Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 443/2009. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 443/
Ședința publică din data de 24 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Cristache judecător
JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu
JUDECĂTOR 3: Liviu
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G, împotriva deciziei penale nr. 115 din 11 mai 2009 Tribunalului Brăila.
La apelul nominal a răspuns recurentul inculpat, în stare de arest, asistat de av., apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 2883/17.06.2009 emisă de Baroul Galați, lipsă fiind intimatele părți vătămate, și intimata parte civilă Spitalul Județean de Urgență
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Recurentul inculpat, întrebat fiind, precizează că își menține recursul declarat și că este de acord cu avocatul desemnat din oficiu.
Apărătorul recurentului inculpat depune la dosar un memoriu din partea acestuia.
Reprezentantul Ministerului Public, în ce privește încadrarea juridică a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, consideră că aceasta ar putea fi schimbată, în sensul reținerii disp. art. 37 lit. a Cod penal, în loc de 37 lit. b Cod penal.
Consideră că este o schimbare de încadrare în favoarea inculpatului, în recursul acestuia. Arată că ultima infracțiune de tâlhărie este săvârșită în termenul de încercare al grațierii condiționate pentru pedeapsa de 3 ani aplicată prin sentința 2266/2006 a Judecătoriei Brăila.
Precizează că acest lucru nu are urmări asupra modului în care s-au soluționat antecedentele penale a inculpatului, deoarece în baza art. 7 din Legea 543/2002 s-a revocat deja acest beneficiu al grațierii, dar i s-au reținut dispozițiile art. 37 lit. b Cod penal, în loc de art. 37 lit. a Cod penal, cum ar fi corect.
Apărătorul recurentului inculpat arată că, într-adevăr, s-a revocat beneficiul grațierii însă, atâta timp cât Parchetul nu a declarat recurs în prezenta cauză, consideră că susținerile reprezentantului Ministerului Public nu au relevanță.
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul recurentului inculpat susține că acesta și-a motivat recursul doar prin memoriul depus astăzi la dosar.
Învederează faptul că dosarul a trecut prin mai multe faze procesuale și că inculpatul, chiar de la început, în mod constant, a susținut că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost condamnat. Consideră că aceste este motivul pentru care inculpatul a declarat recurs în prezenta cauză.
Mai mult, așa cum rezultă și din actele dosarului, inculpatul a formulat plângeri penale împotriva anchetatorilor.
Solicită să se analizeze întregul material probator și, în situația în care susținerile inculpatului au acoperire în probele administrate în cauză, solicită să se dispună achitarea acestuia. Cu plata onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu din fondurile Ministerului Justiției.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că vinovăția inculpatului este dovedită și că instanțele au reținut corect situația de fapt.
Susține că în cauză sunt probe care infirmă susținerile inculpatului și evidențiază vinovăția acestuia.
În acest sens, urmează să fie avute în vedere declarațiile părților vătămate care, chiar și în rejudecarea apelului, au fost audiate nemijlocit. Cu acea ocazie, partea vătămată a arătat că îl recunoaște pe inculpat, că s-a luptat cu el și că l-a întors cu fața spre ea, iar partea vătămată a arătat că îl recunoaște pe inculpatul prezent în instanță.
În ceea ce îi privește pe martorii propuși de inculpat în apărare, solicită să se observe că unii fac vorbire despre anumite zile, însă nu pot preciza cu exactitate dacă sunt chiar zilele în care s-au săvârșit infracțiunile de tâlhărie, iar alții fac referire la perioade de timp diferite din zi, astfel că inculpatul înainte de a se întâlni cu martorii respectivi putea să fie prezent în locurile unde se aflau cele două părți vătămate și să săvârșească infracțiunile.
În afară de declarațiile părților vătămate, la dosar mai sunt și alte probe care dovedesc vinovăția inculpatului, respectiv: procese-verbale de conducere în teren, planșe foto, planșe foto pentru recunoașterea din grup a inculpatului.
Solicită admiterea recursului doar în ce privește motivul pe care l-a invocat, considerând că este în favoarea acestuia.
Totodată, solicită să se mențină starea de arest a inculpatului și să se deducă din pedeapsă reținerea și arestarea de la 26.10.2007 la zi.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, lasă la aprecierea instanței.
CURTEA
Asupra recursului penal de față;
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr- inculpatul a formulat recurs împotriva deciziei penale nr. 115/11.05.2009 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr-.
Prin decizia penală nr. 115/11.05.2009 a Tribunalului Brăila, pronunțată în dosarul nr- au fost admise apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila și de către inculpatul împotriva sentinței penale nr. 492 din 01.04.2008, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-.
A fost desființată în parte sentința atacată și în rejudecare:
S-au înlăturat din sentință dispozițiile privind concursul de infracțiuni, dispozițiile privind condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, fapta din data de 24.10.2007, și dispozițiile privind pedeapsa accesorie.
In baza art.211 al.1 și 2 lit.b și c Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie - fapta din 24 oct.2007.
În baza art.33 lit.a - 34 lit.b pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
În baza art.7 din Legea nr. 543/2002 s-a revocat beneficiul grațierii față de pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.2236/2006 a Judecătoriei Brăila, pedeapsă ce va fi executată alături de pedeapsa de 5 ani închisoare, în total 8 ani închisoare.
Au fost interzise inculpatului drepturile civile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit. b Cod penal pe durata prevăzută de art.71 pen. și anume: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Au fost menținute celelalte dispoziții din sentință.
A fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsă perioada prevenției începând cu data de 26 oct. 2007 la zi.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel, Tribunalul Brăila, a avut în vedere că prin sentința penală nr. 492/01.04.2008, pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-, s-a dispus în baza art.211 al.1 și al.2 lit.c cu Cod Penal aplicarea art.37 lit.b Cod Penal, condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea la data de 20.06.2005 a infracțiunii de tâlhărie, parte vătămată.
În baza art.211 al.1 și al.2 lit.c cu Cod Penal aplic. art.37 lit.b Cod Penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea la data de 02.09.2005 a infracțiunii de tâlhărie, parte vătămată.
În baza art.211 al.1 și al.2 lit.c cu Cod Penal aplic. art.37 lit.b a Cod Penal fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea la data de 24.10.2007 a infracțiunii de tâlhărie, parte vătămată.
În baza art.33 lit.a- 34 lit.b s Cod Penal-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea sporită cu 1 an, în total opedeapsă de 6 aniînchisoare.
S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor civile prevăzute de art.64 lit.a,b pe Cod Penal durata prevăzute de art.71
Cod PenalÎn baza art.350 s C.P.P.-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în temeiul art.88 s Cod Penal-a computat din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestului preventiv începând cu data de 26.10.2007 până la zi.
În baza art.14 al.3 lit.b și art.346 C.P.P. art.998 și urm. din civil au fost admise pretențiile civile solicitate de părțile civile constituite în cauză în sensul că inculpatul a fost obligat la plata sumelor de 1.000 lei către, 2.500 lei către și 1.000 lei către.
În baza art.313 din Legea nr.95/2006 modificată și completată prin nr.OUG72/2006 a fost obligat inculpatul către partea civilă Spitalul Județean de Urgență B la plata sumei de 104,6 lei reprezentând contravaloarea serviciilor medicale acordate părții vătămate.
În baza art.189- 191.C.P.P. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei cheltuieli judiciare datorate statului, din care suma de 290 lei reprezintă onorariu apărător oficiu avansat din fondul Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarele:
1. La data de 20.06.2005, inculpatul s-a deplasat în zona lizierei dintre cartierele Islaz și, cu intenția de a sustrage bunuri, întrucât avea cunoștință că acea zonă este folosită ca scurtătură.
În jurul orei 10,00 inculpatul a observat că de locul în care se afla se apropia partea vătămată singură, astfel că s-a hotărât să-i sustragă poșeta.
În realizarea hotărârii infracționale inculpatul a lovit-o puternic pe partea vătămată cu pumnul în zona feței, astfel că aceasta și-a pierdut cunoștința. În continuare inculpatul a smuls de la gâtul victimei lanțul de aur de 5,4, i-a luat sacoul și poșeta în care se afla suma de 400 lei, un telefon mobil marca Nokia 3310, un lanț de aur, o cruciuliță, un medalion și o brățară, aceste bijuterii fiind confecționate din aur cu masa totală de 3,5.
După săvârșirea faptei, inculpatul a oprit banii, bijuteriile și telefonul mobil, iar sacoul și poșeta le-a abandonat în apropiere, fiind recuperate de partea vătămată.
Ulterior, inculpatul a vândut bunurile sustrase unor persoane necunoscute pe raza municipiului
În urma agresiunii suferite, partea vătămată a fost internată la Spitalul Județean de Urgență B- corp A cu diagnosticul: "politraumatism prin agresiune, traumatism cranio-cerebral acut cu plagă contuză superioară" și întrucât a refuzat internarea, în lipsa unei examinări medico-legale nu s-a putut stabili numărul zilelor de îngrijiri medicale necesare pentru vindecare.
Urmare a serviciilor medicale acordate părții vătămate la secția chirurgie conform registru nr.7758/20.06.2005, Spitalul Județean de Urgență Bac omunicat instanței ( fila 48 dosar) că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 104,6 lei.
Partea vătămată a declarat în faza cercetărilor la urmărirea penală ( fila 18 dosar) că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 1.000 lei reprezentând valoarea prejudiciului suferit.
2. La data de 2.09.2005, în jurul orelor 12,00, în timp ce se deplasa în zona lizierei dintre cele două cartiere menționate mai sus, inculpatul s-a apropiat de partea vătămată ce se afla singură.
La vederea inculpatului, victima a început să alerge, însă acesta a ajuns-o din urmă, a lovit-o cu pumnul în gură de două ori, în spate și în zona feței trântind-o la pământ, după care i-a astupat gura și i-a cerut bijuteriile.
În continuare inculpatul i-a scos cerceii părții vătămate de la care a mai luat 6 inele și o verighetă de pe degete, poșeta conținând suma de 20 lei, telefonul mobil Samsung X 120 și alte bunuri( card bancar, acte) precum și o sacoșă cu produse alimentare.
După săvârșirea faptei inculpatul a oprit banii, bijuteriile și telefonul mobil, restul bunurilor abandonându-le.
Ulterior, inculpatul a vândut către persoane rămase neidentificate telefonul mobil, inelele și cerceii, iar verigheta i-a dat-o fratelui său, care a amanetat-o la B pentru suma de 85 lei conform contractului nr.187/15.09.2005.
Bijuteriile sustrase aveau masa totală de 20,13 și valorau la data faptei 966,24 lei conform procesului-verbal de prețuire, iar telefonul mobil valora 250 lei.
S-a stabilit că valoarea totală a prejudiciului cauzat părții vătămate este de 1.236,24 lei.
Partea vătămată a declarat în fața organelor de poliție (filele 20-22 dosar urmărire penală) că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 2.500 lei.
3. În dimineața zilei de 24.10.2007, în jurul orelor 7,00, în timp ce se deplasa pe strada -, inculpatul o observat-o pe partea vătămată ce mergea în fața sa și întrucât în apropiere nu se mai afla nicio altă persoană, s-a hotărât să-i sustragă poșeta.
În realizarea acestei hotărâri infracționale inculpatul a depășit-o pe partea vătămată, s-a întors brusc și a încercat să-i smulgă poșeta. Partea vătămată a ținut de o toartă a poșetei până când aceasta s-a rupt, iar inculpatul s-a îndepărtat în fugă.
Poșeta sustrasă de inculpat conținea suma de 410 lei, 38 bonuri de masă în valoare totală de 281,2 lei și un telefon mobil marca Sony Ericsson K 300 I în valoare de 250 lei, conform procesului verbal de prețuire. Valoarea poșetei distruse este de 500 lei.
S-a stabilit că valoarea totală a prejudiciului cauzat părții vătămate este de 1.441,2 lei.
Partea vătămată a declarat în fața instanței (fila 28 dosar) că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 1.000 lei reprezentând contravaloarea telefonului, a bonurilor de masă sustrase și suma de 410 lei.
de instanță (fila 29 dosar), inculpatul a negat participarea sa la activitatea infracțională în cazul celor trei fapte susținând că la cercetarea penală a fost agresat pentru a recunoaște actele materiale de tâlhărie asupra celor trei victime, însă nu a avut obiecțiuni asupra modului în care a fost cercetat. Inculpatul a declarat că este de acord să despăgubească părțile civile constituite în cauză.
În schimb, situația de fapt expusă mai sus infirmă susținerile inculpatului și evidențiază vinovăția acestuia fiind dovedită cu următoarele mijloace de probă administrate în cauză: plângerile și declarațiile părților vătămate, procese-verbale de conducere în teren însoțite de planșe fotografice, procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere din grup a inculpatului de către părțile vătămate însoțite de planșe fotografice, planșă fotografică cu privire la examinarea mânerului de la poșeta părții vătămate, contractul de amanet nr.187/2007, înscrisuri privind telefonul mobil Samsung, procese-verbale de prețuire a bunurilor sustrase, proces-verbal întocmit de organele de poliție cu privire la cele constatate în registrul de internări în Spitalul Județean B la data de 20.06.2005, adresa de constituire parte civilă a Spitalului de Urgență B și declarațiile martorilor.
În drept, fapta inculpatului, care la data de 20.06.2005, în loc public, a sustras prin violență, bani, bunuri și bijuterii în valoare totală de 927,2 lei de la partea vătămată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie în modalitatea prev. de art. 211 al.1 și al.2 lit.c
Cod PenalFapta inculpatului care, la data de 02.09.2005, în loc public, a sustras prin violență bani, bunuri și bijuterii în valoare totală de 1.236,24 lei de la partea vătămată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie în modalitatea prev. de art. 211 al.1 și al.2 lit.c
Cod PenalFapta inculpatului care, la data de 24.10.2007, în loc public și pe timp de noapte, a sustras prin smulgere poșeta părții vătămate, însușindu-și astfel bani și bunuri în valoare de 1.441,2 lei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie în modalitatea prev. de art. 211 al.1 și al.2 lit.c Cod Penal
Întrucât cele trei infracțiuni au fost săvârșite de inculpat înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele în cauză sunt incidente disp. art. 33 lit.a privind Cod Penal concursul real de infracțiuni.
În stabilirea răspunderii penale ce revine inculpatului instanța a analizat: împrejurările concrete în care au fost săvârșite faptele corelat cu gradul lor de pericol social concret, dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate de norma incriminatoare, cauzele care atenuează sau agravează răspunderea penală precum și aspectele privind persoana inculpatului.
Sub aspectul circumstanțelor reale, instanța a apreciat că faptele săvârșite de inculpat prezintă un grad de pericol social concret relativ ridicat prin atingerea adusă valorilor sociale ocrotite de lege, respectiv patrimoniul persoanelor vătămate și integritatea corporală a acestora, inculpatul urmărind realizarea furtului prin folosirea violenței.
Referitor la circumstanțele personale instanța de fond a reținut că inculpatul are studii 8 clase, fără ocupație, necăsătorit, are antecedente penale fiind recidivist, a săvârșit faptele deduse judecății în stare de recidivă postexecutorie (art.37 lit.b Cod Penal) față de pedepsele de 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.2747/19.12.2001 a Judecătoriei Brăila, 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.2533/15.10.2004 a Judecătoriei Brăila, 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.1058/5.05.2003 a Judecătoriei Brăila, 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.2236/3.09.2006 a Judecătoriei Brăila. Inculpatul a fost cercetat în stare de reținere și arest preventiv începând cu data de 26.10.2007.
Analizând circumstanțele expuse mai sus, instanța, pentru fiecare din infracțiunile de tâlhărie săvârșite de inculpatul prevăzute de art.211 al.1 și al.2 lit. c cu Cod Penal aplic. art.37 lit. b Cod Penal, art.211 al.1 și al.2 lit. c cu Cod Penal aplicarea art.37 lit. b și Cod Penal art.211 al.1 și al.2 lit. c cu Cod Penal aplic. art.37 lit. b a Cod Penal aplicat o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de lege și proporțional cu gradul de pericol social al fiecărei fapte.
Stabilind câte o pedeapsă cu închisoarea pentru fiecare infracțiune săvârșită, instanța în baza art. 33 lit. a, art.34 lit. b a Cod Penal aplicat inculpatului pedeapsa cu închisoarea cea mai mare la care a adăugat un spor.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel procurorul și inculpatul.
Prin decizia nr. 186/ 19.09.2008, Tribunalul Brăilaa admis apelurile, a desființat în parte sentința și în rejudecare, a înlăturat din sentință dispozițiile privind concursul de infracțiuni, dispozițiile privind condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii din data de 24.10.2007 și dispozițiile privind pedeapsa accesorie.
În baza art. 211 al. 1 și 2 lit. b și c cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b cod penal a fost condamnat inculpatul la 5 ani închisoare, în baza art. 33-34 cod penal inculpatul având de executat pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare.
În baza art. 7 din Legea 543/2002, s-a revocat beneficiul grațierii pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2236/2006 a Judecătoriei Brăila, pedeapsă ce va fi executată alături de pedeapsa de 5 ani închisoare de mai sus, în total 8 ani închisoare.
S-au interzis inculpatului drepturile civile prevăzute de art. 64 lit. a tz. 2 și b cod penal pe durata prevăzută de art. 71 cod penal.
S-au menținut celelalte dispoziții din sentință.
S-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia perioada executată începând cu data de - până la zi.
Decizia nr. 186 fost atacată cu recurs de inculpatul, iar prin decizia penală nr. 724/R/ 3 decembrie 2008, Curtea de APEL GALAȚIa admis recursul, a casat decizia nr.186/2008 a Tribunalului Brăila și a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță.
În motivarea deciziei, Curtea de APEL GALAȚI a considerat că este necesar a fi audiate părțile vătămate și, cât și martorii din lucrări care nu au fost audiați de instanța de fond.
Legal sesizat, Tribunalul Brăila, conformându-se indicațiilor date de instanța superioară, a dispus citarea părților vătămate cât și martorilor din acte, în scopul reluării cercetării judecătorești și stabilirii situației de fapt corecte din care să rezulte, fără dubiu, vinovăția inculpatului pentru faptele deduse judecății și pentru care a fost condamnat de prima instanță.
Astfel, în cauză au fost reaudiate părțile vătămate și, care au descris modul în care s-a săvârșit fapta și, confruntate cu inculpatul, l-au recunoscut ca fiind cel care le-a agresat și tâlhărit, descriind în amănunt cum a acționat acesta.
Totodată, în cauză au mai fost audiați martorii din acte HG, și care au relevat instanței aspecte legate de persoana inculpatului, în sensul că acesta nu era încadrat permanent în muncă, dar își petrecea foarte mult timp în fața unui atelier de reparat mașini care aparținea martorului, audiat și el nemijlocit de instanță, și unde lucra inculpatul în mod ocazional. Nici unul dintre martorii audiați nu a putut specifica cu exactitate orele în care l-a văzut pe inculpat în fața atelierului de reparat mașini în zilele în care sunt indicate ca fiind săvârșite infracțiunile de tâlhărie, respectiv 20 iunie 2005, 2 sept.2005 și 24 oct. 2007, astfel că depozițiile acestora nu au adus elemente în plus instanței de judecată pentru a se stabili dacă inculpatul a comis sau nu faptele pentru care a fost trimis în judecată.
În cauză au fost reaudiați și martorii asistenți la reconstituirea faptelor ( și ) care au relevat instanței că la conducerea în teren, inculpatul a arătat, de bunăvoie, cum a săvârșit faptele, fără a se constata că a fost forțat sau influențat de organele de poliție.
Inculpatul a solicitat și audierea a doi martori în apărare, respectiv și, mama sa.
Declarațiile celor doi martori au avut aceeași relevanță ca și a celorlalți martori, în sensul că nu s-a putut stabili dacă inculpatul era în vreo altă locație la orele săvârșirii faptelor de tâlhărie.
Inculpatul a depus la dosarul cauzei o adresă din partea Societății Independente Române a Drepturilor Omului, care atesta că acesta ar fi fost "torturat" pentru a semna declarațiile scrise de anchetatori.
Având în vedere concluziile acestei societăți, inculpatul a formulat plângere penală împotriva anchetatorilor, dar prin adresa nr. 460/P/2007 s-a comunicat Penitenciarului Galați - în atenția inculpatului, de către Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI, că s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții:, scu, și sub aspectul infracțiunii de arestare nelegală și cercetare abuzivă prevăzute de art.266 al.2 pen. întrucât din cercetările efectuate a rezultat că fapta nu există.
Partea vătămată nu a putut fi audiată deoarece nu s-a prezentat în fața instanței, cu toate că s-a emis și mandat de aducere.
Aceeași situație și pentru ceilalți martori pentru care s-au emis repetate mandate de aducere, dar, neprezentându-se în fața instanței, s-a constatat imposibilitatea audierii lor.
Față de probele administrate în mod nemijlocit de instanța învestită cu rejudecarea cauzei, s-a apreciat că se menține situația de fapt reținută de instanța de fond și că urmează a se analiza motivele de apel invocate de procuror și inculpat care sunt admisibile pentru considerentele ce vor fi arătate mai jos.
Referitor la susținerea inculpatului, potrivit căreia nu el ar fi autorul faptelor reținute în sarcina sa și că declarațiile din faza de urmărire penală au fost date sub amenințare, tribunalul a constatat următoarele:
Din toate declarațiile date în fața organului de cercetare penală, a procurorului și a judecătorului cu ocazia luării măsurii arestării (fila 40-48 dosar urmărire penală) în care inculpatul recunoaște săvârșirea tuturor faptelor, rezultă că în toate aceste momente, inculpatul a fost asistat de un apărător, iar în aceste condiții cel puțin în fața judecătorului este greu de presupus că asupra acestuia au fost exercitate presiuni în sensul ca să declare sau să nu declare ceva.
Însă, așa cum reține și instanța de fond, săvârșirea faptei, este dovedită cu celelalte probe administrate în cauză.
În acest sens, tribunalul a reținut în mod special faptul că inculpatul a fost recunoscut de toate cele trei părți vătămate agresionate, precum și contractul de amanet (fila 14 dosar urmărire penală) pe numele fratelui inculpatului, numitul care a primit bunuri de la inculpat, precum și planșele fotografice efectuate cu ocazia conducerii în teren, împrejurare în care inculpatul a indicat modul de săvârșire a faptei.
Referitor la încadrarea juridică dată faptei din data de 24.10.2007, avându-se în vedere că aceasta a fost săvârșită în jurul orelor 7,00 la această dată cu puțin înainte de a se trece la ora de iarnă, rezultă că încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare al instanței este cea corectă, astfel că instanța de fond a procedat greșit când a dispus condamnarea inculpatului în baza altei încadrări juridice și fără să pună acest aspect în discuția părților.
Tot o soluționare greșită a fost dată și aspectului privind antecedentele penale ale inculpatului, în sensul că instanța nu a observat că inculpatul a săvârșit faptele în termenul de condiție al grațierii pedepsei de 3 ani închisoare aplicată prin sentința nr. 2236/2006 a Judecătoriei Brăila, situație în care trebuia făcută aplicarea art. 7 din Legea nr. 543/2007 privind revocarea beneficiului grațierii acestei pedepse.
În fine, s-a constatat că în mod greșit, prima instanță a interzis inculpatului dreptul de a alege prevăzut de art. 64 lit. a teza I și Cod Penal fără să motiveze în vreun mod acest aspect.
Împotriva deciziei penale nr. 115/11.05.2009 a Tribunalului Brăilaa formulat recurs inculpatul, criticând soluția instanței de apel pentru nelegalitate și netemeinicie.
În recursul formulat inculpatul a arătat că din analiza materialului probator nu rezultă că el ar fi vinovat de săvârșirea faptelor imputate, că a fost silit să dea declarații neconforme cu realitatea, pentru care a făcut plângere împotriva anchetatorilor săi și a solicitat achitarea sa, conform prevederilor art. 11 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală, în referire la art. 10 lit. c) Cod procedură penală.
Oral, reprezentantul Ministerului Publica solicitat schimbarea încadrării juridice pentru ultima faptă reținută în sarcina inculpatului, urmând a fi aplicabile dispozițiile art. 37 lit. a) Cod penal, în loc de art. 37 lit. b) Cod penal, cum a reținut instanța de apel.
Analizând recursul formulat din prisma motivelor de recurs invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele, potrivit art. 3859alin. 3 Cod procedură penală,Curtea apreciază că recursul inculpatului nu este fondat.
Vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor imputate, a fost corect stabilită de către instanțe și este pe deplin dovedită cu declarațiile părților vătămate, ale martorilor HG, iar declarațiile martorilor și, martori propuși în apărare de către inculpat au fost înlăturate motivat de către instanță.
Cu privire la pretinsele abuzuri săvârșite de către anchetatori împotriva inculpatului, în scopul obținerii de declarații, se constată că la fila 151 din dosarul instanței de apel se află adresa nr. 460/P/2007 din 02.03.2009 prin care Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚIa comunicat că prin rezoluția nr. 460/P/2007 din 06.02.2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚIs -a dispus neînceperea urmăririi penale față de lucrătorii de poliție implicați în instrumentarea prezentei cauze penale, sub aspectul infracțiunii de exercitare nelegală și cercetare abuzivă, prevăzute de art. 266 alin. 2 Cod penal, deoarece din actele premergătoare efectuate în cauză s-a constatat că fapta nu există.
Nici motivul invocat oral de reprezentantul Ministerului Public nu poate fi avut în vedere, deși, strict legal, acesta este fondat.
Din analiza fișei de cazier a inculpatului, rezultă că prima faptă, cea din 20.06.2005, a fost săvârșită în stare de recidivă postexecutorie față de sentința penală nr. 2533/15.10.2004 a Judecătoriei Brăila, în timp ce celelalte două fapte, cele din 02.09.2007 și 24.10.2007 au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie față de sentința penală nr. 2236/03.09.2006 a Judecătoriei Brăila, definitivă prin decizia penală nr. 99/20.02.2006 a Curții de APEL GALAȚI.
Corect, în sarcina inculpatului ar fi trebuit să se rețină atât dispozițiile art. 37 lit. b) Cod penal, cât și dispozițiile art. 37 lit. a) Cod penal.
Având în vedere că în prezenta cauză a declarat recurs doar inculpatul, nu și Parchetul de pe lângă Tribunalul Brăila, Curtea nu poate agrava situația juridică a inculpatului, în propria cale de atac, conform prevederilor art. 3858Cod procedură penală.
Așa fiind și văzând și prevederile art. 38515pct. 1 lit. b) Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 115/11.05.2009 a Tribunalului Brăila.
În baza prevederilor art. 38517Cod procedură penală în referire la art. 383 alin. 2 Cod procedură penală, Curtea va menține starea de arest a inculpatului și va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive, începând cu 26.10.2007 la zi.
Conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, recurentul-inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare ocazionate de judecarea prezentului recurs penal.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat, recursul formulat de inculpatul (fiul lui și, născut la data de 29.10.1981 în B, CNP -, domiciliat în G,-, fără forme legale în B,-, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță G) împotriva deciziei penale nr. 115/11.05.2009 a Tribunalului Brăila (sentința penală nr. 492 din 01.04.2008 pronunțată de Judecătoria Brăila în dosarul nr-).
Menține starea de arest preventiv a inculpatului și deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu 26.10.2007 la zi.
Obligă pe recurentul inculpat la plata către stat a sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare în recurs, din care suma de 200 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu și va fi avansată din fondul Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Galați.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi, 24 iunie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
Grefier,
Red. /25.06.2009
Tehnored. /2 ex./01.07.2009
Fond:
Apel:,
Președinte:Mariana CristacheJudecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu, Liviu