Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 5/2009. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Art. 211 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA Nr. 5
Ședința publică din 19 ianuarie 2009
PREȘEDINTE: Sandu Geta
JUDECĂTOR 2: Biciușcă Ovidiu
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
Pe rol, judecarea apelurilor declarate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 24 februarie 1985și G, fiul lui și, născut la data de 13aprilie 1983, ambii deținuți în Penitenciarul Botoșani, împotriva sentinței penale nr. 405 din 4 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Botoșani.
La apelul nominal se prezintă inculpatul apelant, în stare de arest,asistat din oficiu de avocat, inculpatul apelant G, în stare de arest, asistat de avocat, care substituie pe avocat oficiu și martorul, lipsă fiind partea vătămată intimată.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care
Sub prestare de jurământ a fost audiat martorul prezent, susținerile acestuia fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Avocat pentru inculpatul apelant G a solicitat audierea martorului, aflat în Penitenciarul Botoșani, martor care a stat arestat cu inculpatul și cunoaște lucruri în legătură cu fapta și motivul pentru care este și clientul său acuzat.
Avocat pentru inculpatul apelant a lăsat la aprecierea instanței soluționarea cererii de audiere martorului.
Reprezentantul Parchetului a arătat că nu se opune audierii martorului propus astăzi.
Instanța având în vedere teza probatorie, respinge, ca neutilă soluționării cauzei proba cu martorul și constatând apelurile în stare de judecată a dat cuvântul la dezbateri, punând în discuție și menținerea stării de arest preventiv a inculpaților.
Avocat pentru inculpatul a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și pe fond reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul reducerii acesteia, prin reținerea circumstanțelor atenuante, respectiv poziția procesuală corectă de recunoaștere și regret a faptei. A lăsat la aprecierea instanței menținerea stării de arest preventiv a inculpatului.
Avocat pentru inculpatul apelant a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței și pe fond achitarea inculpatului în temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. rap. la art. 10 lit. c Cod pr.penală, având în vedere că din probele administrate nu rezultă vinovăția acestuia. În susținerea apelului arătat că poziția procesuală inculpatului a fost constantă, în sensul că nu recunoscut fapta, singura probă care- incriminează fiind declarația inculpatului care nu se coroborează cu celelalte probe administrate. Mai mult, asupra inculpatului nu s-a găsit nici un bun ce a aparținut victimei și în plus, crezând în nevinovăția sa, inculpatul s-a întors din Italia neavând intenția de se sustrage de la urmărirea penală. Cu privire la menținerea stării de arest, pentru motivele arătate, a solicitat punerea inculpatului în libertate.
Cu privire la apelul declarat de inculpatul a lăsat la aprecierea instanței soluționarea acestuia.
Avocat pentru inculpatul apelant lăsat la aprecierea instanței soluționarea apelului declarat de inculpatul
Reprezentantul Parchetului pus concluzii de respingerea apelurilor, ca nefondate, menținerea sentinței ca legală și temeinică, apreciind că din probele administrate rezultă vinovăția inculpatului G, existând indicii că acest inculpat a avut contribuție în săvârșirea faptei, iar declarațiile date sunt nesincere. În plus, inculpatul nu s-a întors din Italia pentru a declara adevărul organelor de urmărire penală, dovadă fiind faptul că s-a ascuns. Cu privire la apelul inculpatului a arătat că pedeapsa aplicată de instanța de fond a fost corect individualizată, astfel încât nu se impune reindividualizarea acesteia.
Față de menținerea stării de arest a inculpaților, a apreciat că temeiurile avute în vedere la luarea acestei măsuri subzistă și în prezent, astfel încât se impune, în continuare, privarea de libertate a acestora.
Inculpatul apelant a arătat că regretă faptele, solicitând reindividualizarea pedepsei aplicate.
Inculpatul apelant Gaa rătat că nu a participat la săvârșirea faptei, este nevinovat, iar după ce s-a întors din Italia a așteptat acasă citația pentru a se prezenta la poliție.
Declarând închise dezbaterile, care au fost înregistrate în sistem audio,
CURTEA,
Asupra apelurilor de față, constată
Prin sentința penală nr. 405/4.11.2008 Tribunalul Botoșanii -a condamnat pe inculpații și G, la câte 17 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. ateza a II- și lit. b Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie cu moartea victimei, prevăzută de art. 211 alin. 1,2 lit. b și c, alin. 21lit. a și alin. 3 Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a în cazul inculpatului .
În temeiul art. 83 Cod penal s-a revocat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 208 din 8 martie 2006 a Judecătoriei Hîrlău, jud. și s- dispus executarea acestei pedepse alături de pedeapsa de 17 ani, inculpatul având a executa în total 18 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
A făcut în cauză aplicația art. 71 și 64 lit.a teza II-a și lit. b Cod penal.
dedus din pedepsele aplicate, durata reținerii și arestării preventive, începând cu 20 ianuarie 2008 în cazul inculpatului și de la 17 aprilie 2008 în cazul inculpatului
A dispus restituirea către partea civilă, a obiectelor pe care inculpații le-au luat de la victimă, respectiv: un aparat foto digital marca cu acumulator și ca- o maletă din material textil de culoare gri, precum și a obiectelor de îmbrăcăminte și încălțăminte ale victimei, respectiv pereche de bocanci, un pulover din PNA cu fermoar în față, un pulover (maletă) bleumarin din material textil, pereche de blugi și un port-act marca "Sport", bunuri înregistrate în Registrul de corpuri delicte la nr. 29/2008 al Tribunalului Botoșani, precum și o geacă din imitație de piele de culoare neagră, o pereche de mănuși din material textil, pereche de pantaloni de stofă și o pereche de pantaloni de trening aflate în custodie la Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani.
A dispus restituirea către inculpatul a bunurilor ridicate de la acesta, respectiv o pereche de adidași, o geacă, o pereche de blugi, o bancnotă de 50 Euro și o bancnotă de 1 leu, aflate în camera de corpuri delicte a Tribunalului Botoșani, înregistrate la nr. 29/2008.
A obligat inculpații să plătească statului, cu titlu de cheltuieli judiciare, suma de 1.000 lei, din care 100 lei reprezintă onorariu pentru avocat din oficiu din instanță ce se va achita anticipat din fondul Ministerului Justiției, iar inculpatul G, suma de 900 lei.
Pentru hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Victima, absolvent al Facultății de Inginerie Electronică, era în anul 2007 student la Facultatea de Teologie din Sibiu în anul al IV-lea. Începând cu data de 1 decembrie 2007, victima a făcut câteva vizite în județul C, apoi la 18 decembrie 2007, împreună cu mama sa, și fratele său, participat la înmormântarea bunicii sale din localitatea Tg.Ocna, jud. După înmormântare, victima a plecat în județele V și I, urmând să viziteze câteva mănăstiri și preoți parohi de la mai multe lăcașuri, ultima dată poposind la mănăstirea din județul În timp ce se afla în această locație, victima a avut convorbiri telefonice cu persoane cunoscute din anturajul ei, între care din mun. I, din mun. R, precum și cu numita din mun. B, căreia i-a adus la cunoștință că urmează să vină în acest oraș.
În ziua de 30 decembrie 2007, în jurul orei 18, victima se afla pe raza comunei, deplasându-se spre stația de autobuz din, situată pe DE 58.
În ziua respectivă, inculpații și G, care sunt prieteni și consăteni din satul, com., jud. I, i-au condus cu căruța pe soții și la stația de autobuz menționată în precedent, ajungând în acea stație în jurul orei 15. După ce i-au lăsat pe cei doi soți în stație, inculpații s-au deplasat la un bar, apoi Gam ers la martorul, de unde a cumpărat 20 litri vin, timp în care inculpatul s-a întâlnit cu prietena sa și a rămas puțin cu aceasta, apoi inculpații s-au întâlnit la, unde au consumat vin.
