Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 462/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
357/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 462
Ședința publică din data de 01 aprilie 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Dumitrașcu Sofica
JUDECĂTOR 2: Bădescu Liliana
JUDECĂTOR 3: Cîrstoiu Veronica
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursului formulat de recurenții-inculpați G și împotriva Deciziei penale nr. 73/A/30.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția II-a penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurentul-inculpat personal, aflat în stare de arest și asistat de apărător din oficiu (), cu delegație la dosar, recurentul-inculpat G asistat de apărător din oficiu, cu delegație la dosar lipsind intimatele părți vătămate, pentru care a răspuns apărător ales și, și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul din oficiu pentru recurentul-inculpat solicită în temeiul art. 3859pct. 18 Cod procedură penală admiterea recursului, desființarea hotărârilor pronunțate anterior ca fiind nelegale și netemeinice, considerând că s-a produs o gravă eroare prin condamnarea inculpatului, întrucât acesta nu a săvârșit fapta, neexistând la dosar probe certe din care să rezulte vinovăția inculpatului. Solicită reanalizarea probelor administrate la dosar având în vedere și poziția inculpatului de nerecunoaștere a faptei.
Solicită în temeiul art. 38515alin. 2 lit. Cod procedură penală admiterea recursului, desființarea hotărârii atacate și rejudecând solicită achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a arap. La art. 10 alin. 1 lit. c Cod procedură penală.
Apărătorul din oficiu al recurentului-inculpat G solicită admiterea recursului în temeiul art. 3859pct. 14 Cod procedură penală, considerând că pedeapsa aplicată este mult prea mare în raport de circumstanțele personale și reale ale inculpatului, având în vedere că pe tot parcursul procesului penal a avut o atitudine sinceră și de colaborare, recunoscând și regretând fapta, de asemenea nu este cunoscut cu antecedente penale.
Pentru aceste motive solicită redozarea pedepsei.
părătorul ales pentru partea-vătămată solicită respingerea recursurilor formulate de către recurenții inculpați ca nefondate, considerând că ambele hotărâri sunt legale și temeinice.
Să se aibă în vedere pericolul concret al faptei de tâlhărie, săvârșită într-un loc public, modalitatea concretă de săvârșire și faptul că au existat mai multe părți vătămate. Referitor la pedeapsa aplicată, apreciază că aceasta este corect individualizată, motiv pentru care solicită respingerea recursurilor ca nefondate cu obligarea inculpaților la plata cheltuielilor de judecată și plata daunelor părții-vătămate.
Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate.
Referitor la recursul formulat de către inculpatul arată că din probele administrate în cauză rezultă vinovăția inculpatului de complicitate la săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, inculpatul asigura zona, și fugea împreună cu celălalt inculpat de la locul săvârșirii faptei, aceste probe rezultând și din declarațiile părții-vătămate care l-a recunoscut pe inculpatul din grup, de asemenea declarația martorului.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei consideră că pedeapsa aplicată este corect individualizată, față de atitudinea nesinceră, multiplele condamnări anterioare și faptul că inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă postcondamnatorie.
În ceea ce-l privește pe inculpatul G solicită respingerea recursului, având în vedre că inculpatul a săvârșit 4 fapte de tâlhărie, a avut o atitudine oscilantă, inculpatul nerecunoscând fapta, motiv pentru care apreciază pedeapsa aplicată ca fiind corect individualizată.
Recurentului-inculpat G solicită admiterea recursului, având în vedere că a recunoscut fapta, arătând că a săvârșit această faptă singur.
Recurentului-inculpat solicită admiterea recursului, întrucât nu este vinovat de săvârșirea faptei, nefiind recunoscut de către partea-vătămată care a fost influențată de către organele de poliție.
CURTEA
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.832/05.11.2008, Judecătoria Sectorului 1 Bad ispus în baza art. 211 alin, 2 Cod penal condamnarea inculpatului G la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie (fapta 1R).
2.În baza art.211 alin.2, lit."c", alin.21lit."a" din Codul penal, a condamnat pe inculpatul G la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie (fapta 2R).
3.În baza art.211 alin.2, lit."c" din Codul penal, a condamnat pe inculpatul G la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie (fapta 3R).
4.In baza art.211 alin.2, lit."c" din Codul penal, a condamnat pe inculpatul G la o pedeapsă de 7 ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie (fapta 4R).
In temeiul art. 33 lit. "a" Cp raportat la art. 34 lit. "b" Cp. a contopit cele 4 pedepse inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare.
În temeiul art.88 Cp.a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la data de 07.07.2008 la zi.
În temeiul art. 350 a C.P.P. menținut starea de arest a inculpatului.
A făcut aplicarea art.71 raportat la art.64Iit.a teza a Il-a și lit.b din
Codul penal.
În temeiul art.334 a C.P.P. schimbat încadrarea juridică a faptei reținută în actul de sesizare referitor la inculpatul din infracțiunea prevăzută de art.26 raportat la art.211 alin.2, lit."c", alin.21lit."a" cu aplicarea art. 37(1) lit."b" din Codul penal, în infracțiunea prevăzută de art.26 raportat la art.211 alin.2, lit. "c", alin.21lit. "a" cu aplicarea art. 37(1) lit. "a" din Codul penal.
În baza art.26 raportat la art.211 alin.2, lit. "c", alin.21lit. "a" cu aplicarea art. 37(1) lit. "a" din Codul penal, a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 8 ani închisoare pentru infracțiunea de complicitate la tâlhărie (fapta 2R).
În baza art.61 al.1 din Codul penal,a revocat liberarea condiționată a inculpatului din executarea pedepsei de 4 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr.627/17.03.2005 a Judecătoriei Sectorului 6 B, pronunțată în dosarul 1460/2005, definitivă prin dec.pen. 877/20.05.2005 a și a contopit pedeapsa aplicată prin prezenta cu restul de pedeapsă rămas neexecutat, în cuantum de 472 zile, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea, de 8 ani închisoare.
În temeiul art.88 Cp.a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive a inculpatului de la data de 07.07.2008 la zi.
În temeiul art. 350 a C.P.P. menținut starea de arest a inculpatului.
A făcut aplicarea art.71 raportat la art.64 lit.a teza a Il-a și lit.b din Codul penal.
În temeiul art.14 raportat la art.346 C.P.P. cu referire la art.998-99. și art.1003 a obligat inculpații G și în solidar la 1.000 lei despăgubiri materiale și 5.000 lei daune morale către partea civilă.
În temeiul art.14 raportat la art.346 a C.P.P. obligat inculpatul G la 500 lei către partea civilă, la 1.000 lei către partea civilă și la 1.200 lei către partea civilă, cu titlu de despăgubiri materiale.
În temeiul art.193 p Cod Penal a obligat inculpații G și în solidar la 1.500 lei cheltuieli de judecată către partea civilă.
În temeiul art.191 alin.2 C.P.P. a obligat inculpatul G la plata a 600 lei și inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 400 lei (conform Protocolului din data de 01.10.2008, art.2(1) lit. "a", încheiat între Ministerul Justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România) s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că la data de 07.06.2008, în jurul orei 14.45, inculpatul G, în timp ce se afla în stația de -, de pe strada -. -, a smuls de la gâtul părții vătămate un lănțișor din aur, după care s-a îndepărtat fugind.
Audiată fiind partea vătămată a relatat că se afla în stație împreună cu fiica sa iar în momentul în care a intenționat să urce în autobuzul ce tocmai sosise a simțit cum cineva i-a smuls de la gât, s-a întors și l-a observat pe cel care i-I sustrase identificându-l în persoana inculpatului G, pe care îI observase anterior în stație și care până la venirea autobuzului dădea impresia că aștepta și el la rândul său venirea acestuia. A observat cum inculpatul a luat-o la fugă însă nu l-a putut urmări întrucât a rămas paralizată de cele întâmplate. Partea vătămată a relatat că l-a recunoscut fără dubii pe inculpat la prezentarea planșei foto și la recunoașterea din grup. Aceleași susțineri le-a făcut și martora care a precizat în mod expres că a reținut fizionomia inculpatului întrutotul ceea ce i-a permis la rândul ei să-I recunoască (f 86, 93-96 dup).
Inculpatul a recunoscut inițial, ulterior a negat săvârșirea faptei, însă în fața instanței a recunoscut săvârșirea faptei, a relatat că a smuls un lanț de la gâtui unei femei aflată împreună cu fiica sa în stația de -, pe care ulterior l-a amanetat.
Martora, deși a nuanțat declarațiile date, existând contradicții între cele declarate pe parcursul urmăririi penale și în timpul cercetării judecătorești, în esență a arătat că a fost solicitată de către inculpat să amaneteze pe numele ei în mai multe rânduri obiecte de aur, motivat de faptul că acesta nu ar avea carte de identitate. A mai arătat că obiectele amanetate erau rupte, diverse modele și nu a cunoscut proveniența acestora. A certificat faptul că fratele său era prieten cu inculpatul însă a susținut că fratele său nu i-a făcut vreo solicitare ca cele făcute de către inculpat.
Au fost depistate contracte de amanet încheiate de către martoră (dar și de către inculpați.
Din probele administrate mai sus reiese fără dubiu vinovăția sub forma intenției directe a inculpatului G.
În drept,fapta inculpatului G care la data de 07.06.2008, în jurul orei 14.45, în timp ce se afla în stația de -, de pe strada -. -, a smuls de la gâtui părții vătămate un lănțișor din aur, după care s-a îndepărtat fugind, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.2, lit."c" din Codul penal.
2.În fapt, instanța a reținut că la data de 20.06.2008, în jurul orei 21.00, inculpatul G, în timp ce se afla în stația de -, de pe strada -. -, a smuls de la gâtui părții vătămate un lănțișor din aur, după care s-a îndepărtat fugind. Fapta s-a petrecut cu complicitatea inculpatului care a asigurat zona, cei doi inculpați fugind împreună de la locul comiterii faptei.
Audiată fiind partea vătămată a relatat că se deplasa spre stație, venind de la serviciu, cum de altfel proceda în mod obișnuit zilnic, când a observat în refugiul de așteptare două persoane de sex masculin, pe care le-a descris ca una de statură mai mică și una de statură mai mare, acesta din urmă sprijinit de stâlpul stației. După ce i-a depășit făcând câțiva pași a simțit o presiune la nivelul gâtului și a avut inițial impresia că este vorba de un cuțit si cu greu și-a dat seama că de fapt este mâna unei persoane care îi smulgea de la gât. A mai arătat că a reușit să-I prindă de mână pe acesta și întorcându-se l-a observat pe cel care o atacase ca fiind persoana mai mică de statură, pe care ulterior a identificat-o din planșele foto și a recunoscut-o din grup în persoana inculpatului G, pe care îI observase anterior în stație și care dădea impresia că aștepta și el la rândul său venirea acestuia.
A observat cum inculpatul a luat-o la fugă și l-a văzut răspunzându-i inculpatului (pe care de asemenea l-a recunoscut din planșele foto și l-a recunoscut din grup) printr-un gest cu mâna de reușită la întrebarea "ai luat?", acesta din urmă luând-o și el la fugă. A încercat să-I urmărească pe G, însă inculpatul s-a interpus între ea și inculpatul G, după care a luat-o și el la fugă.
Partea vătămată a relatat că i-a recunoscut fără dubii pe inculpațila prezentarea planșei foto și la recunoașterea din grup, și față de susținerea inculpatului că recunoașterea sa a fost determinată doar de presiunile făcute de polițist asupra acesteia, a precizat în mod expres că nu are dubii și a existat un moment de ezitare dar determinat doar de emoțiile care o încercau în acel moment.
Instanța mai avut în vedere și declarația martorului care, deși a arătat că nu este în măsură să-i identifice întrucât i-a văzut doar în fugă a relatat că era vorba de două persoane unul mai scund și altul mai înalt.
Inculpații au negat săvârșirea faptei și nu și-au explicat de ce partea vătămată i-a indicat ca autori ai infracțiunii, inculpatul arătând că știa de faptul că inculpatul G se ocupa cu furturile dar a negat participarea la fapta de mai sus.
Față și de susținerile martorei, instanța a reținut că în cauză, din probele administrate mai sus reiese fără dubiu vinovăția sub forma intenției directe a inculpaților G și.
În drept,fapta inculpatului G care la data de 20.06.2008, În jurul orei 21.00, în timp ce se afla în stația de -, de pe strada -. -, a smuls de la gâtui părții vătămate un lănțișor din aur, după care s-a îndepărtat fugind întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.2, lit."c", alln.21lit."a" din Codul penal.
Fapta inculpatului care a asigurat zona în timp ce inculpatul G care se afla în stația de -, de pe strada -. -, a smuls de la gâtui părții vătămate un lănțișor din aur, cei doi inculpați fugind împreună de la locul comiterii faptei, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la tâlhărie, prevăzută art.26 raportat la art.211 alin.2, lit."c", alin.21lit."a" cu aplicarea art. 37(1) lit."a" din Codul penal.
3.În fapt, instanța reține că la data de 04.07.2008, în jurul orei 21.45, inculpatul G, în timp ce se afla în tramvaiul 45, staționat în stația, a smuls de la gâtui părții vătămate un lănțișor din aur, după care s-a îndepărtat fugind.
Audiată fiind partea vătămată a relatat că se afla în tramvaiul nr.45, ocupase un loc, și a văzut o persoană care se plimba pe lângă ea în sus și în jos, persoană pe care a identificat-o ulterior ca fiind inculpatul G, și care în momentul în care tramvaiul era pe punctul de a pleca din stație i-a smuls de la gât și forțând ușile tramvaiului a coborât și a luat-o la fugă. Partea vătămată a relatat că l-a recunoscut fără dubii pe inculpat la prezentarea planșei foto și la recunoașterea din grup.
Inculpatul a negat săvârșirea faptei, nerecunoscând săvârșirea faptei.
Fată de declarațiile martorei, relevate mai sus, existența contractelor de amanet coroborate cu declarațiile părții vătămate, reiese fără dubiu vinovăția sub forma intenției directe a inculpatului G.
In drept,fapta inculpatului G care la data de 04.07.2008, în jurul orei 21.45, în timp ce se afla în tramvaiul nr.45, staționat în stația, a smuls de la gâtui părții vătămate un lănțișor din aur, după care s-a îndepărtat fugind, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.2, lit."c" din Codul penal.
4. În fapt, instanța reține că la data de 07.07.2008, în jurul orei 13.55, inculpatul G, în timp ce se afla în stația, a smuls de la gâtui părții vătămate un lănțișor din aur.
Audiată fiind partea vătămată a relatat că se afla în stația și a văzut o persoană care părea a fi fără adăpost, la scurt timp a simțit cum cineva îi smulge pe care îI purta la gât, s-a întors și a văzut că era vorba de persoana descrisă mai sus, persoană pe care a identificat-o ulterior ca fiind inculpatul G. Partea vătămată a relatat că l-a recunoscut fără dubii pe inculpat la prezentarea planșei foto și la recunoașterea din grup.
Inculpatul a negat inițial săvârșirea faptei, nerecunoscând săvârșirea faptei, însă în fața instanței a recunoscut săvârșirea ei și a arătat că cele susținute de către partea vătămată sunt reale.
Din procesul verbal de la f 25 dup reiese că la momentul comiterii faptei inculpatul era supravegheat de agenți de poliție, însă nu a putut fi reținut Întrucât, zona fiind aglomerată, acesta a reușit să fugă.
Față de probatoriul administrat mai sus reiese fără dubiu vinovăția sub forma intenției directe a inculpatului G.
În drept,fapta inculpatului G care la data de 07.07.2008, în jurul orei 13.55, în timp ce se afla în stația, a smuls de la gâtui părții vătămate un lănțișor din aur întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.2, lit."c" din Codul penal.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații G și, primul solicitând reducerea pedepsei aplicate, iar inculpatul achitarea motivând că nu se face vinovat de comiterea faptelor ce i se rețin în sarcină.
Prin decizia penală nr. 73/30.01.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații G și.
În baza art. 88 Cod penal a dedus prevenția pentru ambii inculpați de la 07.07.2008 la zi.
S-a menținut starea de arest a inculpaților G și, pe care i-a obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că pedepsele aplicate inculpaților au fost corect individualizate în raport de circumstanțele reale și personale ale comiterii faptelor.
Cu privire la inculpatul instanța de prim control judiciar a reținut că vinovăția inculpatului reiese fără dubiu din probele administrate în cauză, susținerile acestuia cu privire la greșita condamnare neavând nici un suport probator.
Ca atare a apreciat instanța de prim control judiciar că sentința instanței de fond este legală și temeinică, motivele de apel invocate de inculpați neputând să conducă la desființarea sentinței atacate.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs inculpații G și reiterând motivele de apel.
În recursurile lor inculpații invocă motivele de casare prev. de art. 3859pct. 14 și 10 Cod procedură penală.
Criticile aduse nu sunt fondate.
Analizând legalitatea și temeinicia deciziei recurate sub aspectul motivelor de recurs invocate conform art. 3856alin. 2 Cod procedură penală, Curtea apreciază că recursurile declarate de inculpați nu sunt fondate urmând a fi respinse ca atare pentru considerentele ce urmează:
Curtea apreciază că situația de fapt a fost corect reținută în baza materialului probator administrat în cauză, încadrarea juridică este justă, în mod corect stabilind instanțele inferioare că sunt îndeplinite în cauză condițiile tragerii la răspundere penală inculpaților.
Susținerile inculpatului în sensul nevinovăției sale nu sunt întemeiate, neavând nici un suport probator.
Participarea inculpatului la comiterea faptei în dauna părții vătămate este confirmată chiar de partea vătămată care l-a recunoscut la prezentarea planșei foto și la recunoașterea din grup.
În declarațiile date partea vătămată a arătat că a încercat să-l urmărească pe inculpatul G după ce acesta i-a smuls lănțișorul de la gât însă inculpatul s-a interpus între ea și inculpatul G după care a luat-o și la fugă, așa încât aceasta a avut posibilitatea să-i vadă pe cei doi inculpați și să le rețină semnalmentele.
Faptul că inculpatul a participat la comiterea faptei ce i se reține în sarcină rezultă și din procesul verbal întocmit de organele de poliție din care rezultă că activitatea infracțională a celor doi inculpați a fost urmărită de organele de poliție iar în momentul în care inculpatul Gaf ost imobilizat de organele de poliție acesta a declarat că împreună cu inculpatul au luat hotărârea de a smulge lănțișorul de aur de la gâtul femeilor ce călătoreau cu diverse mijloace de transport în comun, descriind în amănunțime întreaga activitate infracțională.
Martora, sora inculpatului, declară că începând cu luna martie fratele său împreună cu inculpatul G au rugat-o în repetate rânduri de circa 15 - 20 de ori să amaneteze diverse bijuterii dintre care majoritatea erau lănțișoare rupte.
Având în vedere aceste considerente, Curtea reține că susținerile inculpatului cu privire la nevinovăția sa nu sunt întemeiate fiind făcute doar cu scopul de a fi absolvit de răspundere penală.
Cu privire la pedepsele aplicate inculpaților, Curtea reține că acestea au fost corect individualizate, instanța de fond având în vedere toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepselor prev. de art. 72 Cod penal respectiv gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, modalitatea și împrejurările comiterii faptelor și anume în mijloace de transport în comun, profitând de imposibilitatea victimelor de a se apăra, față de rapiditatea cu care inculpatul G smulgea lănțișorul după care se îndepărta în fugă de la locul faptei.
Cu privire la inculpatul G s-a avut în vedere și perseverența infracțională de care a dat dovadă săvârșind în aceeași modalitate un număr de patru fapte.
Faptul că inculpatul nu este cunoscut cu antecedente penale a fost avut în vedere de instanța de fond care a orientat pedeapsa spre minimul special prevăzut de lege.
Cu privire la inculpatul se reține că acesta este recidivist săvârșind fapta în stare de recidivă postcondamnatorie, fiind condamnat anterior tot pentru fapte contra patrimoniului, împrejurare ce denotă perseverență infracțională și o specializare în comiterea acestui gen de infracțiuni, împrejurări în raport de care Curtea apreciază că nu se impune reducerea pedepsei aplicate, numai în acest mod putând di atinsă finalitatea prev. de art. 52 Cod penal.
Față de considerentele arătate, Curtea urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală să respingă ca nefondate recursurile declarate de inculpați.
În baza art. 88 Cod penal va computa prevenția inculpaților de la 07.07.2008 la zi.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G și, împotriva deciziei penale nr. 73/30.01.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
Deduce prevenția pentru fiecare inculpat, începând cu data de 07.07.2008.
Obligă recurenții inculpați, în solidar, către intimata parte vătămată, la plata sumei de 1500 lei, reprezentând cheltuieli de judecată (onorariu avocat).
Obligă recurenții la câte 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 200 lei, cuvenite apărătorilor din oficiu - se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 01.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
G -
Red.
Dact./22.04.2009
2 ex.
Red. - Tribunalul București - Secția a II-a Penală
Red. - Judecătoria Sectorului 1 B - Secția Penală
Președinte:Dumitrașcu SoficaJudecători:Dumitrașcu Sofica, Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica
