Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 496/2009. Curtea de Apel Brasov

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR. 496/ DOSAR NR-

Ședința publică din 22 iulie 2009

Complet de judecată format din:

PREȘEDINTE: Simona Franguloiu

JUDECĂTOR 2: Nicoleta Hădărean

JUDECĂTOR 3: Aurelia Munteanu

Grefier - - -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.

Pe rol fiind soluționarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și inculpatul împotriva deciziei penale nr.16/Ap din 24 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv cele ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat în stare de rest ( deținut în Penitenciarul Codlea ) asistat de apărător din oficiu, avocat, intimatul inculpat în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Codlea ) asistat de apărător din oficiu, avocat, intimatul inculpat în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Codlea ) asistat de apărător din oficiu, avocat, intimatul inculpat, asistat de apărător din oficiu, avocat, intimatul inculpat, asistat de apărător din oficiu, avocat, intimatele părți responsabile civilmente, lipsă fiind intimata Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Avocat depune la dosar copia a trei certificate de naștere pe numele de -, .

Avocat depune la dosar un memoriu din partea inculpatului, pentru a fi avut în vedere la soluționarea cauzei.

Întrebate fiind părțile arată că nu au alte cereri de formulat în cauză.

Instanța constată cauza în stare de soluționare și, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind.13 Cod procedură penală acordă cuvântul asupra recursurilor și să se aibă în vedere și faptul că pentru inculpatul recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov nu este motivat.

Reprezentantul Ministerului Public arată că recursul este declarat în termen față de inculpatul și față de dispozițiile art. 385 ind.9 alin.2 cu referire la pct.14 Cod procedură penală în opinia lor poate fi examinat din oficiu sub aspectul individualizării pedepsei. Apreciază că raportat la contribuția pe care a avut-o acesta pedeapsa aplicată de instanța de fond și menținută de instanța de apel nu corespunde criteriilor prev. de art. 72 Cod penal și nici criteriilor prev. de art. 52 Cod penal și sub acest aspect solicită admiterea recursului.

Raportat la motivele de recurs ale Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov cu privire la inculpatul, temeiul de casare invocat de către parchet este cel prevăzut de art. 385 ind.9 pct.14 Cod procedură penală, de asemenea, apreciază că nici pentru acest inculpat pedeapsa nu este corect individualizată raportat la contribuția pe care a avut-o, acest inculpat a acționat cu o violență deosebită și față de consecințele faptei apreciază că se impune majorarea pedepsei.

Referitor la al doilea motiv din referatul parchetului privitor pe inculpatul minor la data săvârșirii faptei u, înțelege să modifice și temeiul de casare și solicitarea parchetului. În primul rând s-a invocat pct.10 din art. 385 ind.9 Cod procedură penală, susținându-se că instanța de apel nu s-a pronunțat asupra unei cererii esențiale formulată de către Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, nu susține acest motiv, este evident că în momentul în care s-a adoptat o anumită soluție, instanța de apel pronunțând anumită pedeapsă și o anumită modalitate de executare, deci există o pronunțare asupra solicitării parchetului. Pe de altă parte solicitarea de a se reține pct.10 este ineficientă având în vedere că raportat la dispozițiile procedurale soluția ce s-ar impune ar fi casarea cu trimitere spre rejudecare. În speța de față raportat la acest inculpat sunt incidente prevederile art. 385 ind.9 pct.14 Cod procedură penală, și contribuția acestui inculpat la săvârșirea faptei este importantă și nu se regăsește în cuantumul și modalitatea de executare a pedepsei stabilite de instanțe până acum. Deși a fost minor la data săvârșirii faptei, în prezent este major deci nu se poate solicita aplicarea art. 110 Cod penal însă solicită aplicarea art. 86 ind.1 Cod penal.

Pentru aceste considerente solicită admiterea recursului.

Avocat pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr.16/Ap din 24 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov. Recursul inculpatului privește cuantumul pedepsei aplicate, precum și sporul care i s-a aplicat ca urmare a contopirii pedepselor la care a fost condamnat de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute o pedeapsă finală de 10 ani închisoare. Inculpatul consideră că față de atitudinea procesuală, respectiv a recunoscut și conștientizat gravitatea faptei pentru care a fost trimis în judecată, nu se impune aplicarea acestui spor de pedeapsă. În ceea ce privește pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de tâlhărie, consideră că aceasta este prea mare având în vedere consecința săvârșirii faptelor. A se avea în vedere memoriul depus la acest termen de judecată în care inculpatul a arătat că dorește să fie cât mai repede alături de familie. Apreciază că instanța poate aplica inculpatului o pedeapsă orientată spre minim în ceea ce privește infracțiunea de tâlhărie fără a aplica vreun spor.

Avocat pentru intimatul inculpat solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și menținerea hotărârilor pronunțate în cauză, ca legale și temeinice având în vedere că aceste instanțe au ținut cont de elementele subiective și obiective ale comiterii faptei și în special de persoana inculpatului. Instanțele au avut în vedere de asemenea, conduita inculpatului și referatul de evaluare care este cât se poate de pozitiv și au apreciat că se impune a i se aplica inculpatului o pedeapsă de 3 ani închisoare iar modalitatea de executare fiind suspendarea condiționată a pedepsei. A se avea în vedere că atât la acest termen de judecată cât și la celelalte inculpatul a fost însoțit de părinți.