În jurul orei 18, cei doi inculpați s-au deplasat din satul, spre stația de autobuz menționată în precedent, ajungând- din urmă pe victimă, care se deplasa spre aceeași stație. În această împrejurare, între inculpați și victimă a avut loc un schimb de cuvinte contradictorii, motiv pentru care inculpatul a sărit din căruță și a început să alerge după victimă. Aceasta și-a abandonat geanta de voiaj pe care o avea în spate și fugit pe un câmp arat din apropiere, fiind ajunsă de către inculpatul G care lovit-o cu piciorul, doborând-o la pământ. Inculpatul a intrat cu căruța pe câmpul respectiv, a coborât și el și lovit- pe victimă de mai multe ori, cu piciorul. În timp ce loveau victima, inculpatul G i-a luat acesteia telefonul, apoi controlat- prin buzunare, dar nu a găsit bani. Deși victima era într-o situație critică datorită agresiunii inculpaților, aceștia au abandonat-o în câmp și au plecat cu căruța, luând din apropierea stației și geanta pe care o lăsase victima. După ce au ajuns în sat, inculpații s-au dus mai întâi la locuința lui G unde au lăsat canistra cu vin și apoi au mers la locuința celuilalt inculpat unde au deschis geanta victimei și au observat că în aceasta se găseau articole de îmbrăcăminte bărbătească, un aparat foto digital, un portofel cu acte, dulciuri și sacoșă din plastic în care se afla o sticlă cu vin, pe goală. Inculpații au ars actele și geanta, au consumat dulciurile și vinul, iar telefonul, aparatul foto și o maletă bleumarin au rămas asupra inculpatului.
După comiterea faptei, inculpatul folosit telefonul victimei și cartela aferentă cu nr. 0741/77.64.30, aspect ce rezultă din listingul convorbirilor telefonice purtate de acesta începând cu data de 30 decembrie 2007.
În jurul datei de 13 ianuarie 2008, cartele telefonică cu nr. de apelare menționat în precedente a fost dată de către inculpatul prietenei sale, care distrus- prin ardere, iar telefonul mobil marca Nokia 1100 i-a fost dat inculpatului
La data de 5 ianuarie 2008, victima a fost găsită decedată la locul unde fost agresată de inculpați. Au fost sesizate organele de urmărire penală care au dispus necropsia victimei și din raportul de necropsie rezultă că moartea victimei fost violentă și s-a datorat insuficienței cardio-respiratorii acute, consecutivă unui traumatism cranio-facial și toracic (cu echimoze, excoriații, plăgi, infiltrate hemoragice epicraniene și fracturi costale) și șocului hipotermic prin expunerea corpului la temperatură scăzută.
Se conchide că aceste leziuni s-au produs prin lovire cu mijloace și obiecte contondente, cele de la membre putând fi produse și prin lovire cu obiecte contondente, moartea victimei producându-se cu 5-7 zile anterior datei la care fost găsită aceasta și examinată pentru prima dată.
Această situație de fapt rezultă din procesele verbale de cercetare la fața locului însoțite de fotografii judiciare, întocmite la datele de 5 și 7 ianuarie 2008, procesul verbal de examinare din 10 ianuarie 2008 și planșele fotografice anexă, cu privire la analizarea obiectelor de îmbrăcăminte ale victimei în momentul comiterii faptei, procesul verbal de examinare cu privire la obiectele de îmbrăcăminte ale inculpatului ridicate pentru cercetări de la sora acestuia, procesul verbal de cercetare a faetonului numitului, folosit de inculpat în timpul comiterii faptei, procesul verbal de constatare la fața locului din 11 martie 2008, raportul de constatare medico-legală de necropsie întocmit de Serviciul de Medicină Legală B, raportul de constatare tehnico-științifică cu privire la determinarea comportamentului simulat al inculpatului G, listing-urile convorbirilor telefonice de pe cartela aflată în telefonul victimei în perioada 10 ianuarie - 17 ianuarie 2008, copia unui CD cuprinzând înregistrările convorbirilor telefonice desecretizate prin procesul verbal din 9 iunie 2008, conform autorizației nr. 1 din 9 ianuarie 2008 eliberată de Tribunalul Botoșani, declarațiile martorilor, și, coroborate cu cele date în cursul urmăririi penale de inculpatul .
