încercând să creeze o imagine pozitivă despre familie, dar adoptând o atitudine necooperantă și oferind informații vagi despre comportamentul fiului său în cadrul familiei și al comunității.

Față de cele mai sus arătate,prima instanță considerat că reeducarea, reinserția socială a inculpaților se va putea realiza prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea, orientate peste minimul special prevăzut de lege pentru inculpații, și, iar pentru inculpatul prin aplicarea măsurii educative a internării într-un centru de reeducare până la împlinirea vârstei de 18 ani, în baza art. 101 lit. c Cod penal raportat la art. 104 Cod penal.

Pentru inculpatul, în baza art. 34 lit. b Cod penal a aplicat acestuia pedeapsa cea mai grea rezultantă; în baza art. 83 Cod penal a revocat suspendarea condiționată a pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 5411/25.11.2005, rămasă definitivă prin neapelare la data de 28.12.2005, pedeapsă care a fost executată alăturat celei aplicate prin prezenta sentință.

În cazul inculpatului, prima instanță constatat că a comis faptele descrise mai sus în condiții de concurs real, conform art. 33 lit. a Cod penal cu 4 infracțiuni de furt calificat, prev. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e, g Cod penal, comisă la data de 07/08.04.2006, art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e Cod penal, comisă la data de 27.04.2006, art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal comisă la data de 10.05.2006 și art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e, i Cod penal, comisă la data de 10.05.2006, precum și cu infracțiunea prev. de art. 78 alin. 1 din OUG 195/2002, comisă la data de 10.05.2006, pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 2198/25.07.2007 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la data de 20.08.2007, precum și cu infracțiunea de "complicitate la tentativă la furt calificat", prev. de art. 26 Cod penal raportat la art. 20 Cod penal cu referire la art. 208 alin. 1, 209 alin. 1, pentru care inculpatului i s-a aplicat măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, prev. de art. 104 Cod penal, prin sentința penală nr. 750/09.03.2007 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare.

Pe cale de consecință, a descontopit pedeapsa rezultantă de 2 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2198/25.07.2007 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la data de 20.08.2007 și va repune în individualitatea lor pedepsele componente, după înlăturarea sporului de 6 luni închisoare: a) 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e, g Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal; b) 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal; c) 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a, e Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal; d) 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e, i Cod penal, cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal; e) 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 78 alin. 1 din OUG nr. 195/2002 ( art.86 alin. 1 din OUG nr. 195/2002, în noua numerotare stabilită prin Legea nr. 46/2006); f) măsura educativă a internării într-un centru de reeducare, prev. de art. 104 Cod penal, aplicată prin sentința penală nr. 750/09.03.2007 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin neapelare.

În baza art. 33 lit. a raportat la art. 34 lit. b Cod penal a contopit pedeapsa aplicată inculpatului prin prezenta sentință cu pedepsele de la lit. a-e și măsura educativă de la lit. f și va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea rezultantă, pe care a sporit-o cu 6 luni închisoare, spor intrat în autoritate de lucru judecat.

Pentru cei doi inculpați, instanță a considerat că singura modalitate de reeducare este executarea pedepsei conform naturii ei, astfel încât a aplicat acestora pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal.

În baza art. 350 Cod procedură penală, față de gradul ridicat de pericol social concret faptelor comise pentru care i s-a reținut vinovăția penală, dat de numărul acestor acte comise împotriva patrimoniului persoanelor private, fapte comise de către inculpat cu mai multe persoane împreună, una împreună cu un minor cu vârsta sub 14 ani, unele prin efracție, din locuri publice, alegerea unor victime de sex feminin, singure, dar și motivația oferită de către inculpat faptelor sale, lipsurile materiale, lipsa unei supravegheri reale, lipsa unei educații în spiritul însușirii valorilor morale elementare care conduc la ideea existenței unui real pericol ca acesta să-și continue activitatea infracțională datorită timpului liber și lipsei unei ocupații prosociale, a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal va scade din durata pedepsei aplicate durata reținerii și arestării preventive începând cu 22.03.2007 și până la zi.

Față de inculpatul, instanța a dispus menținerea stării de detenție, iar în baza art. 36 alin. 3 Cod penal a scăzut din durata pedepsei aplicate durata executată începând cu 09.05.2007 și până la zi; a revocat mandatul de executare a pedepsei închisorii nr. 2924/2007 emis de Judecătoria Iași pe numele inculpatului și a dispus emiterea unui nou mandat la data rămânerii definitive a prezentei sentințe.

Apreciind că, în cazul inculpatului, scopul pedepsei poate fi atins și fără executarea acesteia în regim de detenție, fiind îndeplinite condițiile prevăzute de art. 861Cod penal, instanța a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare calculat conform art. 862Cod penal.

În baza art. 863alin. 1 Cod penal a obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: a) să se prezinte lunar la Poliția Mun. I, organ desemnat cu supravegherea, la datele fixate de acesta; b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

A atras atenția inculpatului asupra disp. art. 864Cod penal, referitor la posibilitatea revocării suspendării sub supraveghere în cazul comiterii înăuntrul termenului de încercare a unei noi infracțiuni intenționate; a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal ce va fi suspendată în condițiile prev. de art. 71 alin. 5 Cod penal.

Împotriva acestei sentințe penale, în termenul legal au declarat apel inculpații, și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea apelului promovat apelanții inculpații au criticat hotărârea primei instanțe apreciind-o ca netemeinică din punct de vedere al individualizării judiciare a pedepsei aplicate. Astfel, inculpații și au criticat cuantumul ridicat al pedepselor ce le-au fost aplicate, iar inculpatul a criticat aplicarea în ce-l privește a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, fără a se ține cont de gravitatea faptei și contribuția sa la săvârșirea faptei.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința penală criticată, prin prisma motivelor de apel invocate dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, în limitele și condițiile prevăzute de art. 371 alin 2 Cod procedură penală, tribunalul a constatat că apelul este nefondat și l-a respins ca atare pentru următoarele considerente:

Prima instanță a administrat în mod legal un probatoriu pertinent concludent și util, pe care l-a evaluat corect și în baza căruia a stabilit just situația de fapt, ce nu comportă critici.

Totodată, prima instanță a făcut o analiză atât a mijloacelor de probă pe baza cărora a stabilit vinovăția inculpaților, precum și a apărărilor formulate de aceștia care au fost înlăturate motivat. De asemenea, a fost descrisă fapta reținută în sarcina inculpatului, cu indicarea datei la care a fost săvârșită și a locului comiterii, a modalității de săvârșire, a participanților și a contribuției fiecăruia la săvârșirea faptei. Prin urmare, se constată că au fost respectate exigențele art. 356 lit. b, c Cod procedură penală.

Analiza coroborată a mijloacelor de probă administrate pe tot parcursul procesului penal relevă, fără echivoc, vinovăția inculpaților în ce privește faptele deduse judecății.

În mod corect s-a reținut deci de către prima instanță că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care au fost trimiși în judecată, încadrarea juridică fiind deci cea corectă.

Trecând la individualizarea judiciară a pedepsei aplicate, prima instanță a făcut o justă aplicare a criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal și art. 100 Cod penal, și în ce-i privește pe inculpații, și.

Astfel, s-au avut în vedere, pe de o parte gradul de pericol social concret al faptelor comise, caracterizate prin modalitatea și împrejurările comiterii acestora, pe timp de zi, în locuri publice, în grup, de cuantumul prejudiciilor cauzate și care au fost recuperate doar prin acțiunea organelor de poliție, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele comise de inculpați, dar și persoana fiecăruia dintre cei doi inculpați, care au cunoscut un debut infracțional, abandon școlar, absența perspectivelor profesionale viabile,lipsa conștientizării gravității faptei și a propriului comportament, perseverența infracțională, toate acestea conducând la necesitatea aplicării unor pedepse cu închisoarea în privința inculpaților și și a unei măsuri educative în ce-l privește pe inculpatul.

Tribunalul a reținut, în privința acestui inculpat, că prima instanță a făcut o corectă apreciere a consecințelor răspunderii penale, la alegerea sancțiunii ținând seama de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de starea fizică, de dezvoltarea intelectuală și morală, de comportarea lui, de condițiile în care a fost crescut și a trăit și care rezultă din referatul de informare întocmit de către Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Iași, precum și din raportul de examinare psihiatrică a minorului. În acest sens se impune evidențierea mediului în care a fost crescut minorul, format dintr-o familie monoparentală, cu lipsa autorității paterne, abandonul școlar ( mama necunoscând nivelul instrucției fiului său) împrejurarea că acesta a părăsit domiciliul, aflându-se fără supraveghere parentală într-o țară din spațiul comunitar.

Pentru toate aceste considerente, în mod just a apreciat prima instanță, raportat și la gravitatea faptei la săvârșirea căreia și-a adus contribuția minorul ( o faptă de tâlhărie) că reeducarea acestuia și scopul pedepsei să fi atins prin aplicarea unei măsuri educative, prin care se va realiza instituționalizarea minorului și implicarea sa într-un proces educativ.

În ce-i privește pe inculpații și, raportat la trecutul infracțional al acestora, deși a optat pentru aplicarea de pedepse cu închisoarea, prima instanță a dat dovadă de deosebită clemență prin care dozarea la limita minimă a pedepselor prevăzute de lege.

Prin urmare criticile apelanților privitoare la cuantumul pedepsei principale aplicate sunt nefondate. Circumstanțele personale invocate de apelanți au fost avute în vedere de prima instanță. Tocmai în considerarea acestora, inculpaților li s-au aplicat pedepse la limita minimă prevăzută de lege și respectiv o măsură educativă.

Procedând ulterior, la rezolvarea situației juridice a inculpatului prima instanță a făcut o greșită aplicare a regulilor referitoare la revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei aplicate prin sentința penală nr. 5411/25.11.2005, în sensul că s-a dispus cumularea pedepsei de 1 an închisoare, în timp ce în realitate, pedeapsa aplicată prin sentința penală menționată a cărei executare se impune a fi făcută în întregime alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință este de 1 an și 6 luni închisoare.

Deci inculpatul ar fi trebuit să execute o pedeapsă totală cumulată de 5 ani închisoare și nu de 4 ani și 6 luni închisoare cum a stabilit în mod eronat prima instanță.

Cum însă, instanța de control judiciar este obstaculată de principiul " neagravării situației în propria cale de atac" a fost menținută soluția primei instanțe.

De asemenea, în ce-l privește pe prima instanță nu a rezolvat corect situația juridică a acestuia în sensul că a omis să constate că infracțiunile săvârșite de inculpat și pentru care s-a dispus condamnarea acestuia au fost săvârșite în cadrul termenului de încercare stabilit prin sentința penală nr. 5411/25.11.2005 a Judecătoriei Iași, impunându-se revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare.

Pentru aceleași considerente însă, instanța de apel nu a modificat sentința penală a Judecătoriei Iași atacată de inculpați.

Totodată, s-a reținut că prima instanță nu a rezolvat acțiunea civilă alăturată celei penale în cauza de față de către partea civilă.

Cum prin rezolvarea acesteia de către instanța de control judiciar s-ar aduce atingere principiului " non reformatio in pejus", tribunalul nu a schimbat hotărârea atacată.

Față de toate cele de mai sus arătate, constatând legalitatea și temeinicia hotărârii criticate, tribunalul, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală a respins apelul declarat de inculpații, și împotriva sentinței penale nr. 3130/26.10.2007 pronunțată de Judecătoria Iași, în dosarul nr-, ce a fost menținută.

Constatând că temeiurile care au stat la baza luării și ulterior a menținerii arestării preventive a inculpatului nu s-au modificat, tribunalul în baza art. 350 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpatului, deducând perioada arestării preventive de la data pronunțării sentinței penale atacate la zi.

Văzându-se și dispozițiile art. 189 și art. 192 alin 2 Cod procedură penală.

În termenul legal prevăzut de art. 3853alin. 1 Cod procedură penală hotărârile au fost recurate de inculpatul și criticate ca nelegale și netemeinice.

Prin recursul declarat inculpatul a solicitat în raport de circumstanțele personale - lipsa antecedentelor penale, poziția procesuală adoptată - și de concluziile referatului de evaluare psihosocială - alegerea unei măsuri educative mai blânde, susținând că reeducarea sa este posibilă prin aplicarea libertății supravegheate prevăzut de art. 103 Cod penal și încredințarea supravegherii sale Serviciului de Probațiune ori familiei.

Considerând că măsura internării în centru de reeducare este prea aspră, recurentul a solicitat, în subsidiar, aplicarea unei pedepse cu închisoarea, a cărei executare să fie suspendată condiționat.

Curtea, verificând hotărârile recurate și actele și lucrările dosarului, prin prisma criticii formulate ce se încadrează în cazul de casare prevăzut de art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, constată următoarele:

Sancțiunile de drept penal sunt guvernate de principiul de bază al individualizării care impune cerința alegrii și adaptării lor ca natură și durată încât acestea să corespundă gravității faptei săvârșite, împrejurărilor în care a avut loc, precum și persoanei făptuitorului.

Pentru aplicarea sancțiunilor infractorilor minori s-au prevăzut criterii speciale de alegere și individualizare a acestora în cadrul legal al minorității - art. 100 Cod penal.

Potrivit acestor dispoziții legale la stabilirea tratamentului sancționator aplicabil minorilor se ține seama atât de gradul concret de pericol social al faptei corelat cu împrejurările de comitere a acesteia, de dezvoltarea intelectuală și morală a minorului, de conduita acestuia în familie și societate, de condițiile materiale și morale ale familiei sale și de orice alte elemente de natură să caracterizeze persoana minorului.

