Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 513/2008. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.513/2008
Ședința publică din 8 octombrie 2008
PREȘEDINTE: Oana Maria Călian
JUDECĂTOR 2: Stanca Ioana Marcu
JUDECĂTOR 3: Monica Farcaș
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
Procuror:
Pe rol se află pronunțarea asupra recursurilor declarate de inculpații și împotriva deciziei penale nr.181/A/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar nr-.
dezbaterilor și concluziile părților au fost consemnate în încheierea de amânare a pronunțării din data de 30.09.2008, care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA DE APEL
Asupra recursului penal de față
Constată că prin sentința penală nr.677/2007, Judecătoria Petroșani în baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c pr.pen. a achitat pe inculpații, pentru infracțiunea de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 1,2 lit.b,cși 21 lit. a pen.
În baza art. 192 pct.1 lit.a pr.pen. a obligat partea vătămată la 500 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara din data de 29.03.2007 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților și pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. și ped. de art. 211 1,2 lit. b,c și 21 lit. a pen. constând în aceea că, împreună, în loc public, pe timp de noapte, au deposedat prin violență pe partea vătămată de bunuri și bani în val. de 900 lei; s-a cerut și aplic. disp. art. 37 lit. a și 83.pen. cu privire la inculpatul.
S-a reținut prin actul de acuzare că, în data de 20.01.2006, partea vătămată a venit în P din județul V unde domiciliază, pentru unele investigații medicale la.
După efectuarea acelor investigații, seara, în jurul orei 22, după ce în prealabil consumase băuturi alcoolice, s-a deplasat la discoteca din La un moment dat a fost acostat de cei doi inculpați, cu care a continuat să consume alcool, iar în jurul orei 1și-a exprimat dorința de a pleca din discotecă pentru a se deplasa la hotelul unde era cazat. Cei doi inculpați s-au oferit să-l conducă și să-i facă rost de o femeie pentru a avea relații sexuale. L-au întrebat dacă are bani să o plătească, partea vătămată Ie-a arătat banii și apoi s-au deplasat toți trei în stația de taxi, urcând toți într-un taxi condus de martorul. După câțiva metri în taxiul respectiv a mai urcat o persoană rămasă neidentificată (și care în cursul cercetării judecătorești s-a dovedit a fi numitul 184) și s-au deplasat în cartierul Aeroport. În acest cartier, inculpații i-au cerut taximetristului să meargă pe mai multe străzi lăturalnice, necirculate și neluminate, cerându-i în final să oprească pe strada -, într-o zonă cu garaje și cotețe, unde cei 4 au coborât. După ce taximetristul s-a îndepărtat, inculpații conform planului prestabilit, au aplicat părții vătămate mai multe lovituri, doborând-o la pământ și apoi i-au luat din buzunar suma de 500 lei și telefonul mobil Philips, după care s-au deplasat la stația unde au făcut cumpărături. Că în fața acestei stații între cei doi inculpați și un grup de persoane alcătuit din, și Aaa vut loc o altercație, inițial verbală și apoi și fizică, în timpul căreia inculpatului i-a căzut din buzunar telefonul mobil propriu și cel sustras de la partea vătămată, acest din urmă telefon fiind găsit după câteva ore de către martorul și însușit de către acesta. Se mai reține în actul de acuzare că după ce a fost lovit și deposedat de bunuri, partea vătămată s-a deplasat la benzinăria, unde a cerut personalului de serviciu să sesizeze organele de poliție în legătură cu cele întâmplate, iar după sosirea lucrătorilor de poliție a fost condus la sediul poliției pentru a da declarații, iar la scurt timp, în sediul poliției fiind aduși și inculpații împreună cu persoanele cu care avuseseră altercația de la, partea vătămată i-a indicat pe cei doi inculpați ca fiind persoanele care l-au lovit și deposedat prin violență de bani și telefon.
Actul de acuzare s-a bazat pe declarația dată de către partea vătămată în fața organelor de poliție, în care i-a indicat pe cei doi inculpați ca fiind persoanele care l-au agresat și deposedat de bani, pe declarația martorului, agent de pază la discotecă și care afirmă în declarația dată în cursul urmăririi penale la 84 că au plecat din discotecă toți trei și pe declarația lui A, care arată că în altercația dintre și, inculpatul a spus că i-au dispărut 2 telefoane mobile, dintre care unul - care s-a dovedit apoi că este telefonul părții vătămate - a fost găsit ulterior de martor și însușit de către acesta și apoi pierdut de el.
În fața instanței de fond fiind audiat, partea vătămată nu și-a mai menținut declarația dată în cursul urmăririi penale (129), negând aspecte care ar confirma vinovăția certă a inculpaților. El a declarat că în discotecă nu a băut și nici nu a discutat cu cei doi inculpați, că a plecat din discotecă singur, întâlnindu-se cu inculpații în stația de taxi, unde el i-a abordat întrebându-i dacă nu știu un local unde ar putea continua să consume alcool și ceea ce este esențial că nu poate afirma cu certitudine că inculpații sunt cele două persoane care l-au lovit și deposedat de bunuri; că a declarat inițial la poliție așa, crezând că ei sunt persoanele care l-au lovit pentru că au fost cu el în localul din Aeroport unde s-au deplasat cu taxiul și că din localul respectiv a plecat singur, inculpații rămânând în continuare la masă.
Este adevărat că telefonul pe care a doua zi dimineața I-a găsit martorul în zona unde inculpații au avut altercația cu unchiul martorului ( ) s-a dovedit a fi telefonul părții vătămate, dar există un serios dubiu cu privire la împrejurarea dacă este telefonul despre care inculpatul spunea că I-a pierdut și dacă acest telefon I-a luat de la partea vătămată în împrejurările arătate în actul de acuzare.
Este de precizat că nici unul dintre inculpați și nici martorul nu au putut fi audiați de instanță, fiind plecați în străinătate.
Având în vedere declarația dată de partea vătămată în instanță, declarație asupra căreia acesta nu a revenit nici după ce procurorul de ședință s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea de către acesta a infracțiunii de favorizare a infractorului (167-168din dosar), instanța de fond a apreciat că în cauză există o mare îndoială cu privire la împrejurarea că cei doi inculpați trimiși în judecată în cauza de față sunt autorii faptei. Instanța trebuie să-și formeze convingerea pe baza probelor administrate în cauză așa cum prevede art. 287 2c.pr.pen. Prezumția de nevinovăție instituită de art.52, art. 66.pr.pen. de art. 23 11 din Constituție și de art. 6 paragraful 2 din Convenția Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, poate fi răsturnată numai prin probe certe de vinovăție, or în cauza de față, având în vedere și natura, gravitatea și limitele mari ale pedepsei, instanța de fond a apreciat că aceste probe certe nu există, motiv pentru care a pronunțat o soluție de achitare a celor doi inculpați în baza art. 11 pct.2 lit. a rap. la art. 10 lit. pr.pen.
Împotriva acestei sentințe Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșania declarat apel în termen, motivat.
Prin decizia penală nr.181/A/2008 pronunțată în dosar penal nr- al Tribunalului Hunedoara s-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroșani împotriva sentinței penale nr. 677/2007 pronunțată de Judecătoria Petroșani, județul H, pentru temeiul prev. de art. 379 pct. 2 lit.a pr.pen. s-a desființat în întregime sentința atacată și în consecință:
Au fost condamnați inculpații:
1., zis "", fiul lui și, născut la data de 13.10.1983 în P, jud. H, studii 5 clase, necăsătorit, nu are copii minori, recidivist, domiciliat în P, str. -,. 19 B, se. 1,. 2, jud7 H, posesor al CI seria - nr. - emis de Poliția P, CNP -, la:
- 7 (șapte) ani și 6 /șase) luni închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 al. 1, al. 2 lit.b și c și al. 21 lit. a pen. cu aplic. art. 37 lit.a pen.
În baza art. 7 din Legea nr. 543/2002 a revocat grațierea condiționată cu privire la pedepsele de:
- 1 (un) an închisoare pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 321 al. 1.pen.;
- 6 (șase) luni închisoare pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 180 al. 2.pen.
aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 3667/2003 a Judecătoriei Târgu -
În baza art. 83.pen. a revocat suspendarea condiționată cu privire la pedeapsa de 1 an închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. și ped. de art. 208 al. 1, 209 al. 1 lit. e și g pen. cu aplic. art. 74 și 76.pen. prin sentința penală nr. 789/2003 a Judecătoriei Petroșani.
În baza art. 33 lit.a și 34 lit. b pen. a contopit cele 3 pedepse aplicate prin sentințele penale menționate și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de 1 (un) an închisoare care se va executa pe lângă pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de 8 (opt) ani și 6 (șase) luni închisoare.
2., zis "", zis "",fiul lui și, născut la data de 20.09.1987 în P, jud. H, studii 11 clase, necăsătorit, domiciliat în P, str. -,. 7,. 16, jud. H, fără antecedente penale, posesor al CI seria - nr. - emis de Poliția P, CNP -, la:
- 7 (șapte) ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie, prev. și ped. de art. 211 al. 1, al. 2 lit.b și c și al. 21 lit. a pen.
A privat pe inculpați de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b pen. în condițiile prev. de art. 71.pen.
A constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 118 lit. e pen. a confiscat în favoarea statului suma de 900 lei, in care suma de 164 lei este consemnată la CEC SA - Agenția P conform recipisei de consemnare nr. -/1 din 22.01.2007 și a chitanței nr. -/1 din 22.01.2007.
A obligat pe inculpatul la plata sumei de 346 lei și pe inculpatul la plata sumei de 390 lei, către stat, cu titlu de confiscare specială.
A obligat pe inculpatul la plata sumei de 390 lei cheltuieli judiciare către stat,în ambele instanțe.
Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul, în apel, în sumă de 100 lei, s-a stabilit a se plăti din fondul Ministerului Justiției.
A obligat pe inculpatul la plata sumei de 290 lei cheltuieli judiciare către stat în ambele instanțe.
În motivare instanța de apel reținut că în speță, la baza soluției de achitare a celor doi inculpați a stat declarația dată de partea vătămată în cursul cercetării judecătorești, prin care aceasta a revenit asupra susținerilor făcute în faza de urmărire penală.
Or, fiind reaudiată în fața instanței de apel, după ce a dat o primă declarație prin care și-a motivat poziția avută în fața instanței de fond, ulterior partea vătămată, la termenul de judecată din 09 iunie 2008, explicat pe larg condițiile în care și-a schimbat poziția avută în faza de urmărire penală, partea vătămată fiind determinată de persoane din anturajul inculpaților intimați să își modifice susținerile inițiale.
Susținerea părții vătămate că cei doi inculpați intimați sunt autorii tâlhăriei din noaptea de 20/21 ianuarie 2006 se coroborează cu declarațiile martorului, agent de pază la discotecă la data comiterii faptei care i-a văzut pe cei doi inculpați împreună cu partea vătămată în discotecă, ale martorului A care în timpul altercației avute cu inculpatul a observat că acestuia i-a căzut din buzunar telefonul mobil marca Philips aparținând părții vătămate, faptul că telefonul aparține părții vătămate rezultă și din coroborarea xerocopiei certificatului de garanție al telefonului, procesul verbal de desecretizare și declarația martorului care a folosit aproximativ două luni telefonul și declarațiile martorului, care a relatat că partea vătămată a afirmat la sediul poliției că inculpații intimați sunt autorii tâlhăriei, că el martorul fiind șofer de taxi, în ziua incidentului i-a transportat cu taxiul pe partea vătămată și pe cei doi inculpați intimați și că aceștia din urmă printr-un coleg de serviciu i-au transmis martorului să declare în fața organului de urmărire penală că nu îi cunoaște.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs inculpații și, solicitând a se menține soluția de achitare pronunțată de instanța de fond, întrucât în cauză nu sunt probe certe de vinovăție. Astfel, declarațiile părții vătămate sunt oscilante, nu există martori oculari și nu s- avut în vedere declarația martorului.
Examinând actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de recurs invocate prev. de art.385/9 pct.18 Cod procedură penală, instanța constată că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
În mod corect instanța de apel dat eficiență declarațiilor părții vătămate din faza de urmărire penală, în care aceasta i- indicat pe inculpați ca autori ai infracțiunii de tâlhărie, considerând că în acel moment partea vătămată a declarat adevărul. Pe de o parte această declarație este mai apropiată în timp de evenimente, iar pe de altă parte în fața instanței de apel a explicat motivul schimbării acestei declarații, prin aceea că a fost determinată de persoane din anturajul inculpaților să își modifice susținerile inițiale.
Această declarație se coroborează cu declarațiile martorilor, care i-a văzut pe inculpați plecând împreună cu partea vătămată și cu ale martorului, care a observat când inculpatului i-a căzut din buzunar telefonul mobil, pe care apoi și l-a însușit, folosindu-l timp de 2 săptămâni.
Această ultimă declarație la care ne-am referit este contestată de inculpați, fiind considerată a fi neconcludentă.
acesteia rezultă din contextul în care au fost săvârșite faptele, prezentând deosebită relevanță împrejurarea că telefonul părții vătămate se află la inculpatul Faptul că nu predat imediat telefonul la Poliție nu poate influența obiectiv coroborarea probelor.
De asemenea, utile sunt și declarațiile martorului care relatat că partea vătămată a afirmat la sediul poliției că inculpații sunt autorii tâlhăriei, martorul fiind șoferul taxi-ului care i- transportat în noaptea incidentului.
În ceea ce privește declarația martorului, aceasta nu este utilă cauzei întrucât nu i- însoțit permanent pe inculpați și nici nu se coroborează cu celelalte probe administrate.
În consecință, recursurile fiind nefondate în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, instanța va respinge ca nefondat recursurile inculpaților.
- obliga recurenții la plata sumei de câte 150 lei fiecare, din care suma de câte 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpații și împotriva deciziei penale nr.181/A/2008 pronunțată de Tribunalul Hunedoara în dosar penal nr-.
Obligă recurenții la plata sumei de câte 150 lei fiecare, din care suma de câte 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 8.10.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - - - -
GREFIER
- -
Red.
Dact. 2 ex/14.11.2008
-
;
Președinte:Oana Maria CălianJudecători:Oana Maria Călian, Stanca Ioana Marcu, Monica Farcaș