Deși în faza de urmărire penală, atât cu ocazia audierii sale la datele de 20 și 21 ianuarie și la 6 mai 2008, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei, arătând că la comiterea ei au avut contribuție activă ambii inculpați, în fața instanței, acesta a revenit, susținând că numai el lovit victima, că inculpatul s-a aflat tot timpul în faeton și că abia în momentul în care a ajuns în apropierea locului faptei, vrând să coboare, a căzut din cauza stării de ebrietate, peste victimă.
Inculpatul Gan egat în permanență săvârșirea faptei, arătând că nu a lovit victima și nu luat nici un bun de la aceasta, că singurul care a coborât din căruță, a fugărit victima pe câmp și lovit-o, fost inculpatul, pe care el nu l-a ajutat în nici un fel, ci dimpotrivă, i-a atras atenția să lase victima în și să urce în căruță, pentru a pleca acasă.
Declarațiile date în timpul urmăririi penale de inculpatul se coroborează cu celelalte probe, probe administrate în cauză și în special cu declarația martorei, care arătat constant, atât la urmărirea penală, cât și în instanță că, fiind prietenă intimă cu inculpatul, aflat de la acesta că în perioada dintre 30 decembrie 2007 și până la data când ea împreună cu cei doi inculpați au plecat cu un autocar spre Italia, s-a întâlnit de mai multe ori cu inculpatul și a constatat că acesta era agitat, iar la o discuție între cei doi inculpați, la care martora a asistat, i-a spus lui că el intenționează să se predea la poliție. În acea împrejurare, susține martora că inculpatul era deosebit de agitat și a fumat în câteva ore, două pachete de țigări. Cu acea ocazie, inculpatul i-a sugerat celuilalt inculpat să nu spună nimic și să plece toți trei în Italia pentru nu fi descoperiți. Este de menționat că martora a declarat în instanță că după arestarea inculpatului G, acesta a sunat-o și i-a sugerat să-și modifice declarațiile date la urmărirea penală.
În raport de toate aceste probe, instanța a reținut că victima a fost agresată de ambii inculpați, în vederea tâlhăririi ei și că, între aceste acte de agresiune și deces, există o legătură directă de cauzalitate, astfel încât fapta inculpaților constituie infracțiunea de tâlhărie urmată de moartea victimei, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c, alin. 21lit. a și alin. 3 Cod penal, texte în temeiul cărora inculpații au fost condamnați.
Instanța de fond a înlăturat declarațiile inculpatului G care a susținut că este nevinovat, întrucât, pe de o parte din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de Inspectoratul de Poliție B - Serviciul de Criminalistică la 10 iunie 2008, a rezultat că în evoluția diagramelor poligraf corespunzătoare răspunsurilor date de acesta la întrebările relevante ale cauzei, au fost evidențiate reacții specifice comportamentului simulat al subiectului, iar pe de altă parte, declarațiile inculpatului G sunt în totală contradicție cu cele ale inculpatului și ale martorei, singura care a discutat cu inculpații despre faptă.
De altfel, așa cum s-a arătat, pentru a scăpa de urmărirea penală, inculpații au hotărât să plece împreună cu martora în Italia, ceea ce au și făcut, plecând la data de 18 ianuarie 2008 cu un autocar, spre granița de vest a României, iar în noaptea de 19/20 ianuarie 2008, inculpatul și martora au fost opriți de Poliția de Frontieră din apropierea vămii, județul B și predați pentru cercetări, organelor de anchetă din
Inculpatul Gar eușit să treacă granița, ajungând în Italia, într-o localitate, lângă orașul. Ulterior, împotriva acestuia a început urmărirea penală și fost pusă în mișcare acțiunea penală, iar prin încheierea nr. 19 din 27 martie 2008 Tribunalului Botoșani, s-a dispus arestarea preventivă, în lipsă, a acestui inculpat. Auzind că este cercetat pentru fapta sa și că s-a emis mandat european de arestare în ceea ce- privește, inculpatul a revenit în țară, dar nu s- predat organelor de anchetă, așa cum susține ci, după câteva zile în care stat la domiciliul părinților, a plecat în țară, la lucru, fără lăsa cuiva adresa exactă.
În raport de toate acestea, instanța de fond i-a condamnat pe inculpați în temeiul textului arătat în precedent.
Cu privire la inculpatul s-a reținut că acesta săvârșit fapta în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art. 37 lit. a Cod penal, întrucât prin sentința penală nr. 208 din 8 martie 2006 a Judecătoriei Hîrlău, jud. I, a fost condamnat la pedeapsa rezultantă de un an cu suspendarea executării pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 97 și 98 din Legea nr. 26/1996, astfel încât la data de 30 decembrie 2007, când a fost comisă fapta ce formează obiectul acestei sentințe, nu era îndeplinit termenul de încercare de 3 ani, prev. de art. 82 Cod penal. Față de această situație, în temeiul art. 83 Cod penal s-a dispus revocarea beneficiului suspendării și executarea pedepsei de un an adiționată la pedeapsa aplicată prin sentință.
La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, s- avut în vedere gradul concret de pericol social al faptei, precum și împrejurările în care fost comisă, descrise pe larg în precedent. S- avut în vedere,de asemenea, elementele ce caracterizează pe cei doi inculpați, și anume, inculpatul este fără antecedente penale, nu avut o conduită procesuală sinceră, iar cu privire la celălalt inculpat, se va avea în vedere că cel puțin în prima fază fost cooperant, contribuind la aflarea adevărului prin poziția sinceră pe care a avut-
Subzistând temeiul arestării preventive celor doi inculpați, instanța menținut această măsură în temeiul art. 350 Cod pr.penală, iar potrivit art. 88 Cod penal dedus din pedepsele aplicate durata reținerii și arestării preventive începând cu 20 ianuarie 2008, în cazul inculpatului și începând cu data de 17 aprilie 2008, în cazul inculpatului
Cât privește latura civilă a cauzei, s-a constatat că fratele victimei nu solicitat despăgubiri de la inculpați, ci doar restituirea bunurilor găsite asupra acestora, care au aparținut victimei.
Instanța de fond dispus restituirea acestor bunuri.
Împotriva acestei hotărâri judecătorești au declarat apel ambii inculpați.
Inculpatul a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate în sensul reducerii acesteia prin reținerea circumstanțelor atenuante, respectiv poziția procesuală avută de recunoaștere și regret faptei, iar inculpatul susținut că instanța de fond l-a condamnat în mod greșit pentru fapta pentru care fost trimis în judecată, precizând că nu se face vinovat de această faptă.
Analizând cauza în conformitate cu art. 371 Cod pr.penală, Curtea constată că apelurile sunt nefondate.
Astfel, instanța de fonda stabilit situație de fapt corespunzătoare realității.
Din probele administrate rezultă fără echivoc că inculpații în ziua de 30 decembrie 2007, în jurul orei 18 s-au deplasat cu căruța spre stația de autobuz, ajungând-o din urmă pe victimă. În această împrejurare, între inculpați și victimă a avut loc un schimb de cuvinte contradictorii, motiv pentru care inculpatul Gas ărit din căruță și a început să alerge după victimă. Aceasta și-a abandonat geanta de voiaj pe care o avea în spate și a fugit pe un câmp arat din apropiere, fiind ajunsă de către inculpatul G care a lovit- cu piciorul doborând- la pământ. Inculpatul i-a urmat pe cei doi cu căruța, a coborât și a lovit-o și el pe victimă de mai multe ori cu piciorul. Victima deși se afla într-o stare critică a fost lăsată abandonată pe câmp.
În timp ce victima era lovită, inculpatul G i-a luat telefonul.
La întoarcerea de pe câmp, cei doi inculpați au luat geanta de voiaj aparținând victimei, în care se găseau articole de îmbrăcăminte bărbătească, un aparat foto digital, un portofel cu acte, dulciuri și o sacoșă din plastic în care se afla sticlă cu vin.
Deși inculpatul G a negat cu perseverență săvârșirea faptei, arătând că nu lovit victima și nu a luat nici un bun de la acesta, instanța va înlătura declarațiile acestuia, întrucât din raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de Inspectoratul de Poliție B - Serviciul de Criminalistică la 10 iunie 2008, rezultă că în evoluția diagramelor poligraf corespunzătoare răspunsurilor date de acesta la întrebările relevante ale cauzei, au fost evidențiate reacții specifice comportamentului simulat al subiectului, iar pe de altă parte declarațiile acestuia sunt în totală contradicție cu declarațiile inculpatului date în faza de urmărire penală și ale martorei, care susținut în permanență că inculpatul i-a relatat că împreună cu inculpatul G au ucis un om și că acesta din urmă i-a cerut după ce a fost arestat să-și schimbe declarația.
Chiar dacă inculpatul și-a retractat ulterior declarațiile date în faza de urmărire penală, această situație nu poate duce la concluzia că inculpatul nu este vinovat de fapta comisă deoarece vinovăția sa este probată cu celelalte probe administrate în cauză.
În dovedirea vinovăției inculpatului G instanța reține și contradicțiile apărute în declarațiile celor doi inculpați cu privire la momentul în care inculpatul G s-ar fi apropiat cu căruța de locul în care victima era lovită de celălalt inculpat.
Astfel, în faza de urmărire penală inculpatul G a declarat că a coborât din căruță, s-a apropiat de victimă și ca urmare a faptului că s-a împiedicat, a căzut peste aceasta, explicând în acest fel posibilitatea găsirii pe hainele sale unor urme de sânge aparținând victimei, iar în faza de judecată, a declarat că s- împiedicat și a căzut, iar apoi s-a apropiat de cei doi și i- spus celuilalt inculpat să lase victima în.
Inculpatul a declarat în faza de judecată că inculpatul de beat ce era a căzut din căruță, dar nu lovit victima. Coroborând toate probele administrate în cauză, instanța reține că victima a fost agresată de ambii inculpați în vederea deposedării de bunurile pe care le avea asupra sa și între actele de agresiune și deces există o legătură de cauzalitate.
Inculpatul a mai invocat în apărarea sa faptul că în momentul în care a auzit că este cercetat penal s- întors în țară.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că inculpatul G s-a întors în țară, dar că imediat a plecat într-un loc necunoscut fără să lase o adresă unde ar putea fi găsit.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicate inculpatului pe care acesta îl consideră prea mare raportat la circumstanțele personale ale acestuia, Curtea constată că instanța de fond a individualizat în mod just și proporțional pedepsele aplicate inculpaților, având în vedere gradul concret de pericol social al faptei, precum și împrejurările în care a fost comisă.
Subzistând temeiul arestării preventive a celor doi inculpați, instanța va menține această măsură în temeiul art. 350 Cod pr.penală, iar potrivit art. 88 Cod penal va deduce în continuare arestarea preventivă a acestora începând cu data de 4.11.2008 la zi.
Pentru aceste considerente, Curtea constată că sentința penală criticată este legală și temeinică și nu există motive de desființare a acesteia.
În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod pr.penală va respinge apelurile ca nefondate.
Văzând și disp. art. 192 al. 2 Cod pr.penală,
Pentru aceste motive,
În numele Legii,
DECIDE
Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații și G, deținuți în Penitenciarul Botoșani, împotriva sentinței penale nr. 405 din 4.11.2008 a Tribunalului Botoșani, pe care o menține.
Menține starea de arest preventiv a inculpaților și deduce arestarea preventivă a acestora de la 4.11.2008 la zi.
Obligă inculpații apelanți să achite statului câte 500 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare, din care suma de 500 lei reprezentând onorariile pentru avocații din oficiu se vor avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 19 ianuarie 2009.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
Dact.
4 ex./27.01.2009
Președinte:Sandu GetaJudecători:Sandu Geta, Biciușcă Ovidiu
