Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 634/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE. 634/R Dosar nr-
Ședința publică de la 28 August 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Popa
JUDECĂTOR 2: Constantin Epure
JUDECĂTOR 3: Alina Constanța C
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- procuror -
în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 168/A din 15 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 20 august 2008 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceea zi care face parte integrantă prin prezenta, iar în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 28 august 2008, când,
curtea
Asupra recursului de față,
Prin sentința penală nr. 686 din 20.05.2008 a Judecătoriei Brașov în baza art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa de 5 ani și 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 61 Cod penal s-a dispus revocarea liberării condiționate a executării pedepsei de 6 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 724/12.04.2007 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin decizia penală nr. 257/R/31.05.2007 a Tribunalului Brașov și s-a dispus contopirea restului rămas neexecutat de 788 zile închisoare cu pedeapsa aplicată mai sus, urmând ca inculpatul să execute în final 5 ani și 5 luni închisoare.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 31.01.2008 și până la zi.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a (teza a II a), b Cod penal, pe durata executării pedepsei închisorii.
S-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 118 lit. e Cod penal s-a dispus confiscarea sumelor de 1800 lei, 55 Euro și 200 lei de la inculpat.
În baza art. 189, art. 191 alin. 1 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Instanța a reținut că, în seara de 27.01.2008, în jurul orei 20.00, întrucât consumase alcool, partea vătămată l-a sunat pe martorul G, pentru aoa juta cu mașina să îl ducă acasă pe fratele său. L-au lăsat pe acesta acasă, după care s-au deplasat la domiciliul inculpatului unde au rămas aproximativ 30 de minute. După ce au consumat alcool, partea vătămată și inculpatul au hotărât să îl viziteze pe martorul
În drum spre acesta, părțile însoțite de martorul G, au oprit la o benzinărie, au alimentat autoturismul, au cumpărat whisky și energizante, toate fiind achitate de către partea vătămată care avea asupra sa 1800 lei și 55 Euro.
În jurul orei 2.00 au ajuns acasă la martorul Aici au consumat alcool și au discutat în contradictoriu despre incidentul în care a fost implicat cu câteva zile înainte nepotul părții vătămate, incident la care a asistat și inculpatul.
Au părăsit locuința martorului în jurul orei 3.00 cu intenția de a merge acasă. Ajungând în localitatea, partea vătămată i-a cerut martorului G, care se găsea la volanul autoturismului, să oprească mașina pentru a-l vizita pe un cunoscut al său,.
Martorul Gar ămas în autoturism, iar partea vătămată și inculpatul au intrat în curte, l-au strigat pe, și pentru că nu a răspuns, s-au deplasat în spatele curții. Aici, inculpatul a lovit-o pe partea vătămată cu pumnul în, lovitură în urma căreia aceasta a căzut. fiind, inculpatul a continuat să o lovească pe partea vătămată cu pumnii și cu picioarele, după care i-a introdus mâna în buzunarele de la pantaloni și i-a luat un telefon mobil marca Nokia și sumele de 1800 lei și 55 Euro.
Întrucât inculpatul a încetat să o mai lovească pe partea vătămată, aceasta s-a ridicat și s-a îndreptat către poartă pentru a ajunge la mașină.
Inculpatul a urmat-o pe partea vătămată și i-a smuls și cel de al de al doilea telefon mobil marca Nokia pe care îl purta la gât, după care a fugit spre grădinile situate în partea a curții, deplasându-se acasă cu trenul.
Ajuns acasă în jurul orei 6.00, i-a arătat concubinei sale, martorei, cele două telefoane mobile marca Nokia, o bancnotă de 50 Euro, una de 5 Euro și mai multe bancnote de 10 lei și 5 lei, despre care i-a spus i le-a luat părții vătămate după ce s-a bătut cu aceasta în localitatea.
Cele două telefoane mobile sustrase părții vătămate au fost vândute de inculpat martorilor și Tibor contra sumei de 100 lei fiecare.
Reținând vinovăția inculpatului, în baza probelor administrate în cauză, instanța de fond l-a condamnat la pedeapsa arătată mai sus, cu executare în regim de detenție, având în vedere și prevederile art. 37 lit. a și art. 61 Cod penal.
Sub aspectul laturii civile s-a constatat că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, față de aceste considerente fiind aplicate dispozițiile art. 118 Cod penal.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul și a solicitat în principal desființarea sentinței instanței de fond și restituirea cauzei la Ministerul Public pentru refacerea urmăririi penale, iar în subsidiar reanalizarea probatoriului administrat în cauză și reducerea pedepsei aplicate prin aplicarea de circumstanțe atenuante.
Prin decizia penală nr. 168/A din 15.07.2008 a Tribunalului Brașov s-a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpat și în baza art. 381 Cod procedură penală s-a menținut în continuare starea de arest a inculpatului și s-a dedus din durata pedepsei aplicate și perioada din data de 20.05.2008 până la zi.
Tribunalul a reținut că, prima instanță a reținut, în mod corect, situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate, dând faptelor comise de către acesta încadrarea juridică corespunzătoare.
Instanța de fond a derulat o procedură legală și temeinică față de inculpat, administrând legal și temeinic probatoriul cauzei, stabilind în baza acestuia în mod corect starea de fapt reținută în sarcina inculpatului.
În acest sens, instanța de fond a apreciat valoarea probatorie a tuturor probelor administrate în cauză și a dat eficiență probatorului administrat în cursul urmăririi penale. În acest sens, nicio probă, indiferent de faza procesuală în care se administrează, nu are o valoare dinainte stabilită, pentru a avea valoare probantă probele trebuie coroborate.
În mod corect, în speță, instanța de fond a acordat valoare probatorie probelor administrate în cursul urmăririi penale, pentru considerentul că în cursul judecății, partea vătămată și martorii G și, concubina inculpatului, aspect determinat de caracterul relațiilor dintre cei implicați, în acest sens, partea vătămată, văr cu inculpatul, constatând consecințele arestării inculpatului și deci a posibilității de condamnare a acestuia a avut tot interesul modificării poziției procesuale. Același raționament fiind aplicabil și concubinei inculpatului cât și martorului. Pe de o parte nu s-a făcut dovada unor eventuale presiuni exercitate asupra acestora în cursul urmăririi penale, iar pe de altă parte niciunul dintre martori nu a justificat obiectiv sau pertinent schimbarea depozițiilor din defavoare în favoarea inculpatului. administrat în cursul urmăririi penale are capacitatea de a conduce la concluzia răsturnării prezumției de nevinovăție a inculpatului și deci la stabilirea că acesta se face vinovat de comiterea faptei reținute în sarcina sa. Invocarea în apărare a inculpatului că între el și partea vătămate ar exista o înțelegere civilă nu poate fi primită, pe de o parte atitudinea inculpatului (recunoscută) de a lovi partea vătămată, nu poate susține rațional această teză. În aceste condiții, în raport cu probele administrate, rezultă vinovăția inculpatului, faptele acestuia realizând elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute în art. 211 alin 1, alin 2 lit. b Cod Penal.
În ceea ce privește susținerile inculpatului, constând în faptul că în cursul urmăririi penale i s-au încălcat o serie de drepturi și garanții procesuale, tribunalul a reținut că aceste afirmații nu sunt reale, în acest sens inculpatul a beneficiat de un proces echitabil, fiind administrate probe atât în favoarea cât și în defavoarea sa, în plus pe tot parcursul procedurilor inculpatul a fost asistat de apărător. Faptul că partea vătămată a solicitat în cursul urmăririi penale, după trimiterea cauzei la procuror, reaudierea sa, aspect ce nu s-a realizat, nu este de natură a încălca normele și nici drepturile procesuale ale celui cercetat în cauză. Partea vătămată a avut posibilitatea să dea mai multe declarații în cursul urmăririi penale, iar ulterior, în faza de judecată a fost audiată de către instanța de fond. Cu ocazia prezentării inculpatului a materialului probator administrat în cauză, acesta a precizat că nu mai are probe de propus în apărare. Invocarea generică a inculpatului că au fost încălcate norme de procedură internă și europeană fără a fi arătate în concret care sunt drepturile încălcate, sau eventualele norme de procedură nerespectate, nu pot conduce la restituirea cauzei pentru refacerea urmăririi penale, atâta vreme cât desfășurarea urmăriri penale s-a efectuat cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, iar probele administrate în cauză au răsturnat prezumția de nevinovăție a inculpatului, pe baza probelor certe și nu a unor supoziții sau indicii cum afirmă inculpatul.
În ceea ce privește motivul invocat în subsidiar, constând în redozarea pedepsei, prin reducerea acesteia, tribunalul a considerat că nici acest motiv nu este întemeiat. În acest sens, se observă că instanța de fond a dat eficiență corespunzătoare dispozițiilor art. 72 Cod Penal stabilind un tratament corespunzător în sarcina inculpatului, pornind atât de la circumstanțele reale ale faptei, conflict domestic, împrejurările acestuia, fond etilic în care s-a aflat inculpatul, cât și circumstanțele personale ale inculpatului, care nu este la prima confruntare cu legea penală, fiind corect reținute și regăsite în cuantumul pedepsei, dispozițiile art. 37 litera a Cod Penal, prin urmare nu se impune reducerea pedepsei care și așa a fost stabilită la puțin peste minimul special, iar inculpatul nu se află în niciuna din situațiile în care s-ar putea reține în favoarea sa circumstanțe atenuante.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs inculpatul, în baza art. 385/9 pct. 18 Cod procedură penală solicitând admiterea acestui pentru că la instanța de fond nu a avut parte de o judecată justă și echitabilă în conformitate cu dispozițiile art. 6 CEDO, în timpul urmăririi penale i-au fost încălcate drepturile, partea vătămată a înțeles să-și retragă plângerea, fiind vărul său, întrucât inculpatul nu l-a tâlhărit și de bunăvoie i-a dat cele două telefoane mobile, iar banii reprezentau o datorie mai veche a părții vătămate față de inculpat și solicită, în principal achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală, iar în subsidiar, restituirea cauzei la procuror pentru refacerea actelor de urmărire penală.
Recursul este nefondat.
Curtea reține că în procedura de soluționare a cauzei, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată la fond și apel, inculpatului i-au fost respectate toate drepturile, având desemnat un apărător în cauză, depozițiile inculpatului reflectând starea de fapt prezentată de acesta, ceea ce conduce la concluzia că urmărirea penală și judecarea cauzei în fond și apel a fost desfășurată cu respectarea normelor de procedură penală și cu respectarea tuturor drepturilor părților din cauză.
Instanța de fond a reținut în mod corect starea de fapt, prin coroborarea tuturor probelor administrate în cauză, atât cele din faza de urmărire penală, cât și cele administrate în fața instanței, stabilind vinovăția inculpatului pe baza unei corecte aprecieri a probelor administrate în cauză, inclusiv cele propuse de inculpat în apărarea sa.
În mod corect instanța de fond a acordat valoare probatorie probelor administrate în cursul urmăririi penale, când atât partea vătămată, cât și martorii audiați au fost consecvenți în declarațiile pe care le-au făcut, deși ulterior în timpul judecății aceștia și-au schimbat depozițiile, în virtutea relațiilor de rudenie și de prietenie existente cu inculpatul.
Deși inculpatul a susținut atât la instanța de apel, cât și în fața instanței de recurs că partea vătămată este văr cu el, nu a făcut nici o dovadă a celor susținute, instanța apreciind că declarațiile inculpatului sunt nesusținute prin nici un mijloc de probă, astfel că în raport de tot probatoriul administrat în cauză rezultă vinovăția inculpatului, faptele acestuia întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b Cod penal.
În consecință, față de considerentele arătate mai sus, în temeiul art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se va respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 168 din 15.07.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov, pe care o va menține.
În baza art. 350 Cod procedură penală se va menține arestarea preventivă a inculpatului și în baza art. 385/16 alin. 2 raportat la art. 381 Cod procedură penală se va adăuga arestării preventive a inculpatului și perioada de la 15.07.2008 până la zi.
În baza art. 189 și 192 alin. