Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 411/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR. 411/2008

Ședința publică din 21 August 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Oana Maria Călian

JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaica

JUDECĂTOR 3: Stanca Ioana Marcu

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de

Procuror

Pe rol se află pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul - împotriva deciziei penale nr. 106/14 mai 2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea din 19 august 2008 care face parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față:

În deliberare, constată:

Prin sentința penală nr.1/9.01.2008, Judecătoria Sibiu, în baza art. 211 al. 2¹lit. c cu Cod Penal aplicarea art. 37 lit. a Cod Penal, a condamnat pe inculpatul, fiul al, născut la data de 27.09.19982 în B, jud. V,. în,-, jud. Sibiu, deținut în Penitenciarul Aiud, -, cetățean român, posesor al adeverinței de identitate seria - nr.- eliberată de, studii 4 clase, fără ocupație, necăsătorit, un copil minor, stagiul militar nesatisfăcut, recidivist, la 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.

A fost respinsă excepția tardivității plângerii pentru infracțiunea de violare de domiciliu prev. de art. 192 al. 1.Cod Penal, iar în baza art. 192 al. 1.Cod Penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod Penal, același inculpat a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu.

În baza art.33 lit. a, art.34 al.1 lit. b Cod Penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare.

În baza art. 61 al. 1.Cod Penal a fost revocată liberarea condiționată din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.133/2003 a Tribunalului Alba și fost contopit restul neexecutat de 962 zile închisoare cu pedeapsa de 9 ani închisoare aplicată prin sentință, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 9 ani închisoare, sporită la 10 ani închisoare.

În baza art. 71.Cod Penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 al. 1 lit. a,b,c Cod Penal, iar în baza art. 350 al. 1.C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 88 al.1 s C.P.P.-a dedus din pedeapsă, durata reținerii și arestării preventive a inculpatului începând cu data de 21.06.2007 la zi.

În baza art. 14, 346 al. 1.C.P.P. art. 998.civ. a fost admisă în parte acțiunea civilă formulată de partea civilă -, iar inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1880,5 lei daune materiale și 10.000 lei daune morale; au fost respinse celelalte pretenții.

În baza art.14, 346 al.1 C.P.P. art.313 din Legea nr.95/2006 a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Spitalul Clinic Județean Sibiu, iar inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1445,4 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare, la care s-a adăugat dobânda legală de la data rămânerii definitive până la data plății efective.

În baza art. 191 al. 1.C.P.P. inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria a reținut că în data de 13 iunie 2007, în jurul prânzului, inculpatul s-a deplasat în comuna din județul Sibiu, a intrat în magazinul alimentar unde lucra martora, după care traversat strada - și a încercat poarta locuinței părții vătămate -, situată la nr.139. Constatând că este descuiată, inculpatul a pătruns în curte, a intrat în casă pe o fereastră pe care a găsit-o descuiată și s-a deplasat în bucătăria locuinței. Acolo se afla partea vătămată, căreia inculpatul i-a luat bastonul, cu care a lovit-o în cap, aceasta căzând și pierzându-și cunoștința. Inculpatul a început să caute bani și bunuri de valoare prin locuință, răvășind încăperile. A găsit într-un sertar 400 lei reprezentând pensia încasată de partea vătămată înainte cu câteva zile, iar dintr-un dulap a luat 2 verighete, 2 inele, un lănțișor cu medalion și o pereche de cercei, cântărind în total 21. A părăsit locuința la fel cum a intrat, după care a plecat în orașul.

Partea vătămată a fost găsită, inconștientă, în bucătăria locuinței, în jurul orei 15 de martora -. Martora a anunțat-o și pe martora -, care, a doua zi, a constatat lipsa banilor și a bijuteriilor.

În urma agresiunii, partea vătămată a fost transportată în comă de gradul 1 la Spitalul Clinic Județean Sibiu - Unitatea Primiri Urgențe și apoi la secția Clinic-Neurochirurgie, unde a și fost internată. Pentru vindecarea leziunilor suferite (traumatism cranio-facial) partea vătămată a necesitat 23-25 de zile de îngrijiri medicale.

Deși inculpatul a negat comiterea faptei, atât în cursul urmăririi penale (filele 36-39), cât și în fața instanței de fond (fila 56), susținând că nu s-a aflat în comuna la ora incidentului și că nu a intrat niciodată în locuința părții vătămate, totuși, în fața instanței a arătat că, față de probele administrate se consideră vinovat.

Starea de fapt reținută de instanța de fond a rezultat din probele administrate în cauză, după cum urmează:

-în procesul verbal de cercetare la fața locului au fost menționate urmele de răvășire din locuința părții vătămate (5-29 dosar de urmărire penală), precum și faptul că s-au găsit o serie de urme papilare pe tocul ușii de acces în bucătărie, pe această ușă, pe diferite obiecte din casă, precum și pe pervazul ferestrei găsită deschisă;

-prin raportul de constatare tehnică științifică aflat la filele 42-46 din dosarul de urmărire penală s-a stabilit căurmele papilare găsite pe partea interioară a ramei ferestrei găsită deschisă au fost create de inculpat;

-din declarațiile martorei (filele 60-61 dosar de urmărire penală, filele 57, 105 dosar Judecătorie) a rezultat căaceasta l-a văzut pe inculpat în magazinul unde lucra, cu puțin timp înainte de comiterea infracțiunilor; martora l-a recunoscut pe inculpat după fotografie la câteva zile după aceea(procesul-verbal aflându-se la filele 47-52 din dosarul de urmărire penală), în prezența martorilor asistenți G și (filele 64-65 dosar de urmărire penală, filele 123-124);

-din declarațiile martorelor - și - (filele 58-59, 53-55 dosar de urmărire penală, filele 58-59 dosar fond) a rezultat modul în care fost găsită partea vătămată, precum și bunurile care au dispărut din locuința acesteia (bani și bijuterii);

-leziunile cauzate părții vătămate, localizarea acestora, mecanismul de producere, precum și durata zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare sunt menționate în raportul de constatare medico-legală efectuat de Serviciul Medico-Legal Județean Sibiu ( filele 32-33 dosar de urmărire penală).

În drept, judecătorul fondului a constatat că fapta inculpatului de a pătrunde fără drept în curte și locuința părții vătămate întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de violare de domiciliu prev. de art.192 al. 2.Cod Penal Fapta aceluiași inculpat de a sustrage banii și bijuteriile din locuința părții vătămate, prin folosirea violenței, s-a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 al. 2¹lit. c

Cod Penal

În același timp, instanța de fond a respins ca neîntemeiată excepția tardivității plângerii prealabile formulată de partea vătămată cu privire la infracțiunea de violare de domiciliu, întrucât partea vătămată în declarația dată la 24.09.2007 a arătat că nu l-a cunoscut pe inculpat la momentul comiterii infracțiunii și că dorește pedepsirea acestuia pentru fapta comisă.

Infracțiunile fiind comise înainte ca inculpatul să fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, instanța a aplicat și dispozițiile art. 33 lit. a teza a II-a

Cod Penal

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere dispozițiile art.72 și anume: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Deoarece infracțiunile au fost comise în perioada liberării condiționate din executarea pedepsei de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.133/2003 a Tribunalului Alba, în baza art. 61 al.1 Cod Penal, instanța a revocat această liberare și a contopit restul rămas neexecutat de 962 zile cu pedeapsa de 9 ani închisoare sporită la 10 ani închisoare.

În baza art. 71.Cod Penal s-au interzis inculpatului drepturile civile prev. de art.64 lit. a,b,c Cod Penal, iar în baza art. 350 al. 1.C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.

În baza art. 88 al.1 Cod Penal, s-a dedus din pedeapsă, durata reținerii și arestării preventive a inculpatului începând cu data de 21.06.2007 la zi.

Sub aspectul laturii civile a cauzei, instanța a relevat că din probele administrate a rezultat că din locuința părții vătămate inculpatul a sustras bijuterii (2 verighete, 2 inele, un lănțișor cu medalion, o pereche de cercei, cântărind 21 grame, în valoare totală de 1480,5 lei (70,5 lei/gram X 21 grame, conform prețului stabilit de ), precum și pensia de 400 lei a părții vătămate. Instanța a mai acordat și suma de 10.000 lei cu titlu de daune morale, considerând că părții vătămate prin faptele inculpatului, i-au fost cauzate suferințe fizice și psihice.

Deoarece din probele administrate a rezultat că inculpatul a fost cel care a agresat partea vătămată, în conformitate și cu dispozițiile art. 313 al.1 din Legea nr. 95/2006, art. 14, 346 al. 1.C.P.P. inculpatul a fost obligat la plata sumei de 1445,4 lei cheltuieli spitalizare, plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la data plății efective.

În baza art. 191 al. 1.C.P.P. inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

Împotriva hotărârii mai sus menționate, inculpatul a declarat în termenul legal, apel.

Calea de atac promovată nu a fost motivată în scris, însă la susținerea orală a apelului, s-a solicitat, pe de o parte achitarea inculpatului în temeiul art.11 pct. 2 lit. b rap. la art.10 lit. f C.P.P. întrucât plângerea penală pentru infracțiunea de violare de domiciliu a fost tardiv formulată; pe de altă parte, s-a solicitat reducerea pedepsei aplicate, având în vedere că inculpatul suferă de psihopatie antisocială, este impulsiv și are o inteligență de nivel mediu.

La cererea apelantului-inculpat, instanța a dispus în cauză efectuarea unui raport de expertiză medico-legală psihiatrică, ce a concluzionat că numitul prezintă psihopatie antisocială iar față de fapta imputată a acționat cu discernământ ( 65).

Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, actelor și lucrărilor dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de legalitate și temeinicie, Tribunalul a apreciat că apelul este fondat, însă pentru alte considerente:

Tribunalul a constatat că în sentința pronunțată, judecătorul fondului a reținut o corectă stare de fapt, care concordă cu materialul probator administrat în cauză, a realizat o justă încadrare juridică a faptelor conformă cu activitatea inculpatului și a realizat o judicioasă individualizare și proporționalizare a pedepselor, luând în considerare criteriile impuse de legiuitor prin prevederile art. 72, 52.

Cod Penal

Analizând criticile formulate de inculpat în raport de aplicarea prevederilor art.72 Cod Penal, s-a constatat că instanța de fond la dozarea pedepselor a avut în vedere atât pericolul social al faptelor (ridicat având în vedere că pentru a fura, inculpatul a agresat în propria ei casă, victima - o femeie de 67 de ani, suferindă, care a ajuns în comă), dar și datele referitoare la persoana inculpatului (atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal, infractor recidivist, care și în timpul minorității a fost condamnat pentru infracțiuni contra patrimoniului - furturi, tâlhării). Prin urmare, această critică adusă de apelant, nu poate fi reținută ca întemeiată.

Referitor la excepția tardivității plângerii prealabile formulată de partea vătămată - pentru infracțiunea de violare de domiciliu, Tribunalul consideră că în mod corect instanța de fond a respins-o ca neîntemeiată.

Conform dispozițiilor art. 284 al. 1.C.P.P. o plângere este considerată a fi introdusă în termen, dacă fost formulată în timp de 2 lunide la data când persoana îndreptățită a reclama, a știut cine este făptuitorul. În prezenta cauză, ca urmare a faptelor comise de inculpatul la data de 13.06.2007, victima - a intrat în stare de comă, fiind internată în spital. Pentru aceste motive, victimei nu i s-a luat nici o declarație în faza de urmărire penală, partea vătămată fiind audiată pentru prima dată la 24 septembrie 2007 de către judecătorul fondului, care s-a deplasat la victimă acasă ( 67, 68 dosar Judecătorie).

Din declarația părții vătămate dată în fața instanței de judecată la 24.09.2007 coroborată cu declarațiile martorilor audiați, a rezultat că victima nu l-a cunoscut pe inculpat nici la momentul săvârșirii faptelor, nici chiar la momentul când a dat declarațiași când a solicitat pedepsirea inculpatului pentru faptele comise, și prin urmare în mod indubitabil plângerea prealabilă a fost formulată în termenul legal, în sensul dispozițiilor art. 284 al. 1.C.P.P.

Pe de altă parte, Tribunalul a constatat că instanța de fond în aplicarea art. 71.Cod Penal a interzis apelantului și exercițiul dreptului prevăzut de art. 64 lit. c Cod Penal, cu toate că inculpatul nu are nici o ocupație, iar la săvârșirea infracțiunilor nu s-a folosit de nici o funcție sau profesie pe care ar fi exercitat- Este adevărat că art. 71 al. 1,2.Cod Penal interzice automat drepturile prevăzute de art. 64 lit. a-c în Cod Penal cazul condamnării la pedeapsa închisorii, însă aceste dispoziții sunt contrare jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului ( cauzele Cumpănă și, și Pârcălab contra României, cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii), precum și deciziei nr. LXXIV/5.11.2007 a - Secțiile Unite, obligatorie pentru instanțe, conform art. 414²al. 3.C.P.P.

În consecință, prin decizia penală nr. 106/14.05.2008 pronunțată de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-, s-a admis apelul declarat de inculpatul, fiul al, născut la data de 27.09.1982 în B, jud. V,. în,-, jud. Sibiu, -, în prezent deținut în Penitenciarul Aiud, împotriva sentinței penale nr.1/09.01.2008 pronunțată de Judecătoria Sibiu, s-a desființat în parte sentința atacată și judecând în fond:

S-au înlăturat din sentința apelată dispozițiile art.64 lit. c de Cod Penal la aplicarea art. 71

Cod Penal

În baza art. 350 al. 1.C.P.P. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului, iar în baza art. 88 al. 1.C.P.P. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive a acestuia, începând cu data de 21.06.2007 la zi.

S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

În baza art. 192 al. 3.C.P.P. cheltuielile judiciare avansate de stat în apel, s-a dispus să rămână în sarcina acestuia.

Împotriva acestor hotărâri, a declarat recurs în termen inculpatul, solicitând în principal prin apărător achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de violare de domiciliu și reducerea pedepsei aplicate pentru infracțiunea de tâlhărie.

Verificând legalitatea și temeinicia hotărârilor atacate, prin prisma motivelor de recurs invocate, precum și din oficiu, Curtea constată că recursul inculpatului este nefondat, pentru următoarele considerente:

Toate probele administrate în cauză atestă în afara oricărui dubiu că inculpatul a pătruns fără drept în locuința părții vătămate -, fără a avea consimțământul acesteia. Este irelevant sub acest aspect că partea vătămată era în vârstă și nu a avut posibilitatea și timpul fizic să riposteze în vreun fel față de atitudinea inculpatului.

În consecință, pentru motivul invocat, vizând achitarea, nu poate fi admis recursul inculpatului.

Curtea apreciază că instanța de fond a făcut o justă aplicare a dispozițiilor art. 52 și 72 CP, cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, ținând seama de împrejurările comiterii faptelor, de forma de vinovăție, de urmarea gravă produsă și de circumstanțele de ordin personal ale inculpatului, respectiv statutul de recidivist. Astfel, s-au aplicat inculpatului pedepse orientate spre valoarea minimului special prevăzut de lege pentru faptele săvârșite.

Cum nici din oficiu nu au fost identificate motive de casare a hotărârilor atacate, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b CPP, Curtea va respinge ca nefondat recursul inculpatului.

În baza art. 88 CP, se va deduce din pedeapsă durata arestării preventive a inculpatului cu începere din 21.06.2007, până în 21.08.2008.

În baza art. 192 alin. 2 CPP, va fi obligat inculpatul recurent să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru aceste motive,

În numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 106/14.05.2008, pronunțate de Tribunalul Sibiu în dosarul nr-.

Deduce din pedeapsă, durata arestării preventive a inculpatului cu începere din 21.06.2007, până în 21.08.2008.

Obligă pe inculpatul recurent să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 21.08.2008.

Președinte, Judecător, Judecător,

- - - - - - - -

Grefier,

- -

Red.

Tehnored. VV 2 ex/26.08.2008

,

Președinte:Oana Maria Călian
Judecători:Oana Maria Călian, Dana Ghițoaica, Stanca Ioana Marcu

Vezi şi alte speţe de drept penal: