Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 383/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR.383/ DOSAR NR-
Ședința publică din 16 mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Angela Hărăstășanu
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Radu G -
JUDECĂTOR 3: Alina Constanța C
GREFIER -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror șef secție judiciară - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.3/A din 07 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au loc în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată sunt înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Codlea ) asistat de apărător din oficiu, avocat, recurentul inculpat în OG stare de arest ( deținut în Penitenciarul Codlea ), asistat de apărător din oficiu, avocat .
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se depune prin avocat de către inculpatul un certificat medical cu nr. 48 privind starea sănătății mamei sale.
Apărătorii inculpaților și reprezentantul Ministerului Public, arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Constatând că nu sunt cereri de formulat, cauza fiind în stare de judecată, instanța în temeiul art. 38513Cod procedură penală acordă cuvântul asupra recursurilor.
Avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului declarat împotriva deciziei penale nr.3/7.02.2008 a Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în temeiul art. 38515pct.2 lit.b Cod procedură penală, casarea acesteia în baza art. 3859pct.18 raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală, având în vedere că din materialul probator administrat în cauză există un dubiu în ceea ce privește concluzia că inculpatul s-ar face vinovat de săvârșirea infracțiuni pentru care a fost trimis în judecată.
Din declarațiile celorlalți doi coinculpați, respectiv inculpatul acesta a susținut că pe inculpatul nu l-a văzut în acea zi și doar la poliție, inculpatul a declarat că l-a găsit pe inculpatul în jurul orelor 13,30 într-un bar pe str. - din cu gândul să-l ajute să vândă un telefon mobil, acesta nu a spus de unde are acest telefon.
Consideră că ambele instanțe nu au valorificat corect unul dintre principiile fundamentale, respectiv prezumția de nevinovăție.
Din probele administrate, respectiv din declarațiile celorlalți 2 inculpați nu se face vorbire de participarea inculpatului la comiterea acestei fapte.
În subsidiar, în cazul în care se va considera că aceste concluzii nu pot fi primite, solicită reindividualizarea pedepsei în raport cu dispozițiile art. 3859pct.14 pct.2 lit.d Cod procedură penală rejudecarea și reindividualizarea pedepsei în raport cu participarea acestuia. De asemenea, solicită a se avea în vedere că părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză și că prejudiciul a fost recuperat în totalitate.
Avocat pentru recurentul inculpat, solicită admiterea recursului formulat de către acesta, desființarea hotărârilor pronunțate în cauză iar în cadrul rejudecării redozarea pedepsei aplicate inculpatului aceea de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și aplicarea unei pedepse situată sub minimul special prevăzut de legea penală. Din memoriul depus de către inculpat la termenul anterior de judecată, rezultă că acesta își recunoaște fapta în sensul că infracțiunea de tâlhărie a fost săvârșită de către inculpatul împreună cu inculpatul și regretă săvârșirea faptei.
Solicită a se avea în vedere vârsta inculpatului, de 21 de ani și actele materiale concret pe care inculpatul le-a săvârșit. Apreciază că fapta s- constă în faptul că s-a poziționat în fața uși și a împiedicat părțile vătămate să iasă din incinta magazinului iar ulterior i-a amenințat să nu cheme organele de poliție. Consideră că faptele sale prezintă un grad de pericol mai redus decât violențele fizice pe care coinculpatul le-a săvârșit asupra părților vătămate.
Reprezentantul Ministerului Public, arată că cei trei inculpați și-au împărțit sarcinile în realizarea activității infracționale, astfel încât chiar dacă numai unul dintre aceștia s-a postat în fața uși nepermițând părților vătămate să iasă din respectivul magazin, este vorba de o infracțiune de tâlhărie iar pedeapsa aplicată și acestui inculpat este just individualizată având o participarea substanțială.