Avocat pentru intimatul inculpat solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și menținerea hotărârilor pronunțate în cauză, ca legale și temeinice. La stabilirea cuantumului pedepsei ambele instanțe au avut în vedere faptul că inculpatul nu are antecedente penale, a recunoscut și regretat săvârșirea faptei, este integrat în societate, are 3 copii minori în întreținere. A se avea în vedere și referatul de evaluare de la fila 82 unde se reține că inculpatul pare preocupat și implicat în viața de familie, ceilalți membrii ai familiei se bucură de o bună imagine în comunitate și nu sunt cunoscuți cu fapte penale în trecut. De asemenea, a se avea în vedere că această faptă a avut loc în anul 2006 iar până în prezent inculpatul nu a mai avut nici un fel de probleme, a înțeleg gravitatea faptei. Pedeapsa și modalitatea de executare trebuie aplicate în funcție de toate aceste circumstanțe care se regăsesc în persoana inculpatului care contribuit la recuperarea prejudiciului. Apreciază că prin pedeapsa aplicată prev. art. 52 Cod penal sunt pe deplin justificate.

În raport de cele menționate consideră că pedeapsa aplicată inculpatului de 4 ani închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei este pe deplin justificată și solicită menținerea acesteia.

Avocat pentru intimatul inculpat solicită respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și menținerea deciziei pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, ca legală și temeinică. A se avea în vedere circumstanțele atenuante și personale ale inculpatului, respectiv că nu are antecedente penale, are 3 copii minori în întreținere, este angajat cu carte de muncă iar bunurile sustrase nu au avut o valoare foarte mare. De asemenea, inculpatul regretă săvârșirea faptei și a recunoscut- Depune la dosar copia unui certificat de încadrare a copilului într-un grad de handicap pe numele de.

Avocat pentru intimatul inculpat arată că inculpatul nu a declarat recurs în cauză iar recursul parchetului nu-l privește, singura solicitare a inculpatului fiind aceea de examinare a cauzei din prisma dispozițiilor art. 385 ind.7 Cod procedură penală, în sensul înlăturării sporului de 6 luni aplicat de către instanța de fond și menținut și de către instanța de apel.

Intimatele părți responsabile civilmente și având cuvântul arată că îi va supravegherea pe copii.

Reprezentantul Ministerului Public cu privire la recursul declarat de inculpatul solicită respingerea acestuia, ca nefondat. În primul rând pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de tâlhărie în formă continuată este echivalentă cu minimul special deși în cauză există circumstanțe agravante prev. de art. 75 Cod penal. Pe de altă parte în cauză s-a aplicat un spor de 1 an închisoare pe care îl consideră temeinic aplicat și corect individualizat pentru că în alte condiții această pedeapsă de 7 ani închisoare și-ar fi pierdut individualitatea și nu ar fi avut nicio relevanță cu referire la art. 52 Cod penal raportat la celelalte 7 condamnării pentru fapte concurente.

Inculpatul având ultimul cuvânt solicită înlăturarea sporului.

Inculpatul având ultimul cuvânt arată că lasă la aprecierea instanței cu privire la soluția ce se va pronunța.

Inculpatul u având ultimul cuvânt arată că regretă săvârșirea faptei.

Inculpatul având ultimul cuvânt solicită să rămână în continuare în stare de libertate.

Inculpatul având ultimul cuvânt solicită înlăturarea sporului.

CURTEA

Deliberând asupra recursurilor penale de față:

Constată că prin sentința penală nr. 1602/18.11.2008 pronunțată de Judecătoria Brașov în dosarul penal nr- s-a dispus condamnarea inculpatului, în baza art. 211 alin 1, alin 2 lit. b, alin 2/1 lit. a și b Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c și art. 78 Cod penal la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă agravată.

S-a constatat că infracțiunea săvârșită de inculpat la data de 20 februarie 2006 pentru care s-a dispus condamnarea sa prin prezenta sentință este concurentă cu infracțiunile comise la data de 25.03.2006 și 30.03.2006 pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare prin sentința penala nr. 43/S din 23 mai 2007 Tribunalului pentru Minori si Familie, definitivă prin decizia penala nr. 143/15 august 2007 Curții de APEL BRAȘOV.

În baza art. 449 Cod procedură penală s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 7 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 43/S/23.05.2007 a Tribunalului pentru Minori si Familie și s-au repus in individualitatea lor pedepsele componente de:

6 ani închisoare pentru fapta de tâlhărie comisă la data de 25.03.2006;

7 ani închisoare pentru fapta de tâlhărie comisă la data de 30,03.2006;

În baza art. 36 alin 2 Cod penal rap. la art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal s-a dispus contopirea pedepselor de mai sus, respectiv 7 ani închisoare, 7 ani închisoare, 6 ani închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 6 luni închisoare, inculpatul urmând să execute in final 7 ani și 6 luni închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a (teza a II-a) și b Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii 21.02.2006 din prezenta cauză.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 36 alin 3 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei aplicate perioada executată: 31.03.2006, 01.04.2006 la zi, la care s-a adăugat perioada dedusa în baza art. 88 Cod penal.

S-a menținut măsura confiscării sumei de 30 lei prev. de art. 118 lit. e Cod penal, astfel cum a fost dispusa prin sentința penala nr. 43/S/23.05.2007 a Tribunalului pentru Minori si Familie.

S-a anulat mandatul de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr. 43/S din 23 mai 2007 Tribunalului pentru Minori si Familie si s-a dispus emiterea unui nou mandat.

În baza art. 211 alin 1, alin 2 lit b, alin 2/1 lit a și b Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal și art. 78 Cod penal, a fost condamnatul inculpatul la pedeapsa închisorii de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă agravată.

S-a constatat că infracțiunea săvârșită de inculpat la data de 20.02.2006 pentru care s-a dispus condamnarea sa prin prezenta sentință este concurentă cu infracțiunile comise la datele de 9/10.05.2005, 27/28.04.2005, 5/6.05.2005, 25.03.2006, 25.03.2006, 30.03.2006, 30.03.2006, pentru care s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare prin sentința penala nr. 34/S/21.03.2008 a Tribunalului pentru Minori si Familie Brașov, definitivă prin neapelare la data de 08.04.2008.

În baza art. 449 Cod procedură penală s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 9 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 34/S/21.03.2008 a Tribunalului pentru Minori si Familie și s-au repus in individualitatea lor pedepsele componente de:

3 ani închisoare ( aplicată inițial prin sentința penala nr. 2592/17.11.2006 a Judecătoriei Brașov ) pentru fapta comisă la data de 9/10.05.2005;

3 ani și 6 luni închisoare (aplicată inițial prin sentința penala nr. 177/30.01.2007 a Judecătoriei Brașov ) pentru fapta comisa la data de 27/28.04.2005;

3 ani închisoare ( aplicata inițial prin sentința penala nr. 177/30.01.2007 a Judecătoriei Brașov ) pentru fapta comisa la data de 5/6.05.2005;

8 ani închisoare ( aplicată inițial prin sentința penala nr. 43/23.05.2007 a Judecătoriei Brașov ) pentru fapta comisă la data de 25.03.2006;

8 ani închisoare ( aplicata inițial prin sentința penala nr. 43/23.05.2007 a Judecătoriei Brașov ) pentru fapta comisă la data de 25.03.2006;

9 ani închisoare( aplicată inițial prin sentința penală nr. 43/23.05.2007 a Jud. B) pentru fapta comisă la data de30.03.2006;

În baza art. 36 alin 2 Cp raportat la art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cp s-au contopit pedepsele de mai sus, respectiv 3 ani închisoare, 3 ani și 6 luni închisoare, 3 ani închisoare, 8 ani închisoare, 8 ani închisoare, 8 ani și 6 luni închisoare, 9 ani închisoare și s- aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 9 ani închisoare la care s-a adăugat un spor de 1 an închisoare, inculpatul urmând să execute în final 10 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71, 64 lit. a (teza a II-a) și b Cp.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

În baza art. 36 al. 3 Cp s- dedus din durata pedepsei aplicate perioada executată: 15.05.2005- 6.01.2006, 31.03.2006 la zi.

În baza art.35 alin.1 Cod penal s-a menținut pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod penal pe o durată de 4 ani, pedeapsă complementară ce va fi executată după executarea pedepsei închisorii, astfel cum a fost dispusă prin 34/S/ 21.03.2008 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov.

S-a anulat mandatul de executare a pedepsei emis în baza nr. 34/S/ 21.03.2008 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov și s- dispus emiterea unui nou mandat.

3. În baza art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin.2 ind.1 lit. a și b Cp cu aplicarea art. 99 Cp și a art. 74 lit. a, c, art. 76 lit. c Cp a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 3 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă agravată.

În baza art. 81 Cp s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe o durată de 5 ani reprezentând termen de încercare stabilit în condițiile art. 82 Cp.

În baza art. 359 Cpp atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cp și art. 84 Cp a căror nerespectare determină revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art. 13 Cp nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 alin 1 Cp rap. la art. 64 lit. a ( teza a II a) b Cp.

În baza art. 88 Cp s- dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii din data de 21.02.2006, din prezenta cauză.

4. În baza art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin.2 ind.1 lit. a și b Cp cu aplicarea art. 75 lit. c Cp, art. 78 Cp și a art. 74 lit. a, c, art. 76 lit. b Cp condamnă pe inculpatul la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă agravată.

În baza art. 86/1 Cp s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 8 ani, stabilit în condițiile art. 86/2 Cp, termen compus din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de 4 ani.

Conform art. 86/3 Cp pe durata termenului de încercare inculpatul a fost obligat să se supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov;

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 Cpp s- atras atenția inculpatului cu privire la dispozițiile art. 83 Cp și art. 86/4 alin. 2 Cp referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 13 Cp nu a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 alin 1 Cp rap. la art. 64 lit. a ( teza a II a) b Cp.

În baza art. 88 Cp s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii din data de 21.02.2006, din prezenta cauză.

5. În baza art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, alin.2 ind.1 lit. a și b Cp cu aplicarea art. 75 lit. c Cp, art. 78 Cp și a art. 74 lit. a, c, art. 76 lit. b Cp condamnă pe inculpatul la pedeapsa închisorii de 4 ani pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă agravată.

Conform art. 86/3 Cp pe durata termenului de încercare inculpatul a fost obligat să se supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la judecătorul desemnat cu supravegherea lui sau la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov;

b) să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 Cpp atrage atenția inculpatului cu privire la dispozițiile art. 83 Cp și art. 86/4 alin. 2 Cp referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 13 Cp nu face aplicarea dispozițiilor art. 71 alin 1 Cp rap. la art. 64 lit. a ( teza a II a) b Cp.

În baza art. 88 Cp s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii din data de 21.02.2006, din prezenta cauză.

În baza art.14 alin. 1, 5, art.346 alin.1 Cpp și art.998 civ, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă.

În baza art. 1003.civ au fost obligați, în solidar, cei cinci inculpați, iar în baza art. 1000 alin 2.civ. inculpatul minor, în solidar și cu părțile responsabile civilmente și să plătească părții civile, suma de 1300 lei reprezentând contravaloarea bunurilor sustrase.

În baza art.14 alin. 1, 5, art.346 alin.1 Cpp și art.998 civ, s-a admis acțiunea civilă formulată de partea civilă.

În baza art. 191 alin. 2 Cpp a fost obligat inculpatul, în solidar cu părțile responsabile civilmente și, la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 lei, reprezentând onorariu apărător oficiu, a fost avansată din fondurile Ministerului d e Justiție în contul Baroului

În baza art. 191 alin. 2 Cpp a fost obligat inculpatul, la plata sumei de 650 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 lei, reprezentând onorariu apărător oficiu, a fost avansată din fondurile Ministerului d e Justiție în contul Baroului

În baza art. 191 alin. 2 Cpp a fost obligat inculpatul, la plata sumei de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

În baza art. 357 alin 2 lit. e Cpp s-a restituit părților vătămate și o cutie carton conținând 2 borcane și o cutie cafea, o bară metalică, un topor, un cuțit cu plăsele metalice de culoare neagră, bunuri aflate la camera de corpuri delicte a Judecătoriei Brașov.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut următoarele:

În data de 19.02.2006, în jurul orei 19,00 inculpații, -, - și martorul s-au întâlnit în localitatea. După ce au consumat băuturi alcoolice, în jurul orei 22,00 s-au hotărât să meargă la rampa de gunoi a municipiului B pentru a căuta fier vechi.

Astfel, cei șase au plecat cu căruța martorului și au ajuns în apropierea rampei de gunoi în jurul orei 23,00. După ce au stat câteva ore, negăsind fier vechi s-au hotărât să se întoarcă.

În drumul de întoarcere, ajungând în dreptul fermei pomicole de lângă podul peste râul de pe drumul B-, inculpatul, le-a spus celorlalți să intre în acea fermă pentru a vedea dacă este fier vechi sau cupru pe care să-l fure.

Cu excepția martorului, care a rămas la căruță, inculpații s-au hotărât să meargă să vadă dacă este ceva de furat. Au intrat în fermă, după care inculpații și, au pătruns în ghereta în care se afla partea vătămată, primul lovindu-l în zona capului cu o bară metalică, iar al doilea pulverizându-i spray paralizant în zona feței și a ochilor.

Între timp ceilalți inculpați au sustras mai multe bunuri pe care le-au găsit în curtea fermei: 25 de găini, 3 curci, un lighean de plastic în care se aflau circa 50 de kilograme de afumată, 28 de bucăți de afumat, un bidon de aluminiu, o bucată de mochetă, o giacă de fâș și o pereche de cizme.

Sub amenințarea celor doi inculpați care l-au agresat, partea vătămată a fost scoasă afară din, cerându-i-se să arate alte bunuri care pot fi sustrase. La un moment dat, profitând de neatenția celor doi, partea vătămată a reușit să fugă, reușind să ajungă la rampa de gunoi, unde ajutată de doi paznici a reușit să anunțe organele de poliție.

Între timp inculpații au pus bunurile sustrase în căruța martorului și s-au îndreptat spre casele lor din satul. Ajungând la domiciliul martorului, au împărțit bunurile.

Urmare a agresiunilor provocate de cei doi inculpați, partea vătămată, a suferit leziuni care au necesitat 8-9 zile de îngrijiri medicale.

Pentru a reține această situație de fapt, instanța a avut în vedere declarațiile inculpaților din faza de urmărire penală și cea de judecată prin care au recunoscut parțial săvârșirea faptei pentru care sunt judecați. Astfel, din declarația inculpatului, rezultă că în noaptea de 19/20.02.2006, cei cinci inculpați au pătruns în curtea fermei aparținând părții vătămate, iar inculpatul, a lovit-o pe partea vătămată, în zona capului cu o țeavă metalică, iar el a pulverizat cu spray în zona feței și a ochilor. În acest timp ceilalți trei inculpați au sustras mai multe bunuri pe care le-au găsit în curtea fermei. În același sens sunt și declarațiile părții vătămate, din care rezultă că în noaptea respectivă, auzind câinii lătrând, a vrut să iasă afară să vadă ce se întâmplă, moment în care unul dintre inculpați l-a lovit cu o țeavă metalică, iar altul i-a pulverizat spray în, afară fiind și alte persoane. Partea vătămată a mai arătat că după ce a fost agresat de cei doi inculpați, a fost scoasă afară din, cerându-i-se să arate ce bunuri pot fi sustrase, în special, fier vechi și cupru.

În același sens sunt și declarațiile inculpatului, care arată că doar inculpații și, au intrat în și că al doilea a lovit-o pe partea vătămată cu o țeavă metalică în zona capului, între timp el și cu ceilalți doi inculpați sustrăgând diferite bunuri. Spre aceeași situație de fapt converg și declarațiile inculpaților și, din care reies faptul că în noaptea respectivă alături de ceilalți inculpați a pătruns în curtea fermei cu intenția de a sustrage bunuri, însă doar inculpații și, au agresat-o pe partea vătămată, al doilea lovind-o cu o bară metalică în cap, neobservând faptul că primul ar fi pulverizat-o cu spray. De asemenea, și din declarațiile inculpatului, rezultă aceeași situație de fapt.

În privința leziunilor suferite de partea vătămată, întreg ansamblu probatoriu mai sus expus este susținut și de raportul de expertiză medico-legală privind pe partea vătămată, din care rezultă faptul că acesta prezintă pe cap, parietal stânga o plagă de circa 3 cm suturată chirurgical și că acuză usturimi la nivelul conjunctivitelor bulbare la ambii.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov precum și inculpații și criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate și solicitând desființarea ei, iar în cadrul rejudecării pronunțarea unei noi hotărâri legale și temeinice.

În dezvoltarea motivelor de apel, Parchetul a arătat că sub aspectul netemeiniciei, cuantumului pedepselor aplicate inculpaților este mult prea redus, pedepsele aplicate acestora nefiind în măsură să conducă la atingerea scopului prevăzut de art. 52 Cod, iar din datele existente la dosar nu rezultă că scopul pedepselor aplicate inculpaților, și ar putea fi atins fără privare de libertate, în modalitatea de executare a pedepselor stabilite de către prima instanță; de asemenea motivele de apel au fost suplimentate, sub aspectul nelegalității hotărârii atacate prin prisma faptului că apelantul a fost minor la data comiterii faptei, ori în aceste condiții temeiul suspendării condiționate a executării pedepsei este cel prevăzut de art. 110 Cod penal și nu cel prevăzut de art. 81 Cod penal.

Inculpații și au solicitat în motivarea apelurilor formulate reducerea cuantumului pedepselor aplicate și înlăturarea sporurilor de pedeapsă aplicate în urma contopirii pedepselor, întrucât au avut o conduită bună în cursul procesului penal, iar în raport cu circumstanțele reale și cele personale, pedeapsa rezultantă aplicată este nejustificat de mare.

Prin decizia penală nr.16/A/24.04.2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr- au fost respinse ca nefondate, în baza art. 379 al. 1 lit. b Cod Procedură Penală toate apelurile formulate în cauză, hotărârea atacată fiind menținută ca legală și temeinică. Inculpații și au fost obligați conform art. 192 alin 2 cod procedură penală la plata către stat a câte 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de stat în apel, iar restul cheltuielilor judiciare avansate de stat au rămas potrivit art. 192 alin 3 cod procedură penală în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut în esență că apelurile declarate de inculpații și, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov sunt nefondate, pentru considerentele ce urmează a fi prezentate:

1.În ceea ce privește apelurile declarate de inculpații și:

Prima instanță a efectuat o justă individualizare a pedepselor aplicate inculpaților și pentru săvârșirea unei infracțiuni detâlhărieîn formă agravată, în conformitate cu criteriile stabilite de art. 72 al. 1. pen.

Astfel, pedepsele aplicate inculpaților pentru infracțiunea săvârșită, de7 ani închisoare, la care a fost adăugat un spor de6 luni închisoare(pentru inculpatul ), respectiv de 9 ani închisoare, la care a fost adăugat un spor de1 an închisoare(pentru inculpatul ) sunt apte să conducă la atingerea scopului pedepsei stabilit de art. 52 al. 1. pen. și anume prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, prin constrângerea și reeducarea inculpaților, aspect care se poate realiza doar prin înlăturarea temporară a acestora din cadrul societății.

În mod legal și întemeiat a avut în vedere prima instanță, la stabilirea cuantumului pedepselor aplicate celor doi inculpați, în concordanță cu prevederile art. 72. pen. atât circumstanțele reale în care a fost săvârșită fapta - o infracțiune complexă detâlhărieîn formă agravată, săvârșită pe timp de noapte, de mai multe persoane împreună, la săvârșirea acesteia folosindu-se o armă (țeavă metalică) și o substanță paralizantă, faptă care aduce atingere atât relațiilor de natură patrimonială, cât și relațiilor referitoare la integritatea fizică a unei persoane - dar și circumstanțele personale ale celor doi inculpați. Astfel, inculpații și au mai suferit condamnări anterioare definitive pentru infracțiuni de aceeași natură, fapte care sunt concurente cu infracțiunea pentru care sunt judecați în prezenta cauză. Pentru aceste motive, aplicarea unui spor la pedeapsa stabilită de prima instanță este mai mult decât justificată și în conformitate cu prevederile legale în materie.

2.În ceea ce privește apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov:

Astfel cum am arătat mai sus, pedeapsa aplicată de prima instanță inculpaților și este legală și temeinică. Chiar dacă inculpații au mai fost condamnați anterior pentru săvârșirea unor infracțiuni de aceeași natură (tâlhărieși furt), această împrejurare nu este de natură, prin ea însăși, să conducă la o majorare până spre maximul special a pedepsei cu închisoarea aplicată de prima instanță, având în vedere împrejurarea că faptele sunt concurente, aspect avut în vedere de instanța de fond prin aplicarea unui spor.

În ceea ce privește pedeapsa aplicată de prima instanță inculpaților și, tribunalul specializat apreciază că atât cuantumul pedepsei cât și modalitatea de executare (suspendare sub supraveghere) stabilită de judecătorul fondului sunt apte pentru a conduce la reeducarea și reinserția socială a inculpaților.

Astfel, în mod corect a reținut judecătorul fondului că se impune reducerea sub minimul special a pedepsei aplicate pentru infracțiunea săvârșită de cei doi inculpați, prin reținerea circumstanțelor atenuante, având în vedere circumstanțele personale ale acestora, în sensul că inculpații se află la primul conflict cu legea penală, au recunoscut participarea lor la comiterea faptei, au avut o atitudine cooperantă cu organele judiciare și și-au adus aportul la recuperarea parțială a prejudiciului.

Având în vedere și concluziile referatelor de evaluare întocmite de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov, din care reiese că reintegrarea socială a inculpaților se poate realiza în mod optim, în condițiile în care vor beneficia de servicii specializate în vederea susținerii și menținerii comportamentului dezirabil social - supravegherea și monitorizarea evoluției comportamentale din partea unui organism specializat, instanța de control judiciar apreciază că aplicarea unei pedepse cu închisoarea, a cărei executare a fost suspendată în condițiile art. 86/1 pen. pe un termen de încercare de 8 ani, cu obligarea inculpaților la respectarea unor măsuri de supraveghere stricte în tot acest interval de timp, reprezintă o sancțiune aptă să conducă la atingerea scopului prevăzut de lege.

Relativ la omisiunea primei instanțe de a reține aplicabilitatea art. 80. pen. în dispozitivul hotărârii pronunțate, referitor la pedeapsa stabilită în caz de concurs între cauzele de agravare și cele de atenuare a pedepsei, tribunalul specializat apreciază că un asemenea aspect nu poate constitui un motiv de nelegalitate, atâta vreme cât judecătorul fondului a făcut în mod corect aplicarea acestor dispoziții legale, în sensul că apreciat că trebuie coborâtă pedeapsa sub minimul special, deși acest lucru nu este obligatoriu.

În ceea ce-l privește pe inculpatul, tribunalul specializat apreciază că, față de împrejurarea că acesta era minor la data comiterii faptei, nu a mai fost anterior angrenat în alte conflicte de natură penală, provine dintr-o familie numeroasă, legal constituită, cu o situație materială mai mult decât precară, care se confruntă cu greutăți materiale majore, pedeapsa aplicată de prima instanță atât în ceea ce privește cuantumul - 3 ani închisoare - cât și modalitatea de executare - suspendare condiționată pe un termen de încercare de 5 ani - este aptă să-și îndeplinească scopul de reeducare al inculpatului minor și nu se impune o majorare a acestei pedepse și nici modificarea modalității de executare, în sensul aplicării dispozițiilor art. 86/1 pen.

De altfel, din cuprinsul referatului de evaluare reiese că inculpatul minor a arătat interes față de situația sa juridică, s-a prezentat cu punctualitate la întâlnirea cu consilierul de probațiune și părea motivat să mențină o conduită dezirabilă, mai ales că a conștientizat consecințele comiterii unei fapte penale, având în vedere că ceilalți participanți la faptă au fost arestați preventiv.

Pentru aceste considerente, tribunalul specializat a apreciat că hotărârea pronunțată în cauză este legală și temeinică sub toate aspectele, motiv pentru care, în baza art. 379 al. 1 pct. 1 lit. b pr. pen. a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații și, respectiv Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov împotriva nr. 1602/18 noiembrie 2008 pronunțată de Judecătoria Brașov în dosarul nr- al acestei instanțe, hotărâre care a fost menținută.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și inculpatul criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate și solicitând casarea ei iar în cadrul rejudecării pronunțarea unei noi hotărâri legale și temeinice.

În motivarea recursului formulat Parchetul a arătat că instanța de fond a aplicat pedepse greșit individualizate inculpaților -minor și pe care instanța de apel le-a menținut iar aceasta din urmă nu s-a pronunțat asupra unei cereri esențiale pentru părți, respectiv a omis să se pronunțe asupra nelegalității instanței de fond, invocată oral de către procurorul de ședință cu ocazia dezbaterilor, constând în greșita reținere de către instanța de fond a dispozițiilor art. 81 Cod penal în locul celor prev. de art. 110 Cod penal cu referire la inculpatul, lăsând același temei juridic al modalității de executare a pedepsei inculpatului minor.

Oral, procurorul de ședință a mai susținut netemeinicia hotărârii penale atacate și în ceea ce-l privește pe inculpatul prin prisma cazului de casare întemeiat pe art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală, care poate fi luat în discuție și din oficiu, arătând că pedeapsa aplicată acestui inculpat nu este în măsură să conducă la atingerea scopului prev. de art. 52 Cod penal.

