Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 41/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 41/ DOSAR NR-
Ședința publică din 21 ianuarie 2009
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Alexandru Vasiliu
JUDECĂTOR 2: Alexandru Șerban
JUDECĂTOR 3: Manuela Barbu
Grefier - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, împotriva deciziei penale nr.223/Ap din 20 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Codlea ) asistat de apărător din oficiu, avocat, lipsă fiind intimata parte vătămată.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Se permite apărătorului din oficiu să ia legătura cu inculpatul arestat.
Întrebate fiind, părțile arată că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.
Instanța constată cauza în stare de soluționare și, în temeiul dispozițiilor art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul asupra recursului.
Avocat pentru recurentul inculpat, solicită în temeiul dispozițiilor art. 38515pct.2 lit. Cod procedură penală, admiterea recursului declarat de inculpat, casarea deciziei pronunțată de Tribunalul Brașov și să se dispună în principal, achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 1o lit. d Cod procedură penală, iar în subsidiar redozarea pedepsei în sensul aplicării unei pedepse sub minimul special prevăzut de legea penală. Motivele de recurs fac referire la motivul de casare la pct. 18 în principal, și la pct. 14 în subsidiar. Apreciază că, în mod greșit atât instanța de fond, cât și instanța de apel au dispus condamnarea inculpatului, deoarece în raport de probele administrate în cauză, asupra vinovăției inculpatului trenează un dubiu puternic. Nu se poate stabili vinovăția inculpatului doar pe declarația dată de către partea vătămată. De asemenea, a se avea în vedere declarația dată de inculpat din care rezultă că telefonul mobil a fost dat de către partea vătămată anterior ivirii conflictului între cei 2 și nicidecum ca urmare a loviturilor aplicate de către inculpat.
În subsidiar, solicită reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de legea penală, raportat la circumstanțele personale ale inculpatului și la circumstanțele reale ale cauzei.
Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea recursului declarat de inculpat, menținerea hotărârilor pronunțare în cauză, ca legale și temeinice. Atât instanța de fond cât și instanța de apel în mod corect au stabilit că inculpatul se face vinovat de infracțiunea care i se reține în sarcina sa pe baza probelor administrate în cauză, se referă la declarația inculpatului care în primă fază a recunoscut fără nici o rezervă fapta comisă, ulterior revenind asupra acestei declarații, declarație care se coroborează cu celelalte probe, respectiv cu declarația părții vătămate și a martorilor audiați și nu rezultă nici un dubiu în ceea ce privește comiterea acestei fapte de către inculpat.
De asemenea, consideră că nu se impune reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de legea penală, având în vedere că inculpatul este recidivist, și raportat la împrejurările în care a cesta a comis fapta, rezultă o gravitate a acesteia.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei aplicate.
CURTEA
1. Constată ca prin sentința penală nr. 132/01.09.2008 a Judecătoriei Zărnești pronunțată în dosar nr- s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare în regim de detenție pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit.b, c pen. cu aplicarea art. 37 lit. a pen. și prin aplicarea art. 83.pen. și art. 7 din Legea nr. 543/2004 față de condamnări anterioare.
2. Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
În noaptea zilei de 19.01.2008, după ce inculpatul a consumat băuturi alcoolice în barul " " din localitatea, după ce a părăsit localul, în stradă i-a întâlnit pe partea vătămată și pe încă alți doi martori care fuseseră în același local si care se îndreptau spre casă.
Pe parcursul deplasării inculpatului cu partea vătămată pe strada - -, inculpatul a încercat să smulgă din mâna părții vătămate telefonul mobil. Partea vătămată a evitat deposedarea și și-a introdus telefonul în buzunarul de la geacă.
Inculpatul a aplicat lovituri părții vătămate în zona feței, iar datorită loviturii partea vătămată s-a prăbușit la pământ unde au continuat agresiunile până când partea vătămată și-a pierdut cunoștința, iar apoi l-a deposedat pe acesta de telefonul mobil pe care-l avea asupra sa și de suma de 230 lei,după care a părăsit locul faptei.
3. Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, solicitându-se achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d proc.pen. arătându-se că lipsește atât latura subiectivă cât și latura obiectivă a infracțiunii de tâlhărie, telefonul mobil fiind remis inculpatului anterior de către partea vătămată.
Prin decizia nr. 223/A/2008, Tribunalul Brașova respins apelul declarat de către inculpatul împotriva sentinței penale nr. 132/01.09.2008 a Judecătoriei Zărnești.
4.Inculpatul a declarat recurs împotriva deciziei și a solicitat în principal achitarea sa, în temeiul art. 10 lit.d Cod procedură penală, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost condamnat, iar în subsidiar reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
Au fost invocate motivele de casare prevăzute de art.3859alin.1 pct.14 și 18 Cod procedură penală.
5. Recursul este nefondat.
Instanțele au reținut în mod corect starea de fapt, în concordanță cu materialul probator administrat în cauză.
Astfel, din declarațiile martorilor rezultă că în noaptea zilei de 19.01.2008 inculpatul l-a însoțit pe partea vătămată și după circa o oră l-au întâlnit pe acesta din urmă și prezenta urme de lovire în zona feței și avea geaca ruptă în zona buzunarului.
Aceste declarații se coroborează și cu declarația părții vătămate și cu declarația inculpatului din 14.02.2008, în care acesta recunoaște fapta săvârșită.
Deși în fața instanței de fond inculpatul a revenit asupra declarațiilor, relatând că nu a lovit-o pe partea vătămată iar aceasta i-a dat de bună voie telefonul care s-a aflat apoi în posesia inculpatului și care ulterior a fost ridicat de organele de poliție, această modificare a declarației nu are nici o justificare.
De asemenea, săvârșirea infracțiuni este confirmată și de declarația martorului, care a cumpărat de la inculpat telefonul mobil de care a fost deposedat partea vătămată, declarația martorului, în prezența căruia s-a încheiat tranzacția dintre inculpat și privind cumpărarea telefonului mobil sustras și lista apelurilor telefonice efectuate cu telefonul mobil sustras în perioada 20.01.2008- 3.02.2008.
În aceste condiții, susținerea inculpatului în sensul că partea vătămată i-ar fi remis de bună voie telefonul mobil înainte de a-l agresa fizic nu este temeinică.
Individualizarea judiciară a pedepsei și modalitatea de executare a acesteia s-au realizat cu respectarea tuturor exigențelor art. 72 și art. 52 Cod penal, având în vedere perseverența infracțională deosebită a inculpatului, care a suferit mai multe condamnări anterioare pentru săvârșirea unor infracțiuni de tăinuire și furt calificat.
6. Așa fiind, în temeiul art. 38515cpt.1 lit.b Cod procedură penală recursul inculpatului urmează să fie respins.
Se va menține arestarea preventivă a inculpatului și se va deduce din pedeapsă, în continuare, perioada executată de la 20 octombrie 2008, la zi.
7. Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, curtea va obliga pe inculpat la 350 lei cheltuieli judiciare către stat, în care se va include și onorariul pentru apărătorul din oficiu, de 200, care se va avansa din fondurile
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 223/A/2008, pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care o menține.
Menține arestarea preventivă a inculpatului și deduce din pedeapsă, în continuare, perioada executată de la 20 octombrie 2008, la zi.
Obligă pe inculpat la 350 lei cheltuieli judiciare către stat, în care se include și onorariul pentru apărătorul din oficiu, de 200, care se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 21 ianuarie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
red. /04.02.2009.
dact.Gh./04.02.2009.
3 exemplare
jud apel/ /
jud fond/
Președinte:Alexandru VasiliuJudecători:Alexandru Vasiliu, Alexandru Șerban, Manuela Barbu
