Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 27/2010. Curtea de Apel Timisoara

Dosar nr-

ROMÂNIA

Operator - 2711

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 27/

Ședința publică din 14 ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Laura Ani Bogdan

JUDECĂTOR 2: Anca Nacu

JUDECĂTOR 3: Gheorghe G

GREFIER:

Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 108/27.10.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul recurent, în stare de arest, asistat de avocat din oficiu din cadrul Baroului T, lipsă fiind partea vătămată-intimată.

Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.

Apărătorul din oficiu al inculpatului-recurent, avocat, solicită admiterea recursului, casarea hotărârii recurate și rejudecând cauza, să se reducă pedeapsa aplicată inculpatului.

Procurorul solicită respingerea recursului arătând că hotărârea pronunțată de Tribunalul C-S este temeinică și legală.

Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului și reducerea pedepsei aplicate.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr.253 din 07.07.2009, pronunțată în dosarul nr-, Judecătoria Caransebeș, în baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.a Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpaților, G, și, pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu, prevăzută și pedepsită de art.192 al.2 Cod penal; a înlăturat disp. art. 33 lit.b Cod penal.

În baza art.211 al.2 lit.a, b, al.2 ind.1 lit.a, c Cod penal, art.37 lit.a, art.75 lit.c și art.74 și 76 Cod penal, a condamnat inculpatul, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare; în baza art.88 Cod penal, a computat în durata pedepsei data reținerii și arestării inculpatului, 13.04.2009 orele 20 și a menținut starea de arest a acestuia; în baza art.71 Cod penal pe durata executării pedepsei, inculpatul va fi lipsit de exercițiul drepturilor prev. de art.64 Cod penal.

În baza art.211 al.2 lit.a, b, al.2 ind.1 lit.a, c Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.c și art.74 și 76 Cod penal, a condamnat inculpatul, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare; a computat în durata pedepsei data reținerii și arestării preventive 13.04.2009 ora 20; în baza art.81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de cinci ani, atrăgând atenția inculpatului asupra disp. art.83 Cod penal; a dispus punerea în libertate a inculpatului.

În baza art.211 al.2 lit.a, b, al.2 ind.1 lit.a, c Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.c Cod penal și cu aplicarea art.74 și 76 Cod penal, a condamnat inculpatul G, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare; a computat în durata pedepsei data reținerii și arestării inculpatului 14.04.2009 ora 8; în baza art.81 Cod penal dispune suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de cinci ani, atrăgând atenția inculpatului asupra disp. art.83 Cod penal; a dispus punerea în libertate a inculpatului.

În baza art. 26 Cod penal raportat la art.211 al.2 lit.a, b, al.2 ind.1 lit.a, c Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.c Cod penal și cu aplicarea art.74 și 76 Cod penal, a condamnat inculpatul la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare; a computat în durata pedepsei data reținerii și arestării preventive 13.04.2009 ora 20; în baza art.81 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de cinci ani, atrăgând atenția inculpatului asupra disp. art.83 Cod penal; a dispus punerea în libertate a inculpatului.

În baza art.211 al.2 lit.a, b, al.2 ind.1 lit.a, c Cod penal, cu aplicarea art.74 și 76 Cod penal și cu aplicarea art.99, 100 și 109 Cod penal, a condamnat inculpatul minor la pedeapsa de 2 ( doi) ani închisoare; a computat în durata pedepsei data reținerii și arestării preventive 13.04.2009 ora 20; în baza art.81 și art.110 Cod penal, a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, pe durata termenului de încercare de trei ani, atrăgând atenția inculpatului asupra disp. art.83 Cod penal; a dispus punerea în libertate a inculpatului.

În baza art.118 lit.b Cod penal, a dispus confiscarea în folosul statului, de la inculpatul a cleștelui folosit la tăierea cablului telefonic.

A constatat recuperat în întregime prejudiciul în sumă de 1210 lei și 10 euro, cauzat părții vătămate.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță, din analiza probelor administrate la dosarul cauzei, a reținut aceeași stare de fapt reținută în sarcina inculpaților prin rechizitoriu, respectiv la data de 13.04.2009, în jurul orei 2,30, după o înțelegere prealabilă, aceștia s-au deplasat la locuința părții vătămate, o femeie în vârstă de 87 de ani din loc. Montană, cu intenția de a-i sustrage acesteia banii, întrucât erau informați de un nepot al acesteia că partea vătămată ar deține diferite sume de bani și în realizarea acestui scop, după ce în noaptea respectivă s-au întrunit la locul numit "", după ce anterior se întâlniseră la un local de pe raza aceleiași localități, unde au consumat băuturi alcoolice, s-au deplasat la locuința acesteia unde inculpatul, fiind vecin, cunoștea topografia imobilului și au hotărât să întrerupă legătura telefonică a părții vătămate pentru ca aceasta să nu poată lua eventual legătura cu organele de poliție sau cu alte persoane, și în acesta sens inc., cu ajutorul unui clește pe care îl avea asupra sa a încercat să taie cablul telefonic, însă nu a reușit, situație în care a intervenit inc. G, care s-a prins de cablu și l-a rupt. După aceasta, asigurându-se că nu sunt văzuți de nimeni, inculpații au pătruns în curtea imobilului părții vătămate, prin escaladarea gardului împrejmuitor, iar în curtea imobilului au rămas de pază inc., și, iar inc. și G, au forțat prin împingere ușa de acces a locuinței și au intrat într-o primă cameră și în același mod, au forțat și următoarea ușă și cu excepția inc., care a rămas în curte pentru a asigura paza, ceilalți 4 inculpați au pătruns în încăperea în care dormea partea vătămată și care datorită zgomotului produs de inculpați prin forțarea ușilor de acces, s-a trezit și crezând inițial că sunt nepoții săi, i-a întrebat ce caută la ora aceea în locuința sa, însă inculpații în mod șoptit și repetat, i-au spus părții vătămate " banii banii că dacă nu te omorâm".

S-a mai reținut faptul că inc. purta pe față un fes tip cagulă, iar ceilalți inculpați, mai puțin G, purtau hanorace cu, acoperindu-și capetele în așa fel încât să nu li se observe fețele. De asemenea inculpații cu excepția lui, purtau mănuși. Dându-și seama despre ce se întâmplă, partea vătămată s-a ridicat de pe pat și a aprins lumina, însă unul dintre inculpați a stins lumina și a împins-o pe partea vătămată, trântind-o pe pat, după care cei 4 inculpați, pătrunși în interior, au început să caute prin toate încăperile pentru a găsi bani. Partea vătămată, de teamă le-a oferit inculpaților un portofel în care se afla suma de 50 lei, însă inc., considerând că suma nu reprezintă toți banii aflați în locuință a pus portofelul pe o masă din acea cameră, de unde ulterior banii au fost luați de inc. G și constatând că nu găsesc alte sume de bai, inculpatul a luat o pernă și i-a pus-o părții vătămate pe față în mod repetat, iar inc. a luat de pe masa din cameră un cuțit din aluminiu și cu partea netăioasă a acestuia a făcut mișcări de "dute-vino" conform declarației părții vătămate la gâtul acesteia spunând că o omoară. În timp ce inc. îi punea perna pe față și o amenința cu moartea pe partea vătămată, inculpații și Gol oveau cu pumnii peste corp. La un moment dat profitând de neatenția inculpaților, partea vătămată a luat de sub plapumă un săculeț legat cu elastic, în care avea suma de 1210 lei și 10 Euro, și l-a agățat la gât, l-a tras și l-a prins sub braț, pentru a nu fi găsit de inculpați, însă inc., a observat că partea vătămată ascunde ceva și i-a spus acest lucru inc., care cu același cuțit arătat mai sus a tăiat elasticul și și-a însușit săculețul cu bani ai părții vătămate. După aceasta, inculpații au părăsit locuința părții vătămate și împreună cu cel care asigura paza, au părăsit imobilul și ulterior au împărțit între ei suma de bani sustrasă de la partea vătămată, inculpații aruncând cleștele, cagula și mănușile folosite în râul din localitate, nemaiputând fi identificate ulterior. În timpul urmăririi penale, au fost restituiți părții vătămate suma de 950 lei, rămânând nerecuperate suma de 310 lei și 10 euro, sumă cu care inițial, precum și la primul termen de judecată, partea vătămată s-a constituit parte civilă, însă pe parcursul judecării cauzei suma a fost recuperată integral, iar partea vătămată a arătat că nu mai are nici un fel de pretenție bănească și în rest solicită "ce dă legea". Urmare a agresiunii suferite din partea inculpaților, partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare un nr. de 2-3 zile îngrijiri medicale.

Din declarațiile inculpaților date în fața instanței de fond, la termenul de judecată din 16.06.2009, filele 126-130, cu excepția inculpatului, care a arătat că nu dorește să declare în cauză și a inculpatului, care de asemenea a arătat că nu dorește să declare în cauză, însă își menține declarațiile date în faza de urmărite penală, s-a reținut că aceștia au recunoscut săvârșirea faptelor astfel cum au fost reținute în sarcina lor și deși, aceste declarații nu concordă întru-totul cu declarațiile date în faza de urmărire penală, însă în esență confirmă săvârșirea faptelor reținute în sarcina inculpaților, chestiunile neconcordante fiind chestiuni de amănunt și nu de fond, fapta în sine nefiind contestată, contestate fiind doar aspectele legate de existența cagulei, de numărul de câte ori a fost pusă perna pe fața victimei, însă fapta în sine începând de la ruperea cablului telefonic și până la însușirea și împărțirea banilor părții vătămate, nefiind contestate și nici sub aspectul participării părților la săvârșirea faptei, nefiind contestată decât sub aspectul unor chestiuni minore.

Din procesele verbale de reconstituire cu planșele foto anexe de la filele 73-91 dosar urmărire penală, s-a constatat modalitatea săvârșirii faptei arătată de părți și care confirmă starea de fapt recunoscută.

S-a apreciat că recunoașterile chiar parțiale ale inculpaților, coroborate cu procesele verbale de reconstituire și cu planșele anexe foto, se coroborează și cu declarațiile martorilor și, care confirmă, filele 182-183, aceeași stare de fapt.

Din copia certificatului medico-legal de la fila 120 dosar urmărire penală, instanța de fond a reținut că urmare a agresiunii inculpaților, partea vătămată a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 2-3 zile îngrijiri medicale.

Din fișele de cazier ale inculpaților de la filele 130-134 dosar urmărire penală, s-a reținut că inculpații, G, și, sunt infractori primari și nu au mai săvârșit până în prezent fapte penale, însă inc. a suferit un nr. de 3 condamnări de la 6 luni la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea unor infracțiuni de furt calificat.

Din referatul de evaluare privind pe inculpatul minor, prima instanță a reținut că acesta se află la vârsta adolescenței, caracterizată prin vulnerabilitate crescută la influențele exterioare, dar că beneficiază de suportul oferit de rudele apropiate și de mamă, iar alunecarea pe panta delicvenței a survenit pe fondul unei supravegheri insuficiente și a aderării la un anturaj cu comportament antisocial, însă există șanse reale de reintegrare socială a acestuia în condițiile unei supravegheri riguroase și îndepărtării de anturajul cu comportament infracțional, precum și susținerea acestuia în continuarea studiilor, având în vedere rezultatele școlare bune ale acestuia până la data săvârșirii faptei.

De asemenea, s-a constatat că și inc. beneficiază de caracterizări favorabile, astfel cum s-a reținut din înscrisurile de la filele 184-190 dosar.

Din caracterizarea și foaia matricolă a inc. de la filele 63-65 dosar, s-a reținut că acesta a avut o situație școlară bună, iar din caracterizările de la filele 79-86 rezultat că și inc. a avut un comportament bun înaintea săvârșirii faptei.

Având în vedere probele mai sus arătate, instanța de fond a apreciat ca dovedit faptul că în noaptea de 13.04.2009, în jurul orelor 2, 30, inculpații în condițiile mai sus arătate, au comis infracțiunea de tâlhărie reținută în sarcina lor, conform textelor de lege cuprinse în rechizitoriu, singura chestiune discutabilă este cea a coexistenței acestei fapte cu aceea de violare de domiciliu în condițiile art.192 al.2 Cod penal și implicit art.33 lit.b Cod penal. Instanța, având în vedere decizia nr.XXXI/16.04.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, a apreciat că cele două fapte nu pot coexista independent și că infracțiunea de violare de domiciliu este absorbită în cea de tâlhărie, având în vedere că la pct.2 din decizia sus menționată, se arată că "fapta de pătrundere în orice mod, într-o curte sau într-un loc împrejmuit, ce ține de domiciliul persoanei, urmată de săvârșirea unei tâlhării constituie un concurs real între infracțiunea de violare de domiciliu prevăzută de art.192 din Codul penal și infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art.211 din Codul Penal, cu excepția circumstanței incriminate în art.211 al.2 ind.1 lit.c din Codul Penal", instanța apreciind că s-a află tocmai în fața acestei excepții, conform încadrării juridice, excepție, care prin interpretare înlătură concursul de infracțiuni între cele două fapte, astfel că în aceste condiții prima instanță, în baza art.11 pc.2 lit.a raportat la art.10 lit.a Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art.192 al.2 Cod penal și implicit înlăturarea disp. art.33 lit.b Cod penal.

Reținând însă vinovăția inculpaților pentru infracțiunea de tâlhărie, instanța de fond i-a condamnat pe aceștia în baza textelor de lege reținute în sarcina lor cu referire la această faptă, însă la individualizarea pedepsei s-a apreciat că li se pot acorda circumstanțe atenuante, fără a minimaliza pericolul social al faptei săvârșite și având în vedere faptul că, cu excepția inc., ceilalți sunt infractori primari, că sunt tineri, că inculpatul minor are sub 18 ani, că au recunoscut în bună parte săvârșirea faptei, că prejudiciul a fost relativ redus și a fost recuperat integral pe parcursul procesului, s-a făcut și aplicarea art.74 și 76 din Codul penal.

Astfel fiind, prima instanță, în baza textelor de lege sus menționate și reținute în sarcina inculpaților, a condamnat inc. la pedeapsa de 5 ani închisoare, menținând starea de arest acestuia și computând în durata pedepsei data reținerii și arestării sale, 13.04.2009 orele 20, iar în baza art. 71 Cod penal dispunând lipsirea sa pe durata executării pedepsei de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 Cod penal. De asemenea în ceea ce privește pe inc., G și, în aceleași condiții reținând vinovăția lor, instanța de fond i-a condamnat pe aceștia la pedeapsa de câte 3 ani închisoare fiecare, computând în durata pedepsei data reținerii și arestării respectiv 13.04.2009 ora 20, 14.04.2009 ora 8 și 13.04.2009 ora 20, iar în ceea ce-l privește pe inc. minor pe lângă textele de lege reținute având în vedere starea de minoritate a acestuia și făcând aplicarea în consecință a disp. art. 99, 100 și 109, dispus condamnarea acestuia la pedeapsa de 2 ani închisoare, computând în durata acestei pedepse data reținerii și arestării inculpatului, 13.04.2009, ora 20.

În ceea ce privește pe acești 4 inc. respectiv, G, și, s-a apreciat ca în raport de persoana acestora și de atitudinea avută pe tot parcursul procesului, scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de liberate, astfel că prin aplicarea disp. art.81 Cod penal, prima instanță a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani în ceea ce-i privește pe inc., G și și de 3 ani în ceea ce-l privește pe inc. minor (având în vedere la acesta și disp. art. 110 Cod penal), atrăgându-le atenția acestora asupra disp. art.83 Cod penal și dispunând totodată punerea în liberate de îndată a acestora de sub puterea mandatelor de arestare mai sus arătate.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, prima instanță a constatat recuperat în totalitate prejudiciul în sumă de 1210 lei și 10 euro, cauzat părții vătămate.

Instanța de fond, în baza art.118 Cod penal, a dispus confiscarea de la inc. în favoarea statului a cleștelui folosit pentru tăierea cablului telefonic, sau contravaloarea acestui clește.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel, în termenul legal, conform disp. art.362-363 Cod procedură penală, inculpatul și Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș.

În motivarea apelului său, inculpatul a solicitat desființarea sentinței și rejudecând cauza să se facă aplicarea disp. art.74 al.1 lit.b, c, art.76 al.1 lit.b Cod penal, reducându-se astfel cuantumul pedepsei aplicate de instanța de fond - 5 ani închisoare.

Cu privire la celelalte dispoziții ale sentinței (soluția de achitare pentru infracțiunea prevăzută de art.192 al.2 Cod penal), a solicitat menținerea acestora.

În motivarea cererii sale, inculpatul a arătat că pedeapsa de 5 ani închisoare este prea grea în raport cu circumstanțele concrete în care s-a săvârșit fapta, circumstanțe personale și față de prejudiciul relativ mic cauzat părții vătămate și care a fost recuperat în totalitate (fila 40 dosar).

Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeșa criticat sentința apelată pentru nelegalitate și netemeinicie, în sensul că nu au fost respectate prevederile deciziilor nr.LXXIV/2007 și XXXI/2007 ale Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, ale art.83, 88 și 71 al.3 Cod penal, iar pedepsele aplicate inculpaților, G, și se impunea să fie cu executare.

La dosarul cauzei nu s-au administrat probe noi, iar conform disp. art.378 al.1/1 Cod procedură penală, instanța de apel a dispus audierea inculpaților din cauză.

Prin decizia penală nr.108/27.10.2009 pronunțată de Tribunalul C-S în dosarul nr-, în baza disp. art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală, a fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș, împotriva sentinței penale nr.253/07.07.2009, pronunțată de Judecătoria Caransebeș, în dosarul nr-, și apelul declarat de inculpatul, împotriva aceleiași sentințe, pe care a desființat-o și a dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanță - Judecătoria Caransebeș.

S-a menținut starea de arest a inculpatului pe o durată de 60 zile, începând cu data pronunțării - 27 octombrie 2009.

Pentru a pronunța această hotărâre, Tribunalul C-S, examinând sentința atacată față de cererile de apel, cât și din oficiu, sub toate aspectele legalității și temeiniciei, prin prisma disp. art.371, 378 Cod procedură penală, a constatat că apelurile declarate în cauză sunt fondate, pentru considerentele de mai jos.

Astfel, din studiul actelor și lucrărilor dosarului s-a reținut că inculpații, G, și (minor) au fost trimiși în judecată, prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș, din 28.04.2009, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.192 al.2 Cod penal și art.211 al.2 lit.a, b, al.2/1 lit.a, Cod penal (inculpatului reținându-i-se complicitate la această faptă), pentru majori reținându-se disp. art.75 lit.c Cod penal.

Conform mențiunilor existente la dosarul cauzei, s-a reținut că la momentul săvârșirii faptei de către inculpați - 13.04.2009 - inculpatul era minor, omițându-se a se face mențiunea în rechizitoriu parchetului, în sensul citării părților responsabile civilmente, respectiv a părinților acestuia, aspect ce s-a perpetuat și în faza cercetării judecătorești (de altfel din niciun act desfășurat pe parcursul urmăririi penale nu rezultă vreun demers în sensul citării părților responsabile civilmente).

Potrivit disp. art.291 Cod procedură penală, așa cum a reținut instanța de apel, "judecata poate avea loc numai dacă părțile unt legal citate și procedura este îndeplinită".

De asemenea, conform art.175 Cod procedură penală "chemarea unei persoane în fața organului de urmărire penală sau a instanței de fond se face prin citație scrisă", iar potrivit disp. art.484 al.2 Cod procedură penală "la judecarea cauzei se citează, în afară de părți, Serviciul de Probațiune de la domiciliul minorului, părinții acestuia sau, după caz, tutorele, curatorul, persoana în îngrijirea ori supravegherea căruia se află minorul, precum și alte persoane a căror prezență este considerată necesară", acestea având dreptul și îndatorirea să dea lămuriri, să formuleze cereri și să prezinte propuneri în privința măsurilor ce ar putea să fie luate (al 3-lea aliniat al aceluiași articol).

Față de dispozițiile acestor texte de lege și văzând faptul că în faza cercetării judecătorești (ca de altfel și în cea de urmărire penală), nu s-a făcut niciun fel de demers în sensul citării părinților inculpatului minor, deși din referatul de evaluare (fila 176 și urm.) a rezultat că, în urma divorțului părinților, inculpatul a fost încredințat, spre creștere și educare mamei, tribunalul a apreciat că judecarea cauzei la instanța de fond a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate.

S-a constatat că solicitarea instanței de a se desemna inculpatului minor un curator, nu poate complini lipsa de procedură cu părțile responsabile civilmente, cu atât mai mult cu cât, așa cum a rezultat din același referat de evaluare, persoana desemnată a fi curator (unchiul său) nu exercita îngrijirea și supravegherea minorului (în sensul disp. art.484 al.2 Cod procedură penală), acesta locuia singur în apartamentul mamei sale din luna februarie 2009 (fila 178 dosar).

Pentru aceste considerente, tribunalul, văzând și disp. art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală, a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș și inculpatul, împotriva sentinței penale nr.253/07.07.2009, pronunțată de Judecătoria Caransebeș, în dosarul nr-, pe care a desființat-o și a dispus rejudecarea cauzei de către aceiași instanță - Judecătoria Caransebeș.

S-a menținut starea de arest a inculpatului pe o durată de 60 zile, începând cu data pronunțării - 27 octombrie 2009.

Împotriva deciziei penale nr. 108 din 27.10.2009 pronunțată de Tribunalul C S în dosar nr- a declarat recurs, în termen legal, inculpatul, recurs înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA la data de 21.12.2009.

Recursul nu a fost motivat în scris.

Analizând legalitatea și temeinicia deciziei penale recurate din prisma motivelor de recurs precum și din oficiu conform art.385/6 pr.pen. instanța de recurs apreciază că hotărârea atacată este legală și temeinică, în deplină concordanță cu starea de fapt și dispozițiile legale aplicabile în speță.

Instanța de apel, constatând lipsa de procedură la soluționarea cauzei de către instanța de fond cu mama inculpatului minor, a trimis cauza spre rejudecare instanței de fond pentru îndeplinirea procedurii de citare cu partea responsabil civilmente și judecarea cauzei în condiții de legalitate.

Inculpatul recurent nu a invocat nici un motiv de nelegalitate sau netemeinicie a hotărârii pronunțate de instanța de apel, solicitând doar rejudecarea cauzei de către prima instanță, astfel încât instanța de recurs,analizând motivele de casare ce se pot lua în considerare din oficiu, apreciază că nici unul dintre acestea nu este îndeplinit în speță. Inculpații, G, și au fost trimiși în judecată de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Caransebeș pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.192 al.2 și art.211 al.2 lit.a,b, al.2/1 lit.a,c penal, ultimul inculpat fiind minor.

Potrivit dispozițiilor art.484 pr.pen la judecarea unei cauze în care inculpatul este minor este obligatorie citarea Serviciului de Probațiune de la domiciliul minorului și părinții acestuia sau persoana căreia i s-a încredințat ocrotirea acestuia. Prin urmare, instanța de fond avea obligația de a depune diligențe în vederea îndeplinirii procedurii de citarea în condițiile legale. Împrejurarea că în actul de sesizare al instanței nu se fac mențiuni cu privire la părțile responsabil civilmente a căror citarea este obligatorie nu absolvă instanța de fond care,în baza rolului activ, trebuia să se asigure de respectarea cadrului procesual în care are loc desfășurarea cauzei. Judecata în fața primei instanțe, și de altfel și în gradele de jurisdicție nu se poate desfășura fără citarea mamei inculpatului minor, persoană căreia, urmare a desfacerii căsătoriei, i s-a încredințat spre creștere și educare inculpatul minor, astfel că citarea unchiului este lipsită de consecințe juridice.

Cu ocazia rejudecării cauzei de către instanța de fond, urmează a se verifica și dacă rechizitoriul a fost verificat, în condițiile art.264 pr.pen sub aspectul legalității și temeiniciei actului de sesizare, iar în caz contrar să se completeze nelegalitatea.

De aceea, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b pr.pen. va fi respins recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 108/27.10.2009 pronunțată de Tribunalul C-

În temeiul art. 38516al. 2 rap. la art. 381.pr.pen. va deduce starea de arest din 27.10.2009 la zi iar în temeiul art. 350.pr.pen. va menține starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 192 alin. 2.pr.pen. va fi obligat inculpatul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Se va dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei către Baroul Timiș onorariu avocat oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art. 38515pct. 1 lit. b pr.pen. respinge recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 108/27.10.2009 pronunțată de Tribunalul C-

În temeiul art. 38516al. 2 rap. la art. 381.pr.pen. deduce starea de arest din 27.10.2009 la zi iar în temeiul art. 350.pr.pen. menține starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 192 alin. 2.pr.pen. obligă inculpatul la plata sumei de 250 lei cheltuieli judiciare către stat în recurs.

Dispune plata din fondurile Ministerului Justiției a sumei de 200 lei către Baroul Timiș onorariu avocat oficiu.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 14.01.2010.

.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR.

- - - - - G

Grefier,

Red.- 15.01.2010

Tehnored. - 21.01.2010

Primă instanță: jud. - Judecătoria Caransebeș

Instanța de apel: jud., - Tribunalul C-

Președinte:Laura Ani Bogdan
Judecători:Laura Ani Bogdan, Anca Nacu, Gheorghe

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 27/2010. Curtea de Apel Timisoara