Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 532/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 211 Cod penal -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE RECURS
DECIZIE PENALĂ Nr. 532
Ședința publică de la 20 Mai 2009
PREȘEDINTE: Mirela Ciurezu Gherghe JUDECĂTOR 2: Constantin Iriza
- - - JUDECĂTOR 3: Onița
- - judecător
Grefier
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
.
Pe rol, soluționarea recursului declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță - împotriva deciziei penale nr. 41 de la 02 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Penală, în dosarul cu nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns recurentul - inculpat asistat de avocat, desemnată din oficiu, lipsind părțile vătămate și părțile civile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, după care, constatându-se dosarul în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Avocat, pentru recurent, solicită admiterea recursului, casarea hotărârilor atacate și reținerea în cauză a dispozițiilor art. 74, 76 Cod penal, considerând că pedepsele aplicate sunt prea severe, avându-se în vedere atitudinea cooperantă a inculpatului, care a recunoscut și regretat faptele pe care le-a comis.
Reprezentantul Parchetului, față de gravitatea infracțiunilor comise și de starea de recidivă postcondamnatorie a recurentului, solicită respingerea recursului ca nefondat, cu obligarea la cheltuieli judiciare statului.
Recurentul - inculpat, declară că-și însușește concluziile apărătorului și solicită redozarea pedepselor.
CURTEA:
Asupra recursului de față;
Prin sentința penală nr. 7/15.01.2009 pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr-, în baza art. 334 Cod de procedură penală, a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul -, din infracțiunea prevăzută de art. 211 alin. 2 lit. b și alin. 21lit. c Cod penal, în infracțiunile prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și art. 211 alin. 2 lit. b și alin. 21lit. c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, toate cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal.
În baza art. 192 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal. a fost condamnat inculpatul - fiul lui și, născut la data de 10.09.1978 în Tg-Cărbunești, județul G, cetățean român, studii 5 clase, fără ocupație, necăsătorit, recidivist, CNP- -, domiciliat în comuna, sat, județul G - la 7 (șapte) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii față de părțile vătămate și.
În baza art. 211 alin. 2 lit. b și alin. 21lit. c Cod penal cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 10(zece) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă calificată, față de părțile vătămate și.
În baza art. 33 lit. a rap. la art.34 lit. b Cod penal, s-au contopit pedepsele stabilite și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare pe care o sporește cu 1 an.
În baza art. 61 alin. 1 teza finală Cod penal, s-a revocat liberarea condiționată privind pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2070 din data de 16.10.2003, definitivă prin neapelare, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr. 5026/2003 și s-a contopit restul de pedeapsă de 702 zile ce a rămas de executat din această pedeapsă, cu pedeapsa de 11 ani aplicată în cauza dedusă judecății, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 11 ani închisoare.
În baza art. 71 alin. 2 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a -II- a și b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la 23.08.2008 la zi.
În baza art. 350 Cod de procedură penală, a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art. 65 Cod penal, s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a teza a -II - a și b Cod penal. pe o durată de 3 ani, pedeapsă ce va fi executată după executarea pedepsei principale.
În baza art. 14 rap. art. 344 Cod de procedură penală coroborat cu 998 Cod civil, a fost obligat inculpatul la plata a câte 15.000 lei cu titlu de daune morale către fiecare din părțile civile și.
A fost obligat inculpatul la plata sumei totale de 4.600 lei cu titlu de despăgubiri civile către aceleași părți civile.
A fost obligat inculpatul la plata a 3.407,8 lei cu titlu de despăgubiri civile către Spitalul Județean de Urgență Tg-J și la plata a 535,28 lei cu titlu de despăgubiri civile către Spitalul Clinic Județean de Urgență C, cu dobânda legală aferentă până la plata integrală a debitului.
În baza art.191 Cod de procedură penală a fost obligat inculpatul la plata a 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu ce va fi suportată în avans din fondurile Ministerului Justiției.
Analizând ansamblul materialului probator administrat în cauză, respectiv declarațiile martorilor, coroborate cu recunoașterea inculpatului și cu celelalte probe strânse în cursul urmăririi penale, instanța de fond a reținut că, în seara de 22.08.2008, inculpatul s-a deplasat la locuința sorei sale, unde a consumat în mod excesiv băuturi alcoolice, iar la întoarcerea spre casă, în jurul orelor 23,00, trecând prin dreptul locuinței soților și pe care o cunoștea bine întrucât anterior prestase diferite activități în gospodăria respectivă și știind că aceștia au o situație financiară bună primind pensii relativ mari, a luat hotărârea să pătrundă în imobil să sustragă bani sau late bunuri de valoare.
Inculpatul știa faptul că soții au vârste înaintate, respectiv de 88 și 89 ani și au o stare de sănătate precară, fapt ce a contribuit la întărirea rezoluției infracționale, fiind convins că o eventuală ripostă din partea acestora ar fi practic imposibilă.
În aceste condiții, inculpatul, după ce s-a asigurat că nu este văzut de alte persoane, a pătruns în curtea imobilului, s-a deplasat în partea din spate a acestuia, a urcat apoi în sala deschisă și a spart un geam de la ușa de acces în locuință, după care a descuiat ușa cu cheia care se afla în interior și a pătruns în hol, iar apoi în camera în care dormeau cele două părți vătămate.
Deși prezența sa a fost sesizată de părțile vătămate, inculpatul nu a încercat să părăsească imobilul, ci a mers la cei doi și pe un ton amenințător le-a solicitat să îi dea toți banii pe care îi dețin.
Întrucât părțile vătămate au refuzat să îi spună locul unde țin banii, inculpatul a început să îl lovească pe, doborându-l la podea, moment în care partea vătămată, deși bolnavă, a încercat să vină în ajutorul soțului său.
de atitudinea acesteia, inculpatul i-a smuls lănțișorul de aur cu cruciuliță de la gât, apoi a tras-o din pat și a așezat-o peste soțul său, continuând să îi lovească pe amândoi cu diverse obiecte pe care le-a luat din camera respectivă și chiar cu un vătrai metalic.
, intensitatea și numărul mare de lovituri aplicate celor două părți vătămate, le-au determinat pe acestea să îi spună inculpatului unde țineau banii, astfel că inculpatul l-a târât pe inculpatul până în camera alăturată în locul indicat de acesta și l-a forțat să scoată banii din pardesiul în care erau ținuți și să îi dea lui.
După ce intrat în posesia sumei de 5.200 lei, inculpatul a părăsit locuința părților vătămate având asupra sa și lănțișorul de aur cu cruciuliță și s-a deplasat la barul PF, aflat la aproximativ 2 km depărtare.
În localul respectiv inculpatul a ajuns după orele 24,00 unde a consumat băuturi alcoolice, după care împreună cu martorii, C, și a jucat jocuri de noroc, ocazie cu care a pierdut o parte din banii sustrași de la părțile vătămate.
În jurul orelor 6,00, observând că el este singurul care pierde sume de bani în cadrul jocului respectiv, inculpatul a părăsit localul și a mers la locuința concubinei sale - din localitatea, unde a fost identificat de organele de poliție.
În urma loviturilor aplicate de inculpat, partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au necesitat pentru vindecare un nr. de 50-55 zile de îngrijiri medicale, iar partea vătămată a suferit leziuni traumatice care au necesitat un nr. de 45-50 zile de îngrijiri medicale pentru vindecare, ambii fiind internați în spital.
Starea de fapt expusă a fost confirmată pe deplin de declarațiile martorilor audiați, care s-au coroborat întru totul cu raportul de expertiză criminalistică-dactiloscopică, planșele fotografice și rapoartele de constatare medico-legală și, în mare măsură, cu recunoașterea inculpatului.
Susținerea inculpatului, în sensul că părțile vătămate i-au dat banii pe care el i-a solicitat fără să îi lovească și că ulterior l-a lovit doar pe, după ce acesta l-a lovit cu un vătrai, nu a putut fi reținută de instanța de fond deoarece, așa cum a rezultat din rapoartele de constatare medico-legală nr. 1570 și 1571 din 11.09.2008, ambele părți vătămate au suferit leziuni traumatice care s-au putut produce prin lovire cu corp dur, cădere și comprimare, ceea ce denotă că au fost lovite de către inculpat.
Pe de altă parte, este greu de imaginat că cele două părți vătămate, în vârstă de 88 și 89 ani au acceptat inițial sub imperiul fricii să îi dea banii inculpatului, pentru ca apoi să încerce să îl lovească și să îl imobilizeze, acesta reacționând violent doar pentru a-și asigura scăparea.
Din intensitatea, multitudinea și modul de aplicarea a loviturilor, a rezultat fără putință de tăgadă că acestea au fost aplicate tocmai pentru a determina părțile vătămate să remită banii inculpatului.
Față de starea de fapt reținută, instanța de fond a constatat că faptele inculpatului - care pe timp de noapte a pătruns fără drept în locuința părților vătămate și unde prin întrebuințarea de violențe i-a deposedat pe aceștia de un lănțișor de aur cu cruciuliță și suma de 5.200 lei - întrunesc, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective, elementele constitutive ale infracțiunilor de violare de domiciliu și tâlhărie în formă calificată, fapte prevăzute de art. 192 alin. 2 Cod penal și art. 211 alin. 2 lit. b și alin. 21lit. c Cod penal.
Referitor la încadrarea juridică a faptelor, instanța de fond a constatat că s-a dat aoî ncadrare juridică greșită, reținându-se numai săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 2 lit. b și alin. 21lit. c Cod penal.
n cuprinsul art. 211 din Codul penal este incriminată la alin. 1, tâlhăria săvârșită în forma sa tipică, precizându-se că aceasta constă fie în "furtul săvârșit prin întrebuințare de violențe sau amenințări ori prin punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra", fie în "furtul urmat de întrebuințarea unor astfel de mijloace pentru păstrarea bunului furat sau pentru înlăturarea urmelor infracțiunii ori pentru ca făptuitorul să-și asigure scăparea".
Această infracțiune, al cărei caracter complex reiese din reglementarea menționată, poate fi săvârșită și în modalitățile agravate prevăzute la alin. 2, 21și 3 din același articol. Una dintre modalitățile agravate este și aceea a săvârșirii infracțiunii de tâlhărie în condițiile arătate la art. 211 alin. 21lit. c) din Codul penal, adică "într-o locuință sau în dependințe ale acesteia".
În absența unei distincții legale referitoare la modul în care autorul tâlhăriei a ajuns într-o locuință sau dependință a acesteia, de unde își însușește bunul prin exercitare de violențe sau amenințări, trebuie admis că această agravantă se realizează atât în cazul în care autorul tâlhăriei accede în mod legal în locuința sau dependința respectivă, cât și atunci când ajunge în acel loc prin pătrundere fără drept, în condițiile reglementate prin art. 192 din Codul penal, privind infracțiunea de violare de domiciliu.
Instanța de fond a constatat de asemenea că în actul de sesizare nu a fost reținută nici starea de recidivă postcondamnatorie în care se afla inculpatul în momentul săvârșirii faptei, în raport de pedeapsa de 5 ani și 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 2070/16.10.2003, definitivă prin neapelare, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr. 5026/2003, având în vedere că infracțiunea dedusă judecății a fost săvârșită în termenul de încercare al liberării condiționate din executarea acestei pedepse, deci înainte de a fi considerată ca executată în totalitate.
Drept urmare, instanța de fond, în temeiul art. 334 Cod de procedură penală, a schimbat încadrarea juridică a faptelor pentru care inculpatul - a fost trimis în judecată din infracțiunea prevăzută de art. art. 211 alin. 2 lit. b și alin. 21lit. c Cod penal, în infracțiunile de art. 192 alin. 2 cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal și art. 211 alin. 2 lit. b și alin. 21lit. c Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal, texte de lege în baza cărora acesta a fost condamnat.
La individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost stabilite pentru fiecare infracțiune în parte, prima instanță a avut în vedere gradul de pericol social concret deosebit de ridicat al acestora, împrejurarea și modalitatea în care au fost comise, pe timp de noapte, față de persoane aflate în vârstă de 88 și 89 de ani care au fost supuse la acte de violență deosebit de intense, limitele de pedeapsă prevăzute de lege precum și persoana făptuitorului care este recidivist postcondamnatoriu și a avut o atitudine relativ sinceră în cursul procesului penal, recunoscând parțial faptele, motive pentru instanța a apreciat că numai stabilirea pentru fiecare infracțiune a câte unei pedepse privative de libertate peste limita medie prevăzută de lege, poate duce la reeducarea acestuia.
Având în vedere că cele două infracțiuni au fost săvârșite în forma concursului real de infracțiuni, adică mai înainte ca inculpatul să fie condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, instanța de fond a făcut în cauză aplicarea art. 33 litera a raportat la art. 34 litera b Cod penal, contopind pedepsele stabilite și aplicând inculpatului pedeapsa cea mai grea dintre acestea, care va fi sporită cu un an.
De asemenea, având în vedere că infracțiunile deduse judecății au fost comise în termenul de încercare al liberării condiționate din executarea pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare ce i-a fost aplicată prin sentința penală nr. 2070/16.10.2003, definitivă prin neapelare, pronunțată de Judecătoria Tg-Cărbunești în dosarul nr. 5026/2003, instanța în temeiul art. 61 alin. 1 teza finală Cod penal, a revocat beneficiul liberării condiționate și va contopi restul de 702 zile ce a rămas de executat din această pedeapsă cu pedeapsa aplicată în cauza de față, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea.
În ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța de fond a constatat că scopul educativ preventiv al acesteia poate fi atins numai prin executarea pedepsei în regim de detenție, având în vedere că inculpatul, deși a mai fost condamnat anterior la pedepse privative de libertate, nu a dat dovadă de îndreptare ci a perseverat în săvârșirea unor infracțiuni de același gen.
Sub aspectul laturii civile, prima instanță a constatat că părțile civile și au suferit în urma infracțiunilor săvârșite de inculpat un prejudiciu material în sumă de 4.600 lei, constând în suma de 3.100 lei nerestituită din suma totală de 5.200 lei sustrasă de inculpat, la care se adaugă suma totală de 1.500 lei plătită persoanelor care au avut grijă de aceștia pe perioada în care au fost internați în spital.
Instanța a reținut că aceleași părți vătămate au suferit, pe lângă prejudiciul material amintit, și un prejudiciu moral generat de suferințele fizice și psihice la care a fost supuși de către inculpat în noaptea respectivă, aceștia fiind persoane în vârstă de 88 și 89 de ani, cu o stare de sănătate precară și care s-au bucurat de o bună reputație în comunitate, prejudiciu ce poate fi reparat numai prin acordarea în compensație a unei sume de bani, apreciind că suma de 15.000 lei pentru fiecare parte civilă este suficientă pentru acoperirea prejudiciului moral suferit de aceștia, motiv pentru care, potrivit art. 14 raportat la art. 346 Cod de procedură penală și art. 998 Cod civil, l-a obligat pe inculpatul - la plata a câte 15.000 lei cu titlu de daune morale către fiecare dintre cele două părți civile și la plata sumei totale de 4.600 lei cu titlu de daune civile materiale, către aceleași părți civile.
Inculpatul a fost obligat la plata a 3.407,8 lei cu titlu de despăgubiri civile către Spitalul Județean de Urgență Tg-J, precum și la plata a 535,28 lei, cu titlu de despăgubiri civile către Spitalul Clinic Județean de Urgență C, cu dobânda legală aferentă până la plata integrală a debitului, întrucât părțile vătămate au fost internate în aceste instituții spitalicești.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpatul criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate, susținând că pedepsele aplicate sunt prea mari, astfel că se impune redozarea acestora.
Prin decizia penală nr. 41 de la 02 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Penală, în dosarul cu nr-, s-a dispus respingerea ca nefondat a apelului declarat de inculpatul și s-a menținut starea acestuia de arest.
A fost obligat apelantul-inculpat la 250 lei cheltuieli judiciare statului, din care, suma de 200 lei onorariu apărător oficiu pentru apelantul inculpat urmând a fi avansată din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această decizie, Tribunalul a constatat că prima instanță, la stabilirea pedepselor aplicate pentru fiecare infracțiune, a avut în vedere gradul de pericol concret, împrejurarea și modalitatea în care au fost comise, pe timp de noapte, față de persoane aflate în vârstă care au fost supuse la acte de violență, cât și faptul că inculpatul este recidivist postcondamnatoriu.
S-a avut în vedere totodată și faptul că, cele două infracțiuni au fost săvârșite de inculpat în forma concursului real și în cadrul termenului de încercare al liberării condiționate din executarea pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare.
S-a apreciat astfel că, față de gravitatea faptelor săvârșite, pedepsele aplicate inculpatului de către instanța de fond au fost just individualizate, criticile apelantului fiind considerate ca neîntemeiate.
Împotriva acestei decizii, a declarat recurs - în termen legal - inculpatul, solicitând atenuarea regimului sancționator prin reținerea de circumstanțe atenuante, față de recunoașterea și regretul faptelor comise.
Recursul declarat de inculpat este nefondat, pentru considerentele ce se vor expune în continuare:
Cele două instanțe au reținut o corectă situație de fapt, au încadrat legal în drept faptele comise și au aplicat pedepse just individualizate.
Conform art. 52 Cod penal, pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului, în scopul prevenirii săvârșirii de infracțiuni, iar potrivit art. 72 din același cod, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale ale codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Ori, în cauză, se constată că instanțele, la stabilirea pedepselor au avut în vedere gradul ridicat de pericol social al infracțiunilor, reflectat în împrejurările în care acestea s-au comis, dar și datele referitoare la persoana inculpatului, date și elemente care se regăsesc în cuantumul pedepselor aplicate.
Art. 39 alin. 1 și 2 Cod penal, statuează în cazul recidivei postcondamnatorii, pedepsele pentru infracțiunile săvârșite ulterior și pedeapsa aplicată pentru infracțiunea anterioară se contopesc, conform art. 33, 34 Cod penal, sporul prevăzut în art. 34 lit. a Cod penal putând fi ridicat până la 5 ani.
pedepselor aplicate se justifică, pe de o parte, avându-se în vedere pericolul social concret deosebit al faptelor, în sensul că, pe timp de noapte, a supus la violențe persoane cu vârste înaintate și, pe de altă parte, de starea de recidivă postcondamnatorie a inculpatului, cu multiple condamnări pentru infracțiuni de același gen, toate prin privare de libertate, neimpunându-se în consecință reținerea de circumstanțe atenuante.
Așa fiind, în mod corect instanța de apel a reținut că prima instanță a făcut o justă individualizare a pedepselor, astfel că recursul apare ca nefondat și va fi respins ca atare, în temeiul art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală, cu obligarea la cheltuieli judiciare statului, datorate în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul d e Maximă Siguranță - împotriva deciziei penale nr. 41 de la 02 martie 2009 pronunțată de Tribunalul Gorj - Secția Penală, în dosarul cu nr-.
Deduce în continuare prevenția, de la 02 martie 2009 la zi, pentru recurentul - inculpat.
Obligă recurentul - inculpat la plata a 260 lei cheeltuieli judiciare statului, din care 200 lei reprezentând onorariu avocat oficiu.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică de la 20 Mai 2009.
- - - - - -
Grefier,
- AF. TÎRGU CĂRBUNEȘTI va urmări și încasa de la recurentul inculpat suma de 1210 lei, cheltuieli judiciare statului.
Președinte:Mirela Ciurezu GhergheJudecători:Mirela Ciurezu Gherghe, Constantin Iriza, Onița
