Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 577/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(729/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.577/
Ședința publică de la 16 aprilie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 2: Dumitru Miranceaă
JUDECĂTOR 3: Iuliana Ciolcă
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect recursul declarat de inculpatul,împotriva sentinței penale nr. 932/12.12.2008 pronunțată de Judecătoria Sector 1 și a deciziei penale nr.128/25.02.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția I-a Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul-inculpat,personal, asistat de apărător din oficiu, în baza împuternicirii avocațiale nr.-/01.04.2009, lipsă fiind intimații-părți civile - și, intimat-parte responsabilă civilmente și Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Recurentul-inculpat, la întrebarea Curții, învederează că nu mai are de făcut declarații suplimentare, le menține pe cele date anterior.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea recursului.
Apărătorului recurentului-inculpat solicită admiterea recursului declarat de inculpat, casarea deciziei penale nr. nr.128/25.02.2009 pronunțată de Tribunalul București -Secția I-a Penală, iar pe fond, în baza art. 385 ind.9 pct.14 solicită redozarea pedepsei având in vedere faptul că inculpatul a avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, a recunoscut și regretă fapta comisă, nu și-a dat seama de urmările faptelor sale, nu are netecedente penale. Cu privire la acea de a treia faptă, acesta susține că nu are nici o legătură.
Solicită aplicarea unei pedepse sub minimul prevăzut de lege, cu aplicarea art. 81 Cod penal.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, solicită respingerea recursului, ca nefondat, să se mențină sentinta și decizia pronunțată în cauză, consideră că instanta a făcut o corectă individualizare a pedepsei, având in vedere cele trei infractiuni săvârșite intr-o perioadă scurtă de timp, s-a avut in vedere și atitudinea inculpatului, recunoașterea parțială a celor trei infractiuni, precum și faptul că acesta a abandonat școala de.
Recurentul-inculpat, având ultimul cuvânt, învederează că are vârsta de 18 ani și trei luni, a absolvit 8 clase primare și nu a continuat școala întrucât nu a avut carte de identitate. Solicită judecarea in stare de libertate, nu și-a dat seama de gravitatea faptelor sale.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față în baza lucrărilor și a materialului din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.932/ 12.12.2008 pronunțată de Judecătoria sectorului 1 B în dosarul penal nr- s-a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptei expusă la pct. 2 rechizitoriu, din infracțiunea prev.de art.211 alin.l, alin.2 lit.c Cod penal în infr.prev.de art.213 Cod penal.
Conform art.208 alin.l, 209 alin.l lit.e Cod penal, 109 Cod penal a fost condamnat la 1 (unu) an și 6(șase) luni închisoare inculpatul minor, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat.
S-a făcut aplicarea art.71 alin.l, 64 lit.a teza a II-a, lit. Cod pr.pen.
Conform art.211 alin.l, alin.2 lit.c Cod penal, 109 Cod penal a fost condamnat la 2 (doi) ani și 6(șase) luni închisoare același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă agravată.
S-a făcut aplic.art.71 alin. 1, 64 lit. a teza a II-a, lit. Cod pr.pen.
Conform art.334 Cod pr.pen. s-a schimbat încadrarea juridică a faptei pentru care inculpatul este cercetat la punctul 3 al rechizitoriului din infr. prev. de art.211 alin.l, alin.2 lit.b, c Cod penal, alin.21lit.a Cod penal în infr. prev. de art.26 rap. la art.211 alin.l, alin.2 lit.b, c Cod penal, alin.21lit.a Cod penal.
Conform art.26 rap.la art.211 alin.l, alin.2 lit.b, c Cod penal, alin.21lit.a Cod penal, 109 Cod penal a fost condamnat același inculpat la 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la tâlhărie în formă agravată.
S-a făcut aplic.art.71 alin.l, 64 lit.a teza a Il-a, lit. Cod pr.pen.
Conform art.33 lit.a, 34 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate, și dat inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare pe care a sporit-o cu 3 (trei) luni, rezultând în final o pedeapsă de 3 (trei) ani și 9 (nouă) luni.
S-a făcut aplic.art.71 alin.l, 64 lit.a teza a II-a, lit. Cod pr.pen.
Conform art.88 Cod penal s-a dedus prevenția de la 11.06.2008 la zi.
Conform art.350 C.P.P. s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art.14, 346 Cod pr.pen. s-a admis acțiunea civilă formulată de partea vătămată, domiciliat în B-, sector 1 și a fost obligat inculpat, în solidar cu partea responsabilă civilmente, domiciliată în B-, -3,.101, sector 6 la plata sumei de 1.500 RON despăgubiri; s-a admis acțiunea civilă formulată de partea vătămată, domiciliat în B nr.l74B,.l,.3, sector 1 și a fost obligat inculpatul, în solidar cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 800 RON despăgubiri civile.
Conform art.191 Cod pr.pen. inculpatul în solidar cu partea responsabilă civilmente a fost obligat la 1.000 lei cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța fondului a reținut următoarea situație de fapt:
Prin rechizitoriul nr.6908/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sector 1 Baf ost trimis în judecată în stare de arest preventiv inculpatul, cercetat pentru săvârșirea infr.prev.de art.211 alin.l și alin.2 lit.c cu aplic.art.99 și urm.Cp. art.208 alin.l - 209 alin.l lit.e Cp. cu aplic.art.99 și urm.Cp. art.211 alin.l și alin.2 lit.b, alin.2 ind. 1 lit.a Cp. cu aplic.art.99 și urm.Cp. toate cu aplic art.33 Cp.
Prin actul de sesizare a instanța s-a reținut în esență că:
1. în ziua de 11.05.2008, în jurul orei 20:00, în timp ce se afla pe str.- -, sector 1, sustras de la partea vătămată - un telefon mobil marca Nokia 5300.
2. în ziua de 01.06.2008, în jurul orei 11:30 în timp ce se afla pe
str.- - a deposedat-o prin violență pe partea vătămată - de un telefon mobil marca Nokia 1100.
3. în noaptea de 08/ 09.06.2008 în timp ce alte trei persoane au deposedat-o prin violență pe partea vătămată de suma de460 lei și un telefon mobil, a împiedicat pe martorul care o însoțea pe partea vătămată să anunțe organele de poliție pornind în urmărirea acestuia pentru a asigura celorlalți trei păstrarea bunului sustras.
În cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești s-au avut în vedere plângerile părților vătămate - și, procesul-verbal de cercetare la fața locului cu planșa foto, declarațiile inculpatului, recunoașterea din grup a inculpatului consemnată în planșele foto realizate de martor și părțile vătămate, declarațiile acestora și ale inculpatului în fața instanței.
S-a reținut că vinovăția sa în comiterea celor trei infracțiuni este de netăgăduit și se impune sancționarea pentru fiecare în parte cu mențiunea că infracțiunea de tâlhărie asupra părții vătămate s-a consumat în forma complicității, deoarece inculpatul, potrivit unei înțelegeri concomitente, a ajutat cu intenție alte trei persoane la deposedarea de bunuri a părții vătămate pentru păstrarea acestora și împiedicarea anunțării organelor de poliție.
Instanța de fond a schimbat încadrarea juridică a acestei fapte în temeiul art.334 Cod procedură penală din infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.b,c Cod penal alin.2/1 lit.a Cod penal în infracțiunea de complicitate la tâlhărie prevăzută de art.26 raportat la art.211 alin.1, alin.2 lit.b,c Cod penal, alin.2/1 lit.a Cod penal și a dispus condamnarea inculpatului alături de celelalte două infracțiuni reținute.
La individualizarea și dozarea pedepselor s-au avut în vedere criteriile instituite de art.72 Cod penal, limitele de pedeapsă pentru minori, referatul de evaluare atașat la dosarul cauzei de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București, lipsa unei supravegheri parantale, abandonul școlar, anturajul nepotrivit în compania unei persoane cu comportamente antisociale, recunoașterea și regretul manifestat, lipsa antecedentelor penale astfel că pedepsele de câte 1 an și 6 luni (fapta nr.1), 2 ani și 6 luni (fapta nr.2) și 3 ani și 6 luni (fapta nr.3) au fost contopite în cea mai grea, respectiv 3 ani și 6 luni iar judecătorul a aplicat un spor de 3 luni față de circumstanțele reale alel faptelor și persoana inculpatului în acord cu cerințele de reeducare, prevenție și coerciție ale pedepsei prevăzută de art.52 Cod penal.
A dispus ca executarea ei să se facă în regim de detenție și a dedus prevenția de la 11.06.2008 la zi.
În baza art.350 C.P.P. 160 ind.b, 160 ind.h alin.3 constatând C.P.P. că subzistă temeiurile ce au dus la luarea măsurii arestării preventive instanța de fond a menținut starea de arest a inculpatului.
Sub aspectul acțiunilor civile, instanța conf.art.14, 346.C.P.P. a reținut că inculpatul și-a manifestat expres acordul (în prezența avocatului ales, la termenul din 12.12.2008) să despăgubească pe partea vătămată - cu suma de 1.500 rol, astfel încât din această perspectivă a admis acțiunea civilă, respectând exigențele principiului disponibilității care guvernează latura civilă.
În ceea ce privește cererea formulată de partea civilă care a solicitat în cursul urmăririi penale suma de 800 lei cu titlu de daune morale (copie declarație fila 52 dosar instanță), instanța a reținut că prin fapta ilicită (infracțiune), la care inculpatul a participat cu vinovăție s-a adus părții vătămate un prejudiciu moral, o traumă psihică. Deoarece acest prejudiciu nu poate fi acoperit în natură, partea civilă este îndreptățită să primească o despăgubire bănească în sensul art. 14 alin.3
C.P.P.Potrivit art. 1000 alin.3 Cod civil, mama inculpatului, alături de care acesta locuia la momentul faptei, răspunde în solidar cu acesta pentru acoperirea prejudiciului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru netemeinicie sub aspectul alegerii sancțiunii penale, solicitând aplicarea unei măsuri educative. în subsidiar, a solicitat aplicarea unei sancțiuni administrative, iar într-un ultim subsidiar, a solicitat aplicarea unei pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege, urmând a se avea în vedere circumstanțele reale și personale ale inculpatului.
Examinând hotărârea apelată prin prisma motivelor de apel invocate cât și din oficiu, conform art. 371 alin. 2 Cod pr.pen. Tribunalul a constatat nefondat apelul inculpatului, pentru următoarele considerente:
In mod corect au fost reținute situația de fapt, încadrarea juridică a faptelor și vinovăția inculpatului de către instanța de fond, în baza unei laborioase analize a probelor administrate în cauză.
Astfel, din declarațiile date de partea vătămată, în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești, coroborate cu declarațiile inculpatului care, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza cercetării judecătorești, a recunoscut că a luat telefonul mobil fără consimțământul părții vătămate, precum și cu procesul verbal de recunoaștere după planșa foto efectuată de partea vătămată a rezultat că în ziua de 11.05.2008, în jurul orei 20:00, în timp ce se deplasa pe str.- -, partea vătămată -, în vârstă de 17 ani, a fost acostată de inculpatul care i-a solicitat telefonul mobil marca Nikia 5300 pentru a efectua o convorbire. Partea vătămată a fost de acord și i-a dat inculpatului telefonul mobil, iar acesta s-a îndepărtat în fugă de la locul respectiv având telefonul asupra sa. In aceeași zi inculpatul a vândut telefonul mobil unor persoane necunoscute contra sumei de 180 lei. Telefonul mobil a fost identificat de organele de poliție în posesia numitului care îl achiziționase de la un anume, care la rândul său cumpărase bunul de la persoane necunoscute în zona.
Din declarațiile părții vătămate care în mod constant a arătat că inculpatul i-a luat prin smulgere din mână telefonul, coroborate cu declarațiile inculpatului, care a confirmat că a intrat în posesia telefonului, precum și cu procesul verbal de recunoaștere după planșa foto efectuată de partea vătămată a rezultat că în ziua de 01.06.2008, în jurul orei 11:30, partea vătămată - se afla în zona str. -, moment în care l-a observat pe inculpatul, care în urmă cu câteva zile îi sustrăsese un telefon mobil marca Nokia 5300, astfel că a sunat la organele de poliție și a pornit în urmărirea acestuia, pe str. - -. Inculpatul, sesizând că este urmărit de partea vătămată s-a apropiat de aceasta, i-a smuls din mână telefonul mobil marca Nokia 1100 și s-a îndepărtat în fugă pe str. -. - în direcția Pieței.
Din declarațiile părții vătămate, coroborate cu declarațiile martorului, cu declarațiile inculpatului, prin care, în cursul urmăririi penale, a recunoscut săvârșirea faptei, precum și cu procesele verbale de recunoaștere a inculpatului după planșa foto de către partea vătămată și martor a rezultat că în noaptea de 08/ 09.06.2008, partea vătămată se deplasa în jurul orei 03:30 pe bd - - însoțită de martorul, aceștia fiind acostați de un grup de patru tineri printre care se afla și inculpatul. Cei patru i-au propus părții vătămate și prietenului său să-i conducă la un imobil unde puteau întreține raporturi sexuale cu persoane de sex feminin, însă au fost refuzați.
Persoanele care îl însoțeau pe inculpatul, ulterior identificate în persoana numiților, minor în vârstă de 13 ani, - și G, au deposedat-o pe partea vătămată de suma de 460 lei și un telefon mobil marca Ericsson K-700.i în următoarele împrejurări:
Unul dintre aceștia a mușcat-o pe partea vătămată de umărul drept, altul i-a barat deplasarea și a amenințat-o cu un briceag să îi dea banii, iar altul, care a apărut în spatele părții vătămate, i-a băgat mâna în buzunar de unde a sustras suma de 460 lei și telefonul mobil.
Inculpatul, în timp ce ceilalți trei sustrăgeau bunuri în acest mod, s-a asigurat că martorul care însoțea pe partea vătămată nu va anunța organele de poliție și observând că acesta încerca să sune de pe telefonul mobil la poliție a fugit după martor pentru a-1 împiedica să folosească telefonul și pentru a asigura celorlalți trei complici păstrarea bunurilor furate și scăparea.
Inculpatul a împărțit cu ceilalți trei complici suma sustrasă de la partea vătămată și a revenit la locul faptei, după circa o oră, de unde a recuperat telefonul mobil pe care unul dintre complici îl aruncase, l-a recuperat și l-a vândut în martorului pentru suma de 60 lei fără a-i spune condițiile în care a obținut bunul. Bunul a fost ridicat de la martorul de către organele de poliție și restituit părții vătămate.
În mod corect instanța de fond a înlăturat declarația dată de inculpat în fața instanței, în sensul că a fost prezent, dar nu a participat în niciun mod la săvârșirea faptei, întrucât aceasta nu se coroborează cu celelalte fapte și împrejurări ce au rezultat din probele administrate în cauză, potrivit exigențelor art.69 Cod pr.pen.
Așa fiind, Tribunalul a constatat că instanța de fond în mod corect a reținut vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infr. prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. e Cod penal, art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c Cod penal și art. 26 Cod penal rap. la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c, alin. 21lit. a Cod penal, vinovăție și încadrare juridică necontestată de inculpat în cadrul apelului declarat.
Totodată, Tribunalul a reținut că instanța de fond a făcut o corectă analiză a trăsăturilor esențiale ale infracțiunii și, față de criteriile prevăzute de disp. art. 181Cod penal, precum și față de probatoriul administrat, a constatat că faptele inculpatului apelant întrunesc trăsăturile esențiale ale unei infracțiuni, nefiind incidente dispozițiile art. 181Cod penal.
Nu s-a putut reține că faptele nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni, așa cum a susținut apelantul inculpat în motivele de apel când a solicitat aplicarea unei amenzi administrative, dat fiind faptul că infracțiunile pentru care este cercetat inculpatul, respectiv furt calificat și tâlhărie, prin modalitatea și împrejurările de săvârșire, prin urmările produse (prejudicii materiale și morale aduse părților vătămate) prezintă un grad ridicat de pericol social, astfel că nu pot fi considerate ca fiind lipsite în mod vădit de importanță pentru a fi aplicabile dispozițiile art. 181Cod penal.
De asemenea, Tribunalul a reținut că instanța de fond în mod corect a apreciat, având în vedere gradul de pericol social al infracțiunilor săvârșite (reliefat de modul concret de săvârșire a acestora) și stadiul dezvoltării fizice și intelectuale a inculpatului, condițiile concrete oferite de familie pentru dezvoltare (astfel cum a rezultat din referatul de anchetă socială) că se impunea aplicarea unor pedepse pentru faptele săvârșite, măsura educativă nefiind eficientă.
Aceasta întrucât pe parcursul judecății în primă instanță inculpatul a împlinit vârsta de 18 ani ( 20.11.2008) iar o măsură educativă pentru faptele comise nu se mai poate dispune.
S-a apreciat că atât pedeapsa principală cât și cea accesorie a interzicerii unor drepturi sunt în acord cu dispozițiile art.72 Cod penal (și 109 Cod penal privitor la pedepsele pentru minori) și pot îndeplini scopul prevăzut de art.52 Cod penal.
Pentru considerentele mai sus expuse, Tribunalul București Secția a II a Penală a respins, ca nefondat, prin decizia penală nr.128 A/ 25.02.2009 pronunțată în dosarul nr- apelul declarat de inculpat, a dedus prevenția la zi și a menținut starea de arest iar în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală l-a obligat la cheltuieli judiciare statului.
Împotriva ambelor hotărâri a declarat recurs, în termen, inculpatul solicitând reducerea pedepsei aplicate, prea severă în opinia sa întrucât nu are antecedente penale și a recunoscut săvârșirea faptelor iar ca modalitate de executare instanță să dispună suspendarea condiționată pe durata termenului de încercare.
În drept, se invocă dispozițiile art.385/9 pct.14 Cod procedură penală.
Examinând hotărârile atacate sub aspectul criticilor invocate cât și din oficiu, Curtea constată că recursul declarat de inculpat nu este fondat și va fi respins.
Pentru cele trei infracțiuni comise în stare de minorat, în concurs real, inculpatul a fost condamnat la pedepse de câte 1 an și 6 luni, 2 ani și 6 luni și respectiv 3 ani și 6 luni închisoare la care instanțele au avut în vedere faptele și pericolul lor social concret (infracțiunea de furt, tâlhărie și complicitate la tâlhărie) îndreptate împotriva patrimoniului și integrității persoanei după cum și la datele ce îl caracterizează pe inculpat: minor la data săvârșirii lor, scăpat de sub supravegherea parentală, aflat în abandon școlar, frecventând un anturaj predispus la comiterea de fapte antisociale dar cu o poziție sinceră și de regret pe parcursul cercetării judecătorești.
Aplicarea sporului de pedeapsă de 3 luni închisoare s-a impus ca urmare a numărului de infracțiuni la care s-a dedat singur sau împreună cu anturajul, comiterii lor la intervale scurte, pe timp de zi provocând pagube părților vătămate pentru care are de plătit și despăgubiri civile.
Așa cum au reținut și instanțele anterioare, o măsură educativă sau internarea sa într-un centru de reeducare nu mai puteau fi aplicate întrucât pe parcursul procesului penal el ajuns la majorat.
Executarea pedepsei rezultante în regim de detenție este apreciată și de această instanță ca cea mai adecvată în vederea reeducării lui și prevenirea pe viitor de fapte antisociale iar nu prin suspendarea ei care ar lipsi de efecte perseverența sa infracțională.
Prin urmare, hotărârile atacate sunt legale și temeinice iar recursul de față se vădește nefondat urmând a fi respins conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Va fi dedusă prevenția inculpatului de la 11.06.2008 la zi.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.932/ 12.12.2008 pronunțată de Judecătoria Sector 1 și a deciziei penale nr.128/ 25.02.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală.
Deduce prevenția inculpatului de la 11.06.2008 la zi.
Obligă inculpatul la 300 lei cheltuieli judiciare statului din care 200 lei onorariul avocatului din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi16 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.UE- 27.04.2009
Dact.EA - 28.04.2009/2ex
--I Pen.-jud.
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu, Dumitru Miranceaă, Iuliana Ciolcă
