Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 430/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 430
Ședința publică de la 26 august 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anton Dan
JUDECĂTOR 2: Susanu Otilia
JUDECĂTOR 3: Dublea Aurel
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursurilor penale declarate de inculpații - și -, deținuți în Penitenciarul Iași, având ca obiect tâlhărie (art.211 Cod Penal), împotriva deciziei numărul 253/05.06.2008 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă inculpatul recurent - aflat în stare de arest preventiv asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu, inculpatul recurent - în stare de arest preventiv asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, și s-au verificat actele și lucrările dosarului după care:
Inculpatul învederează instanței că își retrage recursul formulat, declarația acestuia fiind consemnată în procesul verbal atașat la dosarul cauzei intitulat "declarație de inculpat".
Interpelat fiind, inculpatul arată că își menține recursul formulat. Prin intermediul apărătorului depune la dosarul cauzei 2 memorii și precizează că nu mai are de formulat alte cereri.
Nemaifiind de formulat alte cereri, curtea acordă cuvântul în recurs.
Av. pentru inculpatul recurent solicită a se lua act de retragerea recursului declarat de acesta.
Av. pentru inculpatul recurent, având cuvântul, solicită a se avea în vedere că recursul acestuia vizează redozarea pedepsei. El a înțeles că nu poate solicita în recurs contopirea, însă solicită redozarea pedepsei ce i-a fost aplicată, întrucât consideră că în raport de probele administrate în cauză pedeapsa aplicată este mult prea mare.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, arată că pedeapsa aplicată inculpatului de 7 ani închisoare, urmare și a revocării unui rest de pedeapsă rămas neexecutat de 1 an, aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, a fost corect individualizată, în raport de împrejurările concrete de săvârșire a faptei. El a urmărit victima, a lovit-o, după care i-a sustras poșeta. Față de acestea, consideră că recursul declarat de inculpat nu este fondat, solicitând a fi respins. În ceea ce privește recursul declarat de inculpatul, solicită a se lua act de declarația acestuia de retragere a recursului.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită redozarea pedepsei.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită a se lua act că și-a retras recursul.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Asupra recursurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 447/14.02.208, Judecătoria Iașia dispus următoarele:
În baza art.211 alin. 1, alin. 2 lit. b) și c) și alin. 21lit. a) Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a) Cod penal condamnă inculpatul, fiul lui si, născut la 14.06.1980 în I, fără ocupație, CNP: -, domiciliat în I,--10,.351 A,. B,. 3,. 13, județul I, cu antecedente penale, deținut în Penitenciarul Iași, la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie la data de 16.11.2007 în dauna parții vătămate.
Constată că infracțiunile pentru care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 621/04.02.2005 a Judecătoriei Iași rămasă definitivă la 23.02.2005 prin neapelare și prin sentința penală nr. 934 / 20.12.2004 Tribunalul Iași rămasă definitivă prin decizia penală nr. 52/03.02.2005 a Curții de APEL IAȘI sunt concurente și au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie față de pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 58 / 14.01.2004 a Judecătoriei Arad, rămasă definitivă prin neapelare la data de 11.02.2004.
Face aplicarea art. 37 lit. a) Cod penal în cazul infracțiunilor pentru care a fost condamnat inculpatul prin sentința penală nr. 621 / 04.02.2005 a Judecătoriei Iași și prin sentința penală nr. 934 / 20.12.2004 Tribunalului Iași.
În baza art. 85 alin. 1 Cod penal anulează suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 621/ 04.02.2005 a Judecătoriei Iași rămasă definitivă la 23.02.2005 prin neapelare.
Descontopește pedeapsa rezultantă de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 621/04.02.2005 a Judecătoriei Iași rămasă definitivă la 23.02.2005 prin neapelare în pedepsele componente de 2 ani închisoare pentru săvârșirea în intervalul 20.03-03.04.2004 a infracțiunii prevăzută de art.208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. a) și i) Cod penal și 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea la data de 04/05.04.2004 infracțiunii prevăzută de art. 26 Cod penal raportat la art. 208 alin. 1, 209 alin.1 lit. a), g) și i) Cod penal.
În baza art. 33 lit. a) Cod penal și art. 34 lit. b) Cod penal contopește pedepsele de 2 ani închisoare și respectiv 1 an si 8 luni închisoare aplicate prin sentința penală nr. 621/04.02.2005 a Judecătoriei Iași cu pedeapsa de 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 934/20.12.2004 a Tribunalului Iași, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
În baza art.83 Cod penal, revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei închisorii de 1 (un) an aplicată prin sentința penală nr. 58 / 14.01.2004 a Judecătoriei Arad, rămasă definitivă prin neapelare la data de 11.02.2004.
În baza art.83 dispune executarea în întregime a pedepsei de 1 (un) an închisoare aplicată prin sentința penală nr. 58 / 14.01.2004 a Judecătoriei Arad pe care o cumulează cu pedeapsa rezultanta de 5 ani închisoare.
Inculpatul execută pedeapsa rezultantă de 6 (șase) ani închisoare.
Constată că a mai rămas de executat din această pedeapsă rezultantă de 6 (șase) ani închisoare un rest de 1 an si 683 zile închisoare.
În baza art. 39 alin. 2 Cod penal contopește restul de 1 an si 683 zile închisoare cu pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare aplicată prin prezenta hotărâre urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare pe care o sporește cu 6 luni închisoare.
Inculpatul execută pedeapsa rezultantă finală de 7 ani si 6 luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a și b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.88 Cod penal deduce timpul reținerii si al arestării preventive de la 16.11.2007 la zi, iar în baza art.350 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatului, aflat in Penitenciarul Iași.
În baza art.211 alin. 1, alin. 2 lit. b) si c) si alin. 21lit. a) Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. b) Cod penal si art. 76 lit. b) Cod penal condamnă inculpatul, fiul lui si, născut la 11.09.1989 în I, fără ocupație, CNP: -, domiciliat în I,- A, -. A,. 3,. 1, județul I, cu antecedente penale, deținut în Penitenciarul Iași la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie la data de 16.11.2007 în dauna părții vătămate, domiciliat în satul, comuna, județul I, cu reședința în I, str. -, - parter,.1.
În baza art.71 Cod penal, interzice inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art.64 lit. a si b Cod penal pe durata executării pedepsei principale.
În baza art.88 Cod penal deduce timpul reținerii și al arestării preventive de la 16.11.2007 la zi, iar în baza art.350 Cod procedura penala menține starea de arest a inculpatului, aflat în Penitenciarul Iași.
Respinge cererea formulată de inculpatul pentru revocarea măsurii arestării preventive.
Respinge acțiunea civilă formulată de partea vătămată.
În baza art.189 si 191 Cod procedură penală obligă inculpații să plătească fiecare câte 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat.
Stabilește în sarcina Ministerului Justiției obligația de plată a sumei de 100 lei pentru Baroul d e Avocați I reprezentând onorariu apărător din oficiu pentru inculpatul.
Pentru a se pronunța astfel, instanța de fond, pe baza probatoriului administrat în cauză, a reținut următoarea situație de fapt.
În data de 16.11.2007, în jurul orei 23.30, ieșind de la serviciu, partea vătămată, se îndrepta către locuința sa situată pe str. -, la - când a sesizat că este urmărită de doi tineri. Ajungând în apropiere de scara blocului, partea vătămată a simțit că cineva trage de geanta pe care o ținea în mână și s-a întors pentru a vedea identitatea persoanei. I-a recunoscut pe cei doi tineri, dar nu a mai apucat să vadă care dintre ei trăgea de geantă, deoarece aceștia au început să o lovească cu pumnii în zona capului, ea ridicând mâinile pentru a se proteja.
În timpul atacului, unul dintre inculpați a continuat să tragă de geantă care s-a rupt, victima rămânând doar cu baretele. Din cauză că partea vătămată a început să țipe, inculpații au încetat să o mai lovească și au fugit printre blocuri, spre bulevardul -.
Împreună cu soțul ei, partea vătămată a apelat serviciul de urgență și a furnizat agenților de poliție sosiți la fața locului semnalmentele inculpaților. Pe baza datelor oferite de victimă, inculpații au fost identificați de o patrulă de poliție în zona -, legitimați și apoi reținuți, asupra lor găsindu-se o parte din bunurile sustrase.
La sediul poliției partea vătămată a recunoscut atât pe inculpați, cât și bunurile descoperite asupra acestora (printre care și o sticlă cu parfum "C-") ca aparținându-i, motiv pentru care inculpatul a luat sticla cu parfum și a aruncat-o pe jos, spărgând-
Pe baza declarației inculpatului care a arătat că poate indica locul în care au fost aruncate restul bunurilor sustrase, agenții de poliție s-au deplasat, împreună cu acesta, în cartierul, pe str. - -, unde au găsit, într-un tomberon din apropierea blocurilor J 1-2, geanta cu restul bunurilor sustrase.
Acestea au fost predate, pe bază de proces-verbal, părții vătămate.
Situația de fapt reținută rezultă din analiza coroborată a declarațiilor părții vătămate, martorilor audiați și inculpaților, precum și a aspectelor consemnate în procesele-verbale încheiate de organele de cercetare penală.
Susținerile inculpaților sunt contrazise de ansamblul probator administrat în cauză. Din coroborarea declarațiilor părții vătămate, (75-76), cu cele ale martorului (78), rezultă că în noaptea de 16.11.207, martorul, aflat în domiciliul său, a auzit țipete venite de afară pentru ca minute mai târziu soția lui să bată la ușă, plângând și spunând că doi tineri au lovit-o și i-au sustras geanta. Pe baza descrierii furnizate de partea vătămată - unul dintre agresori avea în jur de 25-30 de ani, era înalt, circa 1,70, slab, îmbrăcat cu o geacă neagră, iar celălalt era puțin mai tânăr, mai înalt și îmbrăcat cu o geacă portocalie - inculpații au fost depistați de organele de poliție și reținuți. La sediul poliției, nu numai că au fost identificați de către partea vătămată drept cei care au comis fapta de tâlhărie, si aceasta a recunoscut și bunurile găsite asupra inculpatului ca aparținându- Pentru acest motiv, inculpatul a spart, în prezența agenților de poliție, sticluța de parfum ce îl incrimina.
Inculpatul a negat, în mod constant, săvârșirea faptei reținute în sarcina sa. Inițial, a arătat că în cursul serii de 16.11.2007 a fost ocupat efectuând un schimb (înstrăinând o pereche de adidași contra sumei de 50 de lei și a unui telefon mobil marca LG), astfel că s-a întâlnit cu prietenul său, în jurul orelor 22.45 și împreună cu acesta s-a deplasat, într-un taxi, în zona - unde au fost opriți de organele de poliție care i-au condus la sediu, fiind acuzați de comiterea unei tâlhării. Ulterior, inculpatul a revenit asupra declarației sale (20-31 p) și a menționat că în timp ce se plimba, împreună cu prietenul său, în zona complexului, au observat o femeie ce se deplasa în fața lor. Fără să îi spună nimic, inculpatul s-a repezit asupra femeii, a lovit-o cu pumnii și i-a smuls geanta pe care o ținea în mână. Dat fiind că aceasta a început să țipe, a fugit printre blocuri, iar el, de frică, a procedat la fel, reîntâlnindu-se, întâmplător, în stația de tramvai. De acolo, au luat împreună un taxi, pe care l-a plătit cu banii obținuți din vânzarea adidașilor, spre, unde au coborât, mergând spre parcul -. Aici, inculpatul a scos de sub geacă o geantă de damă, de culoare albă, din conținutul căreia a păstrat o sumă de bani și un parfum, restul bunurilor aruncându-le într-un tomberon.
De asemenea, inculpatul a precizat că el nu l-a văzut pe lovind partea vătămată, întrucât era întuneric, și se găsea la o distanță de 8- 10 metri depărtare.
Față de această atitudine procesuală, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 69 Cod procedură penală, potrivit cărora declarațiile inculpatului pot servi la aflarea adevărului numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză. Astfel, deși celălalt inculpat, a încercat prin declarația dată în fața instanței de judecată ( 55 dosar inst.), să întărească afirmațiile acestuia, instanța o va înlătura ca fiind făcută "pro causa".
În susținerea acestei concluzii, instanța a luat în considerare, la aprecierea declarației de mai sus, faptul că probele administrate în cauză combat afirmațiile inculpatului.
Din declarația părții vătămate (75-76) rezultă că ambii inculpații și-au adus contribuția la comiterea faptei, lovind victima, în încercarea de a-i smulge poșeta pe care o ținea în mână. Faptul că aceasta, apărându-se de loviturile primite a ridicat mâinile și astfel nu a putut vedea cu exactitate care dintre inculpați îi trăgea de geantă și care se afla în fața, respectiv în spatele ei, nu este de natură a conduce la o altă concluzie. Partea vătămată a precizat că i-au fost aplicate lovituri atât în zona feței, cât și în spate, iar agresorul care se afla în fața sa era la o distanță de mai puțin de un metru.
Prin urmare, afirmațiile inculpatului referitor la faptul că el se afla la distanță și nu a lovit victima și nici nu l-a văzut pe celălalt inculpat făcând acest lucru, nu pot fi reținute.
De asemenea, atitudinea oscilantă a inculpatului, manifestată prin schimbarea declarațiilor efectuate în cursul urmăririi penale, formează convingerea instanței în sensul nesincerității acestora.
În ce privește inculpatul, acesta a negat în cursul urmăririi penale comiterea faptei, afirmând că bunurile găsite asupra sa (suma de 72 lei și un parfum marca "C-") sunt proprietate personală (33-37 p).
Cu ocazia audierii sale în fața instanței (55), inculpatul a revenit asupra declarației date recunoscând că a săvârșit fapta, precizând, însă, că nu a existat o înțelegere între el și celălalt inculpat, ci că a acționat spontan, de unul singur. Această împrejurare nu poate fi reținută în condițiile în care inculpații au fost împreună, din momentul săvârșirii faptei și până când au fost depistați de organele de poliție - comportamentul lor sugerând tocmai prezența unei astfel de înțelegeri: s-au reîntâlnit "întâmplător" în stația de tramvai, au luat același taxi pe care l-a plătit inculpatul, au verificat împreună conținutul genții sustrase de la partea vătămată, păstrând banii și parfumul (cu care s-au dat amândoi) și aruncând restul bunurilor într-un tomberon (de altfel, inculpatul a și condus organele de poliție la locul respectiv în vederea recuperării obiectelor aruncate).
Mai mult, partea vătămată, a recunoscut, fără ezitare, pe ambii inculpați, ca fiind cei care, în noaptea de 16.11.2007 au agresat-o fizic și i-au sustras geanta pe care o avea asupra sa.
În drept, fapta inculpaților și care în data de 16.11.2007, în jurul orei 23.30, pe timp de noapte și în loc public au deposedat prin violențe pe partea vătămată, de o poșetă în care avea mai multe bunuri personale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin.1, alin. 2 lit. b,c și alin. 21lit. a Cod penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii se realizează printr-o acțiune de furt, în înțelesul art. 208(1) Cod penal - respectiv printr-o acțiune de luare a unui bun mobil din posesia sau detenția altuia, fără consimțământul acestuia -, prin întrebuințarea de violențe asupra părții vătămate.
Sub aspectul laturii subiective, se reține, în cazul ambilor inculpați, săvârșirea faptei cu vinovăție care îmbracă forma intenției directe (conform art. 19 al.1 lit. a Cod penal), întrucât inculpații au prevăzut rezultatul faptei lor și au urmărit producerea acestuia, scopul cu care au acționat fiind însușirea pe nedrept a bunurilor aparținând părții vătămate - lezându-se, astfel, relațiile sociale privind patrimoniul și integritatea corporală și sănătatea persoanei, ocrotite prin incriminarea faptei de tâlhărie.
Comiterea faptei "în public" - în accepțiunea art. 152 Cod penal -, în timpul nopții și de către două persoane împreună atrage calificarea infracțiunii deoarece condițiile de săvârșire (într-un spațiu care prin natura sau destinația sa este permanent accesibil publicului, profitând de întuneric și de condițiile favorabile create de cooperarea nai multor persoane la comiterea faptei) denotă îndrăzneală infracțională sporită și necesită o sancționare corespunzătoare.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel, în termen legal, inculpații și solicitând redozarea pedepselor aplicate de prima instanță.
Prin decizia penală nr.253/05.06.2008, a Tribunalului Iași, apelurile inculpaților au fost respinse ca nefondate cu următoarea argumentație:
Față de multiplele condamnări suferite de inculpatul, în urma cărora a dobândit și statut de recidivist, postcondamnatoriu, tribunalul constată că nu se justifică reducerea cuantumului pedepsei de 7 ani închisoare stabilită de prima instanță pentru infracțiunea dedusă judecății, aceasta fiind proporțională cu gravitatea faptei comise.
Pedeapsa principală de 7 ani și 6 luni închisoare pe care o are de executat inculpatul este consecința unei activități infracționale pe care a desfășurat-o inculpatul anterior săvârșirii faptei pentru care este judecat în prezent, aspect ce a determinat atât revocarea suspendării condiționate a executării unei pedepse cu închisoare, aplicată printr- altă sentință penală, dar și contopirea restului de 1 an și 683 zile închisoare neexecutată din pedeapsa rezultată din contopirea tuturor pedepselor aplicate acestuia pentru pluralitatea de infracțiuni constatată.
De asemenea, tribunalul constată că pedeapsa în discuție este aptă de a asigura, potrivit art. 52 Cod penal, prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, reeducarea și reintegrarea în comunitate a inculpatului,
În ce privește pedeapsa aplicată inculpatului, tribunalul constată că au fost respectate cerințele legale din art. 72 Cod penal și nu există temeiuri de reconsiderare a cuantumului pedepsei principale cât timp au fost reținute deja, în favoarea sa, circumstanțe atenuante potrivit art. 74 Cod penal, cu consecința diminuării pedepsei, conform art. 76 lit. b Cod penal, sub minimul legal.
Împotriva acestei decizii au formulat recurs ambii inculpați, criticând ambele hotărâri ca fiind nelegale și netemeinice.
Inculpatul prin cererea de recurs a solicitat achitarea sa pe motive de nevinovăție, iar inculpatul nu și-a motivat cererea de recurs.
În fața instanței de recurs, cu ocazia dezbaterilor apărătorul inculpatului a solicitat redozarea pedepsei care este prea mare în raport cu fapta comisă și cu probele administrate în cauză, iar inculpatul a declarat în scris că își retrage recursul.
Analizând cele două hotărâri sub aspectul criticilor formulate și al legalității lor, instanța de recurs constată că recursul inculpatului este nefondat din următoarele motive:
Solicitarea inculpatului de reducere a pedepsei nu poate fi primită de instanța de recurs cu motivarea că în cadrul complex de individualizare a pedepselor, prima instanță a ținut cont de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod penal precum și de scopul pedepselor prevăzut de art.52 Cod penal, și a aplicat inculpatului o pedeapsă bine dozată.
Această pedeapsă corespunde gradului de pericol social al faptei comise de inculpat și a datelor care caracterizează persoana acestuia. Și instanța de recurs are convingerea că pedeapsa aplicată de instanța de fond și menținută de cea de apel, este necesară pentru prevenția generală și educarea inculpatului, pentru a-l determina ca pe viitor să nu mai comită și alte fapte penale. Dacă avem în vedere că inculpatul este cunoscut cu antecedente penale, având o fișă de cazier "bogată", ne putem da seama că el nu a înțeles să se reintegreze social și să nu mai intre în contact cu legea penală.
Și instanța de apel a motivat comportamentul infracțional anterior al inculpatului. Nu se mai impune o nouă redozare a pedepsei.
Pentru cele ce preced, instanța de control judiciar constată că hotărârile instanței de fond și de apel sunt temeinice și legale, recursul inculpatului fiind nefondat și pe cale de consecință, în baza art.385 ind.15 lit. b din Codul d e procedură penală urmează să fie respins ca atare.
Față de declarația recurentului, prin care și-a retras recursul, instanța urmează să ia act de manifestarea sa de voință, conform art.385 ind.4 din Codul d e procedură penală, raportat la art.369 din același cod.
Inculpații-recurenți vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat conform art.192 al.2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
1). În baza art.3854al.2 Cod procedură penală, ia act de declarația inculpatului -, că își retrage recursul promovat împotriva deciziei penale 253/05.06.2008 a Tribunalului Iași.
2). Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul - - deținut în Penitenciarul Iași, împotriva deciziei penale nr.253 din 05.06.2008 a Tribunalului Iași, hotărâre pe care o menține.
Deduce în continuare detenția inculpaților de la data de 05.06.2008 la 26.08.2008.
Obligă pe recurent să plătească statului câte 200 lei cheltuieli judiciare, din care câte 100 lei onorariu apărător din oficiu suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 26.08.2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
- -
01.IX.2008.-
2 ex.-
Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067
DOSAR NR-
Emisă la data de 02.09.2008
CĂTRE
PENITENCIARUL IAȘI
Vă înaintăm alăturat un exemplar de pe copia deciziei penale nr. 430 din 26.08.2008 privind pe inculpatul recurent -(fiul lui și al lui, născut la 14 Iunie 1980), pentru a fi înmânat acestuia.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067
DOSAR NR-
Emisă la data de 02.09.2008
CĂTRE
PENITENCIARUL IAȘI
Vă înaintăm alăturat un exemplar de pe copia deciziei penale nr. 430 din 26.08.2008 privind pe inculpatul recurent -(fiul lui și al lui, născut la 11 1989), pentru a fi înmânat acestuia.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067
DOSAR NR-
Emisă la data de 26.08.2008
CĂTRE
PENITENCIARUL IAȘI
Vă înaintăm alăturat două exemplare de pe copia dispozitivului deciziei penale nr. 430 din 26.08.2008 privind pe inculpatul recurent -(fiul lui și al lui, născut la 14 Iunie 1980), un exemplar pentru a fi înmânat acestuia și un exemplar pentru a fi înregistrat în evidențele dumneavoastră.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Operator de date cu caracter personal înregistrat la Avocatul Poporului sub nr. 3067
DOSAR NR-
Emisă la data de 26.08.2008
CĂTRE
PENITENCIARUL IAȘI
Vă înaintăm alăturat două exemplare de pe copia dispozitivului deciziei penale nr. 430 din 26.08.2008 privind pe inculpatul recurent -(fiul lui și al lui, născut la 11 1989), un exemplar pentru a fi înmânat acestuia și un exemplar pentru a fi înregistrat în evidențele dumneavoastră.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Președinte:Anton DanJudecători:Anton Dan, Susanu Otilia, Dublea Aurel