În ceea ce privește recursul declarat de inculpatul cu solicitarea de a fi achitat întrucât la momentul respectiv nu era la locul comiterii infracțiuni, solicită a se înlătura această apărare având în vedere depozițiile martorilor audiați în cauză, respectiv martori, și de asemenea, a se avea în vedere și depozițiile date de părțile vătămate din care rezultă maniera în care s-a produs această infracțiune.
Cu privire la recursul declarat de coinculpatului solicită respingerea, pedeapsa aplicată este corectă, având în vedere cazierul judiciar al acestuia.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la soluția ce se va pronunța în cauză.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că lasă la aprecierea instanței cu privirea la soluția ce se va pronunța în cauză.
CURTEA
Asupra recursurilor de față,
Prin sentința penală nr. 2094/17.12.2007 a Judecătoriei Brașovs -a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului din OG infracțiunea de tâlhărie în infracțiunea de complicitate la tâlhărie și, pe cale de consecință:
În baza art. 211 al. 1, al. 2 lit. c, al. 2 lit. a Cp cu aplic. art. 99 și urm. Cp a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, cu aplicarea art. 71 Cp și art. 64 lit. a (teza a II-a), b Cp și a menținut în baza art. 350 Cpp arestarea preventivă a inculpatului.
În continuare prima instanță a constat că infracțiunea pentru care este judecat în prezenta cauză este concurentă cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prinsp. nr. 107/S/2006 a Tribunalului pentru minori și familie, def. la data de 23.06.2007 și a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani aplicată prin această sentință repunând în individualitatea lor pedepsele componente, respectiv de 3 ani, 3 ani și 3 ani închisoare.
În baza art. 36 al. 1 Cp rap. la art. 34 lit. b Cp instanța a contopit pedepsele de 3 ani, 3 ani, 3 ani închisoare cu pedeapsa stabilită prin prezenta, respectiv 5 ani închisoare și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 5 ani închisoare și a scăzut din durata pedepsei aplicate durata executată, respectiv perioada15.01.2006 - 02.06.2006, căreia i-a adăugat deducerea arestului preventiv din prezenta cauză.
Instanța a menținut măsura de siguranță dispusă prin sp. nr. 107/S/2006 a Tribunalului pentru Minori și Familie, respectiv confiscarea sumei de 14 lei și a anulat mandatul de executare al pedepsei emis în baza sp. nr. 107/S/2006 a Tribunalului pentru Minori si Familie dispunând emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei aplicate în urma contopirii pedepselor.
În baza art. 211 al. 1, al. 2 lit. c, al. 2 lit. a Cp cu aplic. art. 75 lit. c Cp instanța a condamnat pe inculpatul OG la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie cu aplicarea art. 71 Cp și art. 64 lit. a (teza a II-a), b Cp și a menținut în baza art. 350 Cpp arestarea preventivă a inculpatului.
În continuare instanța a constatat că infracțiunea pentru care inculpatul este OG judecat în prezenta cauză este concurentă cu infracțiunile pentru care a fost condamnat prinsp. nr. 107/S/2006 a Tribunalului pentru minori și familie, definitivă la data de 23.06.200, motiv pentru care a descontopit pedeapsa rezultantă de 5 ani și 6 luni închisoare și de 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 (teza a II-a), b Cp și a repus în individualitatea lor pedepsele componente de 5 ani și 6 luni, 5 ani și 6 luni și 5 ani și 6 luni închisoare, fiecare însoțită de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a (teza a II-a), b Cp pe o perioadă de 5 ani. În baza art. 36 al. 1 Cp instanța a contopit pedepsele de 5 ani 6 luni, 5 ani 6 luni, 5 ani 6 luni închisoare cu pedeapsa de 7 ani stabilită prin sentința pronunțată și a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a (teza a II-a), b Cp.
În baza art. 36 al. 3 Cp instanța a scăzut din durata pedepsei aplicate durata executată, respectiv perioada15.01.2006 - 31.05.2006, căreia i-a adăugat deducerea arestului preventiv din prezenta cauză.
În baza art. 35 al. 3 Cp instanța a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a (teza a II-a), b Cp pe o durată de 5 ani și a menținut măsura de siguranță dispusă prin sp. nr. 107/S/2006 a Tribunalului pentru minori și familie, respectiv confiscarea sumei de 14 lei.
În final, instanța a anulat mandatul de executare al pedepsei emis în baza sp. nr. 107/S/2006 a Tribunalului pentru minori si familie și a dispus emiterea unui nou mandat de executare a pedepsei aplicate în urma contopirii pedepselor.
În baza art. 211 al. 1, al. 2 lit. c, al. 2 lit. a Cp cu aplic. art. 75 lit. c și cu art. 37 lit. a Cp instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 61 Cp instanța a revocat liberarea condiționată din executarea pedepsei de 9 ani închisoare aplicate prin sp. nr. 1733/2006 a Judecătoriei Brașov și a contopit restul rămas de executat, 914 zile cu pedeapsa stabilită prin prezenta aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea, 7 ani închisoare, la care a adăugat un spor de 1 an, în final inculpatul urmând a executa 8 ani închisoare.
Instanța a menținut pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b Cp pe o perioadă de 3 ani, dispusă prin sp. nr. 1733/2006 a Jud. B și în baza art. 71 Cp a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a (teza a II-a), b Cp.
În baza art. 88 Cp instanța a dedus din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și a arestării preventive din prezenta cauză, respectiv 30.03.2007 la zi iar în baza art. 350 Cpp a menținut arestarea preventivă a inculpatului.
În final instanța a constatat că părțile vătămate și nu s-au constituit părți civile în cauză.
Prima instanță a reținut, în esență, că fapta inculpaților de a sustrage prin violențe și amenințări telefoanele mobile aflate asupra părții vătămate și de a adresa amenințări pentru a-și asigura scăparea întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 Cp. Sub aspectul laturii obiective instanța a constatat că există atât acțiunea mijloc, respectiv exercitarea de violențe și adresarea de amenințări, cât și cea scop, furtul, producându-se rezultatele prevăzute de lege, respectiv atât o vătămare a integrității persoanei și o atingere adusă libertății morale a acestora, cât și o atingere adusă relațiilor cu caracter patrimonial, între acțiuni și rezultat existând o legătură de cauzalitate directă.
În continuare instanța a constatat că fapta este săvârșită în formele agravate prevăzute de al. 2 lit. c, respectiv într-un loc public, magazinul fiind accesibil oricărei persoane la ora comiterii faptei, precum și în forma prevăzută de al. 3 lit. a, respectiv de trei persoane împreună.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, prima instanță a avut în vedere dispozițiile art. 52 Cp, referitoare la scopul pedepsei, precum și criteriile prev. de art. 72. pen, respectiv dispozițiile părții generale a Codului penal, gradul de pericol social al faptei raportat la modul și mijloacele de săvârșire a acesteia, scopul urmărit și urmarea produsă, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, reținând în cazul inculpatului dispozițiilor art. 109 Cp raportat la faptul că la data săvârșirii infracțiunii acesta era minor.
Instanța a avut în vedere faptul că este vorba de o infracțiune contra patrimoniului dar care aduce atingere și persoanei, săvârșită prin violență, pe fondul consumului de alcool, pe timp de ziuă și într-un loc public.
În privința inculpaților și, instanța a făcut aplicarea art. 75 lit. c Cp reținând săvârșirea de către aceștia a infracțiunii împreună cu un minor, aspect cunoscut de cei doi mai ales ținând cont de faptul că inculpatul a mai fost judecat alături de inculpatul pentru alte infracțiuni.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații OG, și, inculpatul solicitând OG schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de tâlhărie în cea de complicitate la tâlhărie, arătând că probele administrate în cauză conduc la concluzia că acesta a stat lângă ușă și că nu a agresat în nici un fel pe partea vătămată când a dorit să părăsească incinta magazinului.
Inculpatul a solicitat achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c pr.pen. deoarece este nevinovat, nu a participat la săvârșirea infracțiunii.
Inculpatul a solicitat redozarea pedepsei aplicate de prima instanță.
Prin decizia penală nr. 3/A din 07.02.2008 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov s-au respins apelurile declarate de inculpați împotriva sentinței apelate.
În baza art. 381 alin. 1.pr.pen. s-a adăugat duratei arestării preventive a inculpaților intervalul de timp scurs de la pronunțarea sentinței până la pronunțarea deciziei în apel.
În baza art. 350 alin. 1.pr.pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpaților.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că de copiat de la filele 27 verso până la fila 28 verso
În ceea ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul tribunalul OG a constatat că probele administrate în cursul procesului penal conduc fără nici un dubiu la concluzia participării acestui inculpat la săvârșirea faptei de tâlhărie alături de ceilalți inculpați în calitate de autor și nu de complice. Se observă astfel că după intrarea tuturor inculpaților în magazinul de mobilă al părților vătămate, inculpatul s OG-a postat în dreptul ușii de acces cu scopul de a împiedica părțile vătămate să părăsească imobilul, reducând considerabil posibilitatea acestora de a scăpa de acțiunile agresive ale inculpaților. S-a constatat că părțile vătămate au reușit să iasă afară din imobil numai după ce l-au împins pe inculpatul din dreptul ușii, deci nu datorită permisiunii ori lipsei de reacție a inculpatului care nu s-ar fi opus la această acțiune.
În declarațiile părților vătămate se face vorbire despre acțiuni comune ale inculpaților care realizează elementul material al infracțiunii de tâlhărie, acestea arătând că " ne-au spus să tăcem din gură și să nu mergem la Poliție", "inculpații ne-au zis din nou să nu zicem nimic și să nu anunțăm Poliția", " ei au promis că ne vor da înapoi telefoanele" ( fila 132, 133 dosar fond). părților vătămate au fost în fapt exercitate de către toți inculpații și sunt exprimate atât în cuvinte dar și prin numărul mare al agresorilor (trei) și starea de ebrietate în care aceștia se găseau.
Raportat la aceste considerente tribunalul a apreciat că astfel cum în mod corect și judicios a reținut și prima instanță că participarea inculpatuluinu reprezintă doar un sprijin acordat celorlalți doi inculpați( complicitate) ci se circumscrie noțiunii de săvârșire a infracțiunii de tâlhărie în aceleași forme ca și inculpații și.
În ceea ce privește apelul declarat de inculpatul Tribunalul s-a constatat, pe de o parte, că depozițiile părților vătămate și ale martorilor audiați converg în ceea ce privește participarea acestui inculpat la săvârșirea faptei pentru care este cercetat și, pe de altă parte, nesinceritatea declarațiilor acestui inculpat. Caracterul nesincer al declarațiilor inculpatului careafirmă că s-a întâlnit cu inculpatul în OG data de 30.03.3007 abia în jurul orelor 18-19,00 și cu inculpatul în aceeași seară la secția de polițieeste înlăturat nu numai de mărturia părților vătămate - care afirmă că toți cei trei inculpați au acționat împreună în ziua de 30.03.2007, orele 12,00 - dar și de a martorilor G, și care vorbesc de prezența celor trei inculpațiîmpreunăîn diferite momente ale zilei.
Din cele ce preced Tribunalul a constatat că inculpatul nu a reușit să probeze lipsa de temeinicie a probelor administrate în cursul procesul penal care au condus la concluzia participării sale în calitate de autor la săvârșirea faptei de tâlhărie pentru care este cercetat.
În legătură cu apelul declarat de inculpatul privind redozarea pedepsei aplicate tribunalul a constatat că în cadrul procesului de individualizare judiciară a pedepsei aplicate, prima instanță a avut în vedere prevederile art.72 și 109 din Codul penal precum și faptul că inculpatul nu este la prima incidență cu legea penală, prezenta infracțiune fiind concurentă cu alte trei fapte penale, de aceeași natură - tâlhării - pentru care inculpatul a fost deja condamnat.
Raportat la aceste circumstanțe personale ale inculpatului, în concurs și cu cele reale ale faptei prima instanță a făcut o corectă individualizare a pedepsei aplicate, și că deși avea facultatea de a aplica un spor de până la 5 ani închisoare nu a uzat de această posibilitate.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații, și OG, solicitând instanței:
- inculpatul în ședința publică din 21 martie 2008, personal, a precizat că-și retrage recursul, motiv pentru care prin încheierea din 21 martie 2008 s-a luat act de retragerea recursului declarat de inculpat,
- inculpatul casarea deciziei tribunalului în temeiul prev. art. 385/9 pct. 18.pr.pen. și să se dispună achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c pr.pen. având în vedere că din materialul probatoriu administrat în cauză există un dubiu în ceea ce privește vinovăția inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii pentru care este trimis în judecată. În subsidiar a solicitat reindividualizarea pedepsei,
- inculpatul a OG solicitat redozarea pedepsei aplicate și aplicarea unei pedepse situată sub minimul special prevăzut de lege.
Recursurile sunt nefondate.
În ceea ce privește recursul inculpatului, Curtea reține că, din materialul probatoriu administrat în cauză rezultă, fără nici un dubiu, că inculpatul a participat la săvârșirea infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Astfel din declarațiile părților vătămate rezultă că infracțiunea de tâlhărie a fost realizată prin acțiuni comune ale inculpaților, fiind cuantificat și numărul participanților la săvârșirea infracțiunii, anume 3 persoane.
Totodată și martorii G, și în depozițiile lor au indicat prezența celor trei inculpați împreună în diferite momente ale zilei, astfel că se vor înlătura apărările inculpatului, potrivit cărora după consumarea faptei s-a întâlnit cu coinculpatul.
OGRecursul inculpatului este OG nefondat, întrucât la stabilirea pedepsei aplicate, instanța de fond a avut în vedere prev. art. 72 și 52.pen. precum și faptul că inculpatul nu se află la prima încălcare a legii penale, instanța făcând o individualizare corectă a pedepsei, inculpatului fiindu-i aplicată pedeapsa la limita minimă specială prevăzută de lege pentru infracțiunea de tâlhărie.
Față de considerentele arătate mai sus, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b pr.pen. se vor respinge, ca nefondate, recursurile inculpaților.
În baza art. 385/16 alin. 2 rap. la art. 381 alin. 1.pr.pen. se va deduce arestarea preventivă a inculpaților, începând cu data de 07.02.2008 și până la data pronunțării deciziei și se va menține arestarea preventivă a acestora în temeiul prev. art. 350 alin. 1.pr.epn.
În baza art. 192 alin. 2.pr.pen. inculpații vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de sat, din care onorariile de avocați desemnați din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției și se vor plăti Baroului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații și împotriva OG deciziei penale nr. 3/A din 07.02.2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul nr-, pe care o menține.
Deduce arestarea preventivă a inculpaților de la data de 07.02.2008 până în prezent și menține starea de detenție a acestora.
Onorariile avocaților desemnați din oficiu, în sumă de 200 lei se suportă din fondurile Ministerului d e Justiție, se plătește Baroului B și se include în cheltuielile judiciare avansate de stat.
Obligă pe recurenți să plătească statului câte 200 lei fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică, azi 16 mai 2008.
Președinte Judecător Judecător
- - - G -
Grefier
Red. /26.05.2008
dact.GH./26.05.2008
4 exemplare
jud.apel//
jud. fond/
Președinte:Angela HărăstășanuJudecători:Angela Hărăstășanu, Gheorghe Radu, Alina Constanța