În speță, instanțele au reținut, în urma unei corecte evaluări a probatoriului legal administrat în ambele faze ale procesului penal, vinovăția inculpatului în comiterea unei infracțiuni de tâlhărie prevăzute și pedepsite de art. 211 alin.1,2 lit. "c", alin. 21lit. "a" Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal, reținându-se în fapt că în ziua de 11.12.2006, împreună cu alții, prin amenințare cu acte de violență, a deposedat-o pe partea vătămată de o geantă în care se aflau (bani, telefon mobil, acte de identitate), valoarea prejudiciului fiind de 880 lei, recuperat integral.

În ceea ce privește persoana minorului, datele prevăzute în raportul de expertiză medico -legală psihiatrică relevă faptul că inculpatul -minor neșcolarizat ce trăiește în mediu familial negativ - prezintă tulburări de comportament, cu act antisocial, pe fond de intelect liminar și la inducții negative reciprocă în grup de minori și adult.

Din referatul de anchetă socială rezultă că minorul a absolvit o clasă, a înregistrat eșec școlar repetat - a repetat clasa de 5 ori, după care a abandonat procesul educativ și frecventează un anturaj format din tineri cu comportamente delicvente.

În cursul primei judecăți, consilierul serviciului de probațiune nu a putut formula concluzii cu privire la perspectivele de reintegrare în societate a minorului, având în vedere lipsa interviului cu inculpatul, plecat în Spania.

În fața instanței de recurs inculpatul s-a prezentat și a fost audiat, dispunându-se refacerea primului referat de evaluare întocmit în cauză, în urma întrevederii cu inculpatul.

În raport cu cele constatate, consilierul de probațiune a apreciat că, în condițiile în care atât minorul, cât și părinții săi intenționează să se reîntoarcă în Spania, monitorizarea evoluției sale comportamentale poate fi realizată de părinții acestuia, printr-o supraveghere atentă și implicarea lui într-o formă de învățământ sau într-o activitate conformă cu dezvoltarea sa fizică.

Procedând la evaluarea tuturor datelor prezentate anterior cu privire la faptă și la persoana minorului, Curtea constată că instanțele de fond și de apel au apreciat corect că internarea în centru de reeducare este singura în măsură să asigure îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.

Gradul concret de pericol social al infracțiunii săvârșite reflectat de modul în care a fost concepută și realizată activitatea infracțională - inculpatul a sărit în brațele părții vătămate, a prins-o cu mâinile de gât, iar în acest timp ceilalți au amenințat-o cu acte de violență și au împins-o, poșeta fiind smulsă de la partea vătămată de inculpat -, atitudinea nesinceră adoptată de acesta - inculpatul a plecat din țară, sustrăgându-se judecății la fond și apel, iar în fața instanței de recurs nu a recunoscut săvârșirea faptei prezentând o variantă a situației de fapt -, împrejurarea că manifestarea infracțională a minorului s-a datorat carențelor educaționale și mediului familial negativ susțin concluzia că reeducarea morală a inculpatului minor poate fi realizată doar prin aplicarea măsurii educative a internării în centru de reeducare, fiindu-i asigurată și posibilitatea de a dobândi învățătura necesară vârstei și nivelului său intelectual și o pregătire profesională adecvată aptitudinilor sale.

Cum în cauză există suficiente elemente de apreciere care formează convingerea că minorul va putea fi reeducat printr-un regim de disciplină riguroasă ce îl va deprinde să se comporte în mod disciplinat și îi va insufla respectul pentru ordinea de drept și pentru regulile de conviețuire socială, Curtea constată că reeducarea sa nu poate fi realizată în alte condiții decât cele stabilite de prima instanță și menținute de instanța de apel, critica formulată de recurent în acest sens este nefondată.

Nici solicitarea inculpatului -recurent de a-i fi aplicată o pedeapsă cu închisoarea nu poate fi primită de instanța de control judiciar întrucât s-ar aduce atingere principiului neagravării situației în propria cale de atac instituit de dispozițiile art. 3858alin. 1 Cod procedură penală.

Pentru aceste considerente, motivele de recurs invocate fiind neîntemeiate iar, din examinarea actelor dosarului nu se constată cazuri de casare din cele prevăzute de art. 3859alin. 3 Cod procedură penală care pot fi luate în considerare din oficiu, Curtea, în baza art. 38515pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală va respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 24 din 22 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași, ce va fi menținută.

Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va fi obligat recurentul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 24 din 22 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosar nr-, hotărâre pe care o menține.

Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10 aprilie 2008.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

Grefier

Red.

Tehnored.

2 ex.

23.04.2008

Tribunalul Iași:

-

-

Președinte:Dumitrescu Daniela
Judecători:Dumitrescu Daniela, Scripcariu Gabriela, Ghideanu Anca

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 26/2008. Curtea de Apel Iasi