Inculpatul a arătat în motivarea recursului formulat că pedeapsa care i s-a aplicat este extrem de severă iar sporul aplicat nejustificat, prin prisma faptului că a avut o conduită procesuală sinceră, a recunoscut și regretat comiterea faptelor, iar situația sa familială impune prezența cât mai urgentă alături de familie.

În drept. Au fost invocate de către ambii inculpați dispozițiile art. 385/9 pct. 10 și 14 Cod procedură penală.

Analizând decizia penală nr. 16/A/24.04.2009 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov prin prisma cazurilor de casare invocate de recurenți în susținerea recursurilor formulate, instanța de recurs constată că recursurile formulate sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Atât prima instanță cât și instanța de apel au reținut o stare de fapt corectă, rezultată din coroborarea întregului material probator administrat în cauză și au stabilit o încadrare juridică corespunzătoare a faptelor, reținând în mod judicios că în speță sunt îndeplinite condițiile pentru tragerea la răspundere penală a tuturor inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina acestora prin actul de sesizare al instanței

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților prima instanță și instanța de apel au avut în vedere toate criteriile generale de individualizare judiciară prevăzute de art. 72 Cod penal precum și scopul pedepsei astfel cum acesta rezultă din dispozițiile art. 52 Cod penal.

În ceea ce-i privește pe inculpații -minor, pe care-i vizează apelurile promovate în cauză, prima instanță și cea de apel au avut în vedere atât circumstanțele reale ale comiterii faptelor, participația efectivă a fiecăruia dintre aceștia la comiterea faptelor, urmarea faptelor comise precum și persoanele inculpaților, vârsta acestora, antecedentele lor penale, conduita adoptată în cursul procesului și perspectivele lor de reintegrare în societate.

Astfel inculpatul era minor la data comiterii faptelor, nu a exercitat efectiv violențe asupra părți vătămate, nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o conduită sinceră în cursul procesului penal, iar referatul de evaluare întocmit în cauză relevă faptul că acesta provine dintr-o familie numeroasă, iar ceea ce l-a determinat să comită fapta a fost situația materială precară a familiei și rezistența scăzută la presiunea grupului; în prezent acesta este angajat în muncă și a manifestat disponibilitate în recuperarea pagubei.

Inculpatul a avut o contribuție scăzută la comiterea faptei, nu a exercitat personal violențe asupra părții vătămate, a avut o conduită sinceră în cursul procesului penal, nu este cunoscut cu antecedente penale, este în prezent angajat în muncă și a manifestat disponibilitate în recuperarea prejudiciului cauzat părții vătămate, iar referatul de evaluare întocmit în cauză de către Serviciul de probațiune, relevă faptul că acesta este căsătorit și are trei copii minori, este singurul membru al familiei de muncă, soția sa și unul dintre copii fiind încadrați în grad mediu de handicap, ambii având diagnostic de debilitate; are perspective ridicate de reintegrare în societate în condițiile în care va realiza o selecție judicioasă a anturajului, va menține nivelul motivației crescut și va urmări menținerea integrării în activități lucrative de natură a-i asigura stabilitate financiară pentru evitarea soluțiilor alternative cu grad crescut de risc prin contextul oferit pentru comiterea unor acte penale.

Inculpatul are o vârstă tânără, nu este cunoscut până în prezent cu antecedente penale și a avut anterior comiterii faptei o conduită bună iar în cursul procesului penal a avut o atitudine sinceră, regretând comiterea faptei și contribuind la recuperarea prejudiciului cauzat părții vătămate; din referatul de evaluare întocmit în cauză rezultă că acesta întreține o relație de concubinaj din care au rezultat doi copii minori aflați în întreținerea sa; trecutul comportamental nu relevă preocupări infracționale din partea inculpatului, fiind preocupat de situația materială a familiei căreia a reușit să-i asigure cele necesare traiului prin prestarea unor activități acceptate din punct de vedere social (munca cu ziua, de exemplu), iar în prezent este angajat în muncă; concluziile aceluiași referat relevă faptul că reintegrarea socială a inculpatului se poate realiza într-un mod optim, în condițiile în care acesta își va păstra actualul loc de muncă, va evita legăturile cu persoane cunoscute ca având trecut infracțional și va beneficia de servicii specializate în vederea susținerii și menținerii comportamentului dezirabil social - supravegherea și monitorizarea evoluției comportamentale din partea unui organism specializat.

Prin prisma celor de mai sus, instanța de recurs constată că prima instanță a aplicat celor trei inculpați pedepse corect individualizate atât ca și cuantum cât și ca modalitate de executare, datele existente la dosar relevând că scopul pedepselor aplicate acestor inculpați poate fi atins și fără privarea lor de libertate. Instanța de apel a procedat de asemenea corect menținând hotărârea primei instanțe sub acest aspect, în speță neimpunându-se nici majorarea pedepselor și nici schimbarea modalității de executare stabilită de către prima instanță într-una privativă de libertate.

Este adevărat că în ceea ce-l privește pe inculpatul, minor la data comiterii faptei prima instanță a suspendat condiționat executarea pedepsei aplicate, făcând referire la dispozițiile art. 81 și 82 și nu la cele prevăzute de art. 110 cod penal așa cum era corect iar instanța de apel a menținut această situație prin respingerea recursului promovat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, cu toate acestea instanța de recurs constată, în primul rând că termenul de încercare stabilit pentru acest inculpat se încadrează ca și cuantum în dispozițiile art. 110, astfel încât prin această referire greșită la dispozițiile art. 82 în loc de 110 Cod penal inculpatul nu a fost prejudiciat în nici un fel. Pe altă parte, se constată că această eroare comisă de prima instanță nu poate fi remediată de către instanța de recurs întrucât ea nu poate fi încadrată în cazul de casare prev. de art. 385/9 pct. 10 invocat de către parchet în susținerea recursului; astfel, instanța de apel nu a omis să se pronunțe asupra vre-unei fapte reținute în sarcina acestui inculpat prin actul de sesizare al instanței sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului; chiar dacă s-ar aprecia că suplimentarea motivelor de apel d e către Parchet cu această solicitare ar reprezenta o cerere esențială pentru acest inculpat, în primul rând instanța de apel s-a pronunțat asupra ei prin respingerea integrală a apelului parchetului (chiar dacă nu a motivat această respingere), iar în al doilea rând cererea nu era de natură să influențeze soluția procesului, condiție esențială pentru incidența în speță a cazului de casare prev. de art. 385/9 pct. 10 Cod procedură penală.

În ceea ce privește apelul promovat de inculpatul, prin care solicită reducerea cuantumului pedepsei care i s-a aplicat și înlăturarea sporului aplicat, instanța de recurs constată că acesta este nefondat, întrucât prima instanță și cea de apel au avut în vedere la aplicarea pedepsei pentru infracțiunea comisă toate criteriile generale de individualizare prev. de art. 72 Cod penal; astfel, în raport de circumstanțele reale în care a fost comisă infracțiunea, urmările acesteia, contribuția esențială a inculpatului la comiterea faptei, circumstanțele sale personale, antecedentele penale, perseverență infracțională de care dă dovadă (are până în prezent 7 condamnări pentru infracțiuni concurente) pedeapsa stabilită pentru infracțiunea dedusă judecății este corect individualizată și nu se impune reducerea cuantumului acesteia; de asemenea pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului este corect stabilită iar sporul de pedeapsă aplicat este justificat prin prisma numărului mare de pedepse aplicate inculpatului pentru infracțiuni concurente intrate în procesul contopirii, impunându-se sancționarea perseverenței infracționale a; împrejurările invocate de inculpat în susținerea recursului formulate, respectiv că a avut o conduită sinceră în cursul procesului penal, recunoscând și regretând comiterea infracțiunilor, au fost avute în vedere atât de către prima instanță cât și de către cea de apel și tocmai pentru aceste considerente pedeapsa aplicată inculpatului a fost orientată spre minimul special prevăzut de lege.

Văzând că pedepsele aplicate inculpaților și modalitatea de executare stabilită sunt în măsură să conducă la atingerea scopului prevăzut de art. 52 Cod penal, acestea sunt aplicate în limitele prevăzute de lege ( fiind respectate atât dispozițiile părții generale a codului penal cât și a celei speciale a aceluiași cod) iar la stabilirea acestora s-au avut în vedere toate criteriile generale de individualizare judiciară a pedepsei prev. de art. 72 Cod penal instanța de recurs constată că în speță nu sunt incidente dispozițiile art. 385/9 pct. 14 Cod procedură penală și nici alte cazuri de casare dintre cele care se iau în considerare din oficiu de către instanță, astfel încât în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b cod procedură penală se vor respinge ca nefondate recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și inculpatul împotriva deciziei penale nr. 16/A/24.04.2009 pronunțată de către Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul -, pe care o va menține.

În baza art. 189, 192 Cod procedură penală va fi obligat inculpatul recurent să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare suma de 500 lei, sumă ce include și onorariul apărătorului desemnat din oficiu, iar restul cheltuielilor judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și inculpatul, împotriva Deciziei penale nr. 16/A/24.04.2009 pronunțată de Tribunalul Pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-, pe care o menține.

Constată că inculpații și sunt arestați în alte cauze.

În baza art. 189 Cod procedură penală se suportă din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților și se plătește Baroului B suma de 2000 lei reprezentând onorariul apărătorilor desemnați din oficiu, sumă ce se include în cuantumul cheltuielilor judiciare.

În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală obligă inculpatul recurent să plătească statului suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, iar restul cheltuielilor judiciare avansate de stat în recurs rămân conform art. 192 alin 3 Cod procedură penală în sarcina acestuia.

Definitivă

Pronunțată în ședință publică azi, 22 iulie 2009.

Președinte Judecător Judecător

pt. - - aflată în - - pt. - - aflată în

concediu de odihnă, semnează concediu de odihnă, semnează

Vicepreședintele instanței, Vicepreședintele instanței,

Grefier,

pt.- - aflată în

concediu de odihnă, semnează

Grefier șef secție,

Red./13.08.2009

: /18.08.2009/2 ex.

Jud.fond.:

Jud.recurs:

Președinte:Simona Franguloiu
Judecători:Simona Franguloiu, Nicoleta Hădărean, Aurelia Munteanu

#Judecator Simona Franguloiu

Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 496/2009. Curtea de Apel Brasov

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 496/2009. Curtea de Apel Brasov