Talharia Spete Art 211 cod penal. Sentința 337/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL
SECTIA PENTRU MINORI ȘI FAMILIE
PREȘEDINTE: Scripcariu Gabriela
JUDECĂTOR 2: Dumitrescu Daniela
GREFIER: - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Ședința nepublica din data de 31.01. 2008
DECIZIA PENALĂ NR. 6
La ordine soluționarea apelurilor penale formulate de inculpații și, împotriva sentinței penale nr. 337/18.05.2007 pronunțată de Tribunalul Iași, in dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință nepublica, se prezintă inculpatul apelant, asistat de av., apărător ales, inculpatul apelant asistat de av., apărător ales, cu delegație la dosar, lipsă fiind partea vătămată, reprezentanții legali ai acesteia și, părțile responsabile civilmente și, precum și Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Iași.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Avocat, depune la dosar copie de pe certificatul de deces al bunicului inculpatului, pentru a dovedi imposibilitatea prezenței acestuia la termenul de judecată anterior.
Av. depune la dosar o caracterizare privind pe inculpatul.
Fiind interpelați de către instanță, inculpații și, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au de făcut alte precizări sau completări și că își mențin declarațiile date până în prezent în cauză.
Nemaifiind alte cereri de formulat și verificând actele și lucrările dosarului, instanța constată terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea apelurilor promovate de inculpați.
Avocat având cuvântul pentru inculpatul, susține că în cauză situația de fapt nu a fost contestată, inculpatul declarând apel numai în ce privește redozarea pedepsei aplicată de instanța de fond.
Solicită reaprecierea cuantumului pedepsei aplicată inculpatului având în vedere vârsta acestuia, circumstanțele concrete în care s-a produs fapta dar și faptul că acesta a realizat și a regretat ceea ce s-a întâmplat, a fost prezent în fața instanței la fiecare termen de judecată.
În concluzie, avocat apreciază pedeapsa de 1 an și 6 luni, chiar cu suspendare, prea mare și solicită admiterea apelului și reducerea cuantumului acesteia pedepse.
Avocat, având cuvântul pentru inculpatul susține că prin poziția procesuală avută în timpul judecării prezentei cauze, inculpatul a dat dovadă de consecvență, în sensul că s-a susținut punctul de vedere adoptat de către apărătorul din oficiu pe care acesta l-a avut la instanța de fond, care a solicitat o schimbare de încadrare juridică a faptei, nefiind vorba de exercitarea de violențe asupra părții vătămate și că faptele au fost săvârșite ca o "glumă", ca o "joacă".
Această cerere de schimbare a încadrării juridice a fost pusă în discuție numai în ceea ce privește pe inculpatul fiind respinsă de către instanța de fond.
Înțelege să ridice această problemă și în fața instanței de apel, apreciind că în cauză este vorba de săvârșirea infracțiunii de furt calificat și nu de infracțiunea de tâlhărie.
Pedeapsa, așa cum a fost stabilită ea de către instanță, raportat la modalitatea de săvârșire a faptei, de context, de contribuția inculpatului la săvârșirea faptei, este prea mare, disproporționată în raport de ceea ce s-a susținut de către apărare.
a fost că inculpatul a săvârșit fapta într-un termen de încercare, motiv pentru care i-au fost revocate cele 4 luni în închisoare, având de executat pedeapsa finală de 1 an și 10 luni.
Apreciază apărarea că pedeapsa de 1 an și 6 luni aplicată pentru fapta care face obiectul acestei cauze, rămâne totuși o pedeapsă asupra cărui cuantum instanța de apel poate aprecia în sensul micșorării lui, în raport de toate circumstanțele reale și personale ale inculpatului.
Inculpatul chiar a fost un copil lipsit de șansă, părăsit la început de tată, abandonat mai apoi de mamă, rămas în grija celor 2 bunici bolnavi, dintre care unul, bunicul, își curmă viața pentru că nu mai suporta durerile și grija întreținerii a doi minori.
Este adevărat că în cauză nu există posibilitatea revocării pedepsei, însă instanța de apel are posibilitatea de a reindividualiza pedeapsa aplicată inculpatului, în sensul reducerii acesteia cu mult sub minimul prevăzut de lege.
În concluzie, avocat solicită admiterea apelului promovat de inculpatul astfel cum a fost formulat și motivat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, susține că urmare administrării probatoriului s-au stabilit elemente certe de vinovăție în ce privește ambii inculpați pentru săvârșirea faptei de tâlhărie calificată, constând în aceea că la 16.02.2006, prin violență au deposedat partea vătămată în vârstă de 14 ani, de un telefon mobil, ei fiind obligați în solidar și cu părțile responsabile civilmente la plata despăgubirilor civile.
În ce privește solicitarea de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru inculpatul, această solicitarea fost respinsă de instanța de fond, cu motivația de rigoare. de altfel inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 1 an și 6 luni, însă cât timp acesta mai fusese condamnat la o pedeapsă de 4 luni cu suspendarea condiționată, trebuia revocată această pedeapsă așa explicându-se pedeapsa ce urmează a fi executată de 1 an și 10 luni.
De asemenea, în ce privește pe inculpatul instanța de fond i-a recunoscut acestuia circumstanțele prev. la art. 74-76 Cod penal, dispunându-se aplicarea și a disp. art. 81 Cod penal.
În concluzie, procurorul apreciază sentința pronunțată de prima instanță ca fiind legală și temeinică, apelurile inculpaților nefondate și solicită a fi respinse.
Inculpatul apelat, personal, având ultimul cuvânt precizează că regretă săvârșirea faptei și că își însușește concluziile formulate de apărătorul său.
Inculpatul apelat, personal, având ultimul cuvânt precizează că regretă săvârșirea faptei și că își însușește concluziile formulate de apărătorul său.
Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în pronunțare.
Ulterior deliberării,
INSTANȚA DE JUDECATĂ:
Deliberând asupra apelurilor penale de față.
Prin sentința penală nr. 337 din 18.05.2007, Tribunalul Iașia dispus următoarele:
Condamnă inculpații:
-, fiul lui și, născut la 04.11.1989 în I, CNP 1.891.104.226.808, cu domiciliul în I,--42,. 1002,. F,. 2,. 11, jud. I, elev în clasa a VI-a, fără antecedente penale;
-, fiul lui și, născut la 24.01.1991 în I, CNP 1.910.124.226.761, cu domiciliul în I, B-dul - nr. 7A, -. 4,. 23, jud. I, fără forme legale în I,-,. 965,. A,. 3,. 11, jud. I, studii 5 clase, fără antecedente penale,fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 al. 1 și 2, lit. și al. 21lit. a Cod penal. cu aplic. 99 și urm. Cod penal și art. 74 al.1, lit. a, art. 76 lit. c Cod penal,la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.
Aplică fiecărui inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) Cod penal pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal, modificat și completat prin Legea nr.278/2006, cu aplicarea art.13 Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 81 al.1 Cod penal raportat la art.71 alin. 2 și 5 Cod penal, modificat și completat prin Legea nr.278/2006, cu referire la art.13 Cod penal, dispune suspendarea condiționată atât executării pedepsei principale cât și a celei accesorii aplicate fiecărui inculpat pe durată de 3 (trei) ani, perioadă ce constituie pentru aceștia termenul de încercare, calculat în conformitate cu disp. art. 110 Cod penal.
În baza disp. art. 1101Cod penal, dispune pe durata termenului de încercare, dar până la împlinirea vârstei de 18 ani, încredințarea supravegherii minorilor și Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași și respectarea de către fiecare a obligației prev. de art. 103 alin. 3 Cod penal, respectiv, să nu frecventeze baruri, localuri, săli de internet și jocuri mecanice și să nu intre în legătură unul cu celălalt, iar inculpatul cu inculpatul -.
Dispune ca după împlinirea vârstei de 18 ani, pe durata termenului de încercare, inculpații minori să se supună următoarelormăsuri de supraveghereprev. de art. 863alin. 1 lit. a, b și d Cod penal:
- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, ca organ desemnat de instanță pentru supravegherea lor;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență,precum și modalitățile de petrecere a timpului liber;
Dispune respectarea de către fiecare inculpat, pe durata termenului de încercare și după împlinirea vârstei de 18 ani, a următoarelorobligațiiprev. de art. 863Cod penal:
- să desfășoare o activitate sau să urmeze un curs de învățământ ori de calificare;
- să nu intre în legătură unul cu celălalt, iar inculpatul cu inculpatul - și
- să participe la programele educative și de terapie comportamentală, derulate de organul de supraveghere.
Atrage atenția inculpaților minori asupra disp. art. 1101alin. 3 Cod penal referitor la consecințele neîndeplinirii măsurilor de supraveghere ori a obligațiilor stabilite de instanță, potrivit disp. art. 863Cod penal.
II. -, fiul lui și, născut la data 14.03.1990 în I, jud. I, CNP 1.900.314.226.933, cu domiciliul în I, B-dul - nr. 7A, -. 4,. 23, jud. I, fără forme legale în I,-,. 965,. A,. 3,. 11, jud. I, absolvent 5 clase, fără ocupație, cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 al. 1 și 2, lit. și al. 21lit. a Cod penal, cu aplic. art. 99 și urm. Cod penal, art. 40 Cod penal (prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 al. 1 și 2, lit. și al. 21lit. a Cod penal cu aplic. art. 99 și urm. Cod penal) și cu aplic. 74 al.1, lit. c, art. 76 lit. c Cod penal,la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare.
În baza disp. art. 83 Cod penal, revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 4 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1233/10.03.2005 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la data de 28.03.2005, pedeapsă ce se va executa alături de pedeapsa stabilită prin prezenta, inculpatul - urmând a executapedeapsa totală de 1 (un) an și 10 (zece) luniînchisoare.
Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal, interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
În baza art. 14 și 346 alin. 1 Cod procedură penală, cu referire la art. 998 - 999 și art. 1000 al. 2 și art. 1003 Cod civil, obligă în solidar inculpații, și -, fiecare în solidar și cu părțile responsabil-civilmente și respectiv, cu aceleași domicilii ca ale minorilor, să plătească părții civile, cu domiciliul în I,-,. 991,. B,. 6,. 22, suma de 800 lei, cu titlu de despăgubiri materiale, plată la care au achiesat.
În baza disp. art. 191 alin. 2 și 3 Cod procedură penală obligă inculpații, și -, fiecare în solidar și cu părțile responsabil-civilmente și respectiv, să plătească statului cheltuieli judiciare de câte 400 lei fiecare, din care 300 lei RON reprezintă onorarii avocat oficiu ce vor fi avansate Baroului de Avocați I din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt și de drept:
Partea vătămată, în vârstă de 14 ani, învață la Școala Generală " -", din cartierul,-.
În ziua de 16.02.2006, partea vătămată a terminat programul școlar la ora 14,00, și a ieșit din curtea școlii " -", însoțit de colegii săi de clasă și pentru a se deplasa spre casă.
Pe trotuarul de vis--vis de școală se afla inculpatul, în vârstă de 17 ani, care văzând-o pe partea vătămată a chemat-o la el. Întrucât îl cunoștea pe inculpat ca fiind "un șmecher de cartier", partea vătămată, de frică, a acceptat și s-a îndreptat către acesta. Inculpatul a apucat de antebraț partea vătămată și i-a spus să meargă cu el după bloc, aceasta, de frică, acceptând, iar colegilor și ce o însoțeau le-a spus să plece.
Inculpatul cu partea vătămată s-au oprit în dreptul unei scări, unde așteptau inculpații -, în vârstă de 16 ani, și, în vârstă de 15 ani.
Inculpatul -, sub pretextul că partea vătămată ar fi sustras o sumă de bai de la un coleg de clasă a început s-o controleze prin buzunare, în timp ce ceilalți doi inculpați o țineau pe aceasta de câte o mână pentru a nu fugi.
Inculpatul - a găsit într-unul dintre buzunare un telefon mobil, marca "LG", l-a scos și a încercat să fugă. Partea vătămată a apucat de telefon, dar inculpatul a reușit să i-l smulgă, aceasta rămânând în mână doar cu capacul de la acumulator, după care însoțit de către ceilalți doi inculpați au fugit.
Telefonul sustras a fost vândut de către inculpați lui - pentru suma de 200 Ron, care, la rândul său, l-a vândut unor persoane necunoscute (acesta nu a cunoscut proveniența ilicită a bunului), iar din suma obținută cei trei au cheltuit 50 Ron la jocuri electronice, iar restul sumei au împărțit-o în mod egal.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă în cauză solicitând să fie despăgubită cu suma de 800 Ron reprezentând contravaloarea telefonului mobil sustras marca "LG 3" sau să-i fie restituit un telefon similar.
Audiați fiind, în ambele faze procesuale, inculpații au avut o poziție procesuală oscilantă și contradictorie.
Astfel, în faza de urmărire penală, inculpatul l-a prezentat ca unic autor pe inculpatul -, care a controlat prin buzunare pe mai mulți elevi, cu pretextul că în acea zi s-a furat o sumă de bani de la o fată din școală, iar când a găsit asupra părții vătămate telefonul mobil, i l-a smuls din mână și a fugit într-o scară de bloc din apropiere.
Inculpatul - a recunoscut, în aceeași fază procesuală că el a smuls telefonul din mâna părții vătămate, dar l-a indicat pe inculpatul ca autor moral, acesta fiind cel care dintr-un grup de elevi a luat-o pe partea vătămată, a condus-o până în dreptul scării de bloc unde se afla el și fratele său, a controlat-o prin buzunare, iar când a găsit telefonul mobil i-a făcut un semn cu mâna pentru a-i lua telefonul.
Inculpatul i-a indicat ca autori pe ceilalți doi inculpați, respectiv și -, inculpați care au căutat prin buzunare partea vătămată, după ce aceasta a fost chemată la ei de către inculpatul. După ce au găsit un telefon mobil, inculpatul - i l-a smuls și a intrat într-o scară de bloc și a fugit.
Toți trei inculpați au recunoscut că după sustragerea telefonului mobil s-au reîntâlnit și împreună au mers în unde au vândut bunul, împărțindu-și banii.
În faza cercetării judecătorești, aceștia și-au schimbat parțial declarațiile, dar și de această dată depozițiile acestora au fost contradictorii. Astfel, inculpatul a declarat că mergând cu ceilalți doi inculpați la o scară de bloc din apropierea școlii " -", au găsit-o aici pe partea vătămată care fuma. Fratele său, -, i-a cerut acesteia telefonul pentru a-i dau mesaj, aceasta acceptând după mai multe rugăminți. După ce a luat telefonul inculpatul - a intrat într-o scară de bloc și a ieșit pe partea cealaltă. Aceeași situație de fapt a relatat-o și inculpatul.
Inculpatul - a declarat că partea vătămată a fost adusă la scara blocului de către inculpatul, inculpat care a și controlat-o prin buzunare. După ce a găsit telefonul mobil el i l-a cerut pentru a da un mesaj, iar când aceasta ținea în palmă bunul i l-a luat, capacul râmând la partea vătămată. Împreună cu ceilalți au plecat și au intrat într-o scară de bloc din apropiere, ieșind prin spatele acelui bloc.
Prima instanța a reținut ca exprimând adevărul declarațiile inculpatului - în care a relatat că, după ce partea vătămată a fost acostată de către inculpatul și adusă în spatele blocului situat vis--vis de școala " -", el i- smuls telefonul mobil din mână, declarații ce se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză, respectiv:
- plângerea și declarațiile părții vătămate date în ambele faze procesuale în care a arătat, în mod constant, că de frică a acceptat să meargă cu inculpatul și din același motiv nu s-a opus când celălalt inculpat, respectiv -, l-a pipăit în dreptul buzunarelor după care i-a luat telefonul mobil, partea vătămată reușind doar să rețină capacul de la acumulator;
- procesul-verbal de investigare a locului faptei și planșele foto anexă - fila 10 ds. urm. pen.;
- procesul-verbal de recunoaștere de către partea vătămată după fotografie a inculpaților și planșele foto anexă,
- declarațiile martorilor:
și, colegi de clasă ai părții vătămate, care au declarat că inculpatul a acostat partea vătămată, cerându-i să meargă cu el după blocul din apropiere, iar lor le-a spus să plece, amintindu-le că "nu au văzut nimic";
-, martor cumpărător de bună-credință, care a declarat că în ziua de 16.02.2006, în jurul orelor 16,00 cumpărat de la cei trei inculpați un telefon mobil marca LG pentru suma de 200 lei, fără a ști că acesta provine din săvârșirea unei infracțiuni.
Așa fiind, prima instanța a reținut vinovăția inculpaților -, - și, fiecare pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 al. 1 și 2, lit. și al. 21lit. a Cod penal, cu aplic. 99 și urm. Cod penal.
De precizat este faptul că inculpatul a solicitat, prin avocat, a se schimba încadrarea juridică în infracțiunea de "furt calificat", având în vedere că nu sunt probe că au fost exercitate violențe asupra părții vătămate.
Dar, având în vedere că partea vătămată, în vârstă de 15 ani, a fost acostată în fața școlii, după care a fost condusă într-un loc ferit, respectiv în spatele unui bloc, faptul că aici se afla singură în fața unor trei "băieți de cartier", care au intimidat-o mai întâi reproșându-i că a furat de la o colegă o sumă de bani, tribunalul a constatat că toate aceste activități se constituie într-o violență psihică care a condus la înfrângerea voinței acesteia, partea vătămată neopunându-se la sustragerea telefonului mobil, fiind întrunite, astfel, atât sub aspect obiectiv cât și subiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii de "tâlhărie".
Față de aceste acțiuni ale inculpaților care au avut ca scop deposedarea de bun a părții vătămate, este lipsit de relevanță dacă telefonul mobil a fost remis de către partea vătămată sau luat de către unul din inculpați din mâna acesteia, atâta timp cât voința părții vătămate a fost înfrântă, aceasta nemaiputând întreprinde acțiuni în vederea apărării bunului.
La individualizarea judiciară a pedepsei au fost avute în vedere criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, respectiv gradul concret de pericol social conturat de modalitățile și împrejurările comiterii fiecărei fapte, respectiv într-un loc public, în apropierea unei școli, de trei persoane împreună, de natura importantă a relațiilor sociale încălcate, și, nu în ultimul rând, de prejudiciul modic produs, precum și persoana inculpaților.
Astfel, inculpații și sunt infractori primari și au avut o atitudine procesuală parțial corespunzătoare pe parcursul procesului penal.
În cauză au fost întocmite, în ceea ce-i privește pe toți inculpații minori o anchetă socială și un referat de evaluare.
Prin înscrisurile anterior menționate s-a reținut că inculpatul provine dintr-o familie monoparentală, tatăl decedând în urmă cu 7 ani, dar cu o situație materială bună, mama muncind în străinătate o perioadă semnificativă de timp.
Interesul minorului față de școală este scăzut, a rămas repetent de două ori în clasa a IV a, iar în prezent este elev în clasa a VI-a, la cursurile cu frecvență redusă. În referatul de evaluare se mai reține că minorul și-a creat un cerc de prieteni în cartier, o parte din aceștia cu preocupări infracționale. S-a concluzionat că minorul prezintă perspective de reintegrare în societate, în condițiile unei supravegheri mai atente din partea familiei și cu sprijin din partea unei autorități exterioare.
Referitor la inculpații minori și s-a reținut că aceștia provin dintr-o familie dezorganizată, părinții fiind despărțiți în fapt de aproximativ 8 ani, mama acestora este plecată în străinătate, minorii fiind, în prezent, în supravegherea bunicilor materni.
În ceea ce privește situația școlară, ambii frați au manifestat dezinteres față de actul educațional, care a condus la repetenții în clasa a Va și, în cele din urmă, la abandon școlar.
Comportamentul infracțional a apărut pe fondul lipsei de supraveghere din partea membrilor familiei, iar în ceea ce-l privește pe minorul trebuie precizat că a mai fost implicat în acte infracționale, fiind condamnat prin sentința penală nr. 1233 din 10.03.2005 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare, pentru săvârșirea unei infracțiuni de "furt calificat" la o pedeapsă de 4 luni închisoare, a cărei executare a fost suspendată condiționat conform disp. 81 și 1101Cod penal.
S-a concluzionat prin referatele de evaluare întocmite de către Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Iași că minorii prezintă perspective de reintegrare socială, perspective ce pot fi optimizate doar printr-o intervenție axată pe supravegherea strictă a acestora de către instituție abilitată, cu implicarea și responsabilizarea membrilor familiei.
Având în vedere lipsa antecedentelor penale ale inculpaților și faptul că, anterior comiterii faptei, au avut o conduită bună, tribunalul a reținut în sarcina acestora circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a Cod penal.
Cum, inculpatul - și-a recunoscut participația sa la comiterea faptei în ambele faze procesuale și a regretat săvârșirea acesteia, tribunalul a reținut în sarcina acestuia circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. c Cod. penal.
Totodată, având în vedere că fapta inculpatului dedusă judecății a fost săvârșită în termenul de încercare de 1 an stabilit prin sentința penală cu nr. 1233 din 10.03.2005 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare, tribunalul a reținut în sarcina acestuia și disp. art. 40 Cod penal, dispunând în acest sens și schimbarea de încadrare juridică.
Față de cele arătate, și, în special, având în vedere și antecedența penală a inculpatului -, instanța a constatat că reeducarea, reinserția socială a acestuia nu poate avea loc decât prin stabilirea și, ulterior, aplicarea unei pedepse cu închisoarea cu executare efectivă în regim de detenție, dozată în funcție de circumstanțele reale și personale menționate sub minimul special al pedepsei.
În baza disp. art. 83 Cod penal s-a dispus revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei de 4 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 1233/10.03.2005 a Judecătoriei Iași, definitivă prin neapelare la data de 28.03.2005, pedeapsă ce se va executa alături de pedeapsa stabilită prin prezenta.
Pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
Apreciind că săvârșirea faptei de către inculpații și a fost un accident în viața acestora, că reeducarea, reinserția lor socială poate avea loc și fără privare de libertate, că judecata în prezenta cauză constituie un avertisment suficient pentru a-i determina ca, pe viitor, să se abțină de la comiterea de alte fapte antisociale, prima instanța a stabilit și, ulterior, a aplicat ca urmare a reținerii circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a Cod penal, cu efectul prevăzut de art. 76 lit. c Cod penal, câte o pedeapsă cu închisoarea dozată în funcție de circumstanțele reale și personale menționate sub minimul special al pedepsei.
S-a interzis fiecărui inculpat, pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal, modificat și completat prin Legea nr.278/2006, cu aplicarea art.13 Cod penal, doar exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 81 al.1 Cod penal raportat la art.71 alin. 2 și 5 Cod penal, modificat și completat prin Legea nr.278/2006, cu referire la art.13 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată atât executării pedepsei principale cât și a celei accesorii aplicate inculpaților pe o perioadă ce constituie pentru aceștia termenul de încercare, calculat în conformitate cu disp. art. 110 Cod penal.
În baza disp. art. 1101Cod penal, s-a dispus pe durata termenului de încercare, dar până la împlinirea vârstei de 18 ani, încredințarea supravegherii minorilor și Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași și respectarea de către acesta a obligației prev. de art. 103 alin. 3 Cod penal, respectiv, să nu frecventeze baruri, localuri, săli de internet și jocuri mecanice și să nu intre în legătură unul cu celălalt, iar inculpatul cu inculpatul -.
S-a dispus ca după împlinirea vârstei de 18 ani, pe durata termenului de încercare, inculpații minori să se supună următoarelor măsuri de supraveghere prev. de art. 863alin. 1 lit. a, b și d Cod penal:
- să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași, ca organ desemnat de instanță pentru supravegherea sa;
- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență, precum și modalitățile de petrecere a timpului liber;
Totodată minorii vor respecta, pe durata termenului de încercare și după împlinirea vârstei de 18 ani următoarele obligații prev. de art. 863Cod penal:
- să desfășoare o activitate sau să urmeze un curs de învățământ ori de calificare;
- să nu intre în legătură unul cu celălalt, iar inculpatul cu inculpatul - și
- să participe la programele educative și de terapie comportamentală, derulate de organul de supraveghere.
S-a atras atenția inculpaților minori asupra disp. art. 1101alin. 3 Cod penal referitoare la consecințele neîndeplinirii măsurilor de supraveghere ori a obligațiilor stabilite de instanță, potrivit disp. art. 863Cod penal, ce ar avea drept consecință revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei și executarea în întregime a acesteia.
Referitor la latura civilă, având în vedere că în sarcina fiecărui inculpat a fost dovedită săvârșirea unei fapte ilicite cauzatoare de prejudicii și faptul că aceștia au achiesat la despăgubirea părții civile cu suma solicitată s-a dispus, în baza disp. art. 14 și 346 alin. 1 Cod procedură penală raportat la art. 998 și 999 Cod civil, art. 1000 al. 2 și art. 1003 Cod civil, obligarea, în solidar, a inculpaților, și -, fiecare în solidar și cu părțile responsabil civilmente și respectiv, la plata către partea civilă a sumei de 800 lei Ron, reprezentând contravaloarea telefonului mobil sustras.
Inculpații au fost obligați, fiecare în solidar și cu părțile responsabil-civilmente, la plata cheltuielilor judiciare avansate de către stat, în temeiul disp. art. 191 al. 2 și 3 Cod procedură penală.
În termen legal hotărârea primei instanțe a fost apelată de inculpații - și -.
Prin apelul declarat inculpatul - a criticat modul de individualizare a pedepsei, solicitând în raport de împrejurările săvârșirii faptei și de circumstanțele personale - vârsta, atitudinea sinceră adoptată și prezența în fața instanței - reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
Criticile formulate de inculpatul -apelant - au vizat încadrarea juridică a faptei și tratamentul sancționator aplicat de prima instanță.
Sub aspectul încadrării juridice inculpatul a reiterat apărarea formulată în fața primei instanțe și a susținut că în cauză sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de furt, întrucât nu au fost exercitate violențe asupra părții vătămate.
În ce privește cuantumul pedepsei stabilit de instanța de fond, apelantul a invocat faptul că modalitatea de săvârșire a faptei, contribuția sa concretă la comiterea ei, dar și situația familială dificilă constituie împrejurări ce justifică reducerea pedepsei cu mult sub minimul prevăzut de lege.
Curtea, examinând actele și lucrările dosarului de fond și hotărârea apelată prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform dispozițiilor art. 371 Cod procedură penală, constată că nu sunt fondate apelurile de față pentru următoarele considerente:
Prima instanță a administrat în cauză toate probele necesare aflării adevărului cu privire la fapta și împrejurările cauzei, precum și la persoana făptuitorilor.
Pe baza materialului probator administrat în cauză, instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și vinovăția inculpaților, procedând la o justă încadrare în drept a faptei comise.
În speță, se constată din coroborarea tuturor probelor rezultând din ansamblul mijloacelor de probă dispuse și administrate în faza de cercetare penală, cât și în mod direct, nemijlocit a celei judecătorești că inculpații minori - și - au săvârșit fapta prin care au fost trimiși în judecată, activitatea infracțională desfășurată de aceștia întrunind atât din punct de vedere obiectiv, cât și subiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 alin. 1 și 2 lit. "c" și alin. 21lit. "a" Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal.
Situația de fapt și vinovăția inculpaților au fost stabilite pe baza plângerii și declarațiilor părții vătămate ce a reclamat în mod constant că de teamă a acceptat să meargă cu inculpatul - și nu s-a opus când inculpatul - l-a pipăit în dreptul buzunarelor și i-a smuls telefonul mobil, rămânând doar cu capacul de la acumulator, a proceselor verbale de investigare a locului faptei, și de recunoaștere de către partea vătămată a inculpaților, a depozițiilor martorilor, ce confirmă relatările părții vătămate privind modul în care a fost acostată de inculpatul - și a declarațiilor inculpatului - ce a relatat că după ce partea vătămată a fost acostată de inculpatul a fost adusă de acesta în spatele blocului unde el i-a smuls din mână telefonul mobil.
Luarea bunului de la partea vătămată s-a făcut împotriva voinței acesteia, prin smulgerea telefonului din mână ceea ce implică o violență, o rupere brutală a contactului material pe care îl avea cu obiectul și nu o simplă luare în posesie, neviolentă, a lucrului.
Este lipsit de relevanță faptul că nu s-a produs lovirea sau vătămarea corporală a victimei, în speță, existând o violență psihică, prin amenințarea implicită pe care o exprimă.
Așadar, evaluarea juridică a faptei comise ca infracțiune de tâlhărie este corectă, susținerile inculpatului -apelant - privind greșita încadrare juridică fiind nefondate.
Cât privește tratamentul sancționator stabilit, se constată că prima instanță a făcut o corectă adecvare cauzală atât a criteriilor speciale prev. de art. 100 Cod penal privind alegerea sancțiunilor aplicabile inculpaților minori - dezvoltarea intelectuală și morală a acestora, conduita în familie, școală și societate, condițiile materiale și morale ale familiilor din care provin - date ce rezultă din anchetele sociale și referatele de evaluare psihosocială depuse la dosar -, cât și a celor stipulate în art. 72 Cod penal.
Astfel, s-a ținut seama de gradul concret de pericol social al faptei comise prin a cărei modalitate de săvârșire au fost lezate valori sociale importante corelat cu condițiile concrete de săvârșire -în loc public, de trei persoane împreună, de contribuția fiecărui inculpat, de urmarea produsă, dar și de elementele ce caracterizează persoana fiecărui inculpat - lipsa antecedentelor penale, buna conduită anterioară și poziția procesuală oscilantă în cazul inculpatului -, atitudinea sinceră și regretul manifestat de inculpatul -, dar și antecedentele penale pe care le prezintă acesta, ce și-a continuat activitatea infracțională deși fusese condamnat anterior și beneficiase de suspendarea condiționată a executării pedepsei.
Toate aceste aspecte au fost avute în vedere la cuantificarea pedepselor stabilite de instanța fondului ce a manifestat suficientă clemență prin dozarea lor în cuantum coborât sub minimul special prevăzut de textul sancționator ca efect al reținerii circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. "a" Cod penal în favoarea inculpatului - și a celei prevăzute de art. 74 lit. "c" Cod penal în cazul inculpatului -.
Prin urmare nu pot fi reținute susținerile inculpaților apelanți privind reducerea pedepselor prin acordarea unei mai largi eficiențe a dispozițiilor art. 76 Cod penal deoarece au fost avute în vedere în mod plural toate criteriile ce caracterizează individualizarea judiciară a pedepsei.
De asemenea, sub aspectul modalității de executare a pedepselor, Curtea constată că modalitățile de executare în condițiile art. 81 Cod penal pentru inculpatul - și în regim de detenție pentru inculpatul - - în cazul căruia au fost aplicate corect dispozițiile art. 83 Cod penal privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei anterioare și cumularea aritmetică a acesteia cu pedeapsa aplicată în cauza de față - sunt singurele în măsură să asigure reintegrarea socială pozitivă a inculpaților.
În consecință, fiind respectate dispozițiile art. 72 Cod penal și art. 52 Cod penal și neexistând temeiuri de reducere a pedepselor sub limitele stabilite de prima instanță,criticile apelanților referitoare la greșita individualizare sunt nefondate.
Examinându-se și modul de soluționare a laturii civile, se constată că prima instanță a asigurat o justă și integrală reparare a prejudiciului cauzat, în sensul dispozițiilor art. 14 Cod procedură penală, art. 346 Cod procedură penală combinat cu art. 998 Cod civil.
Față de cele expuse mai sus, legalitatea și temeinicia sentinței apelate fiind verificate și neexistând vreun temei de fapt sau de drept care să impună desființarea ei, în baza art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală vor fi respinse ca nefondate apelurile declarate de inculpații - și - împotriva sentinței penale nr. 337 din 18.05.2007 a Tribunalului Iași.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală vor fi obligați apelanții la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondate apelurile formulate de inculpații - și - împotriva sentinței penale nr. 337 din 18.05.2007 a Tribunalului Iași, sentință pe care o menține.
Obligă pe apelanți să plătească statului suma de câte 60 lei (RON) cheltuieli judiciare.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru apelanții -inculpați și de la comunicare pentru celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică azi 31 ianuarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
14.02.2008
Tribunalul Iași:
-
Președinte:Scripcariu GabrielaJudecători:Scripcariu Gabriela, Dumitrescu Daniela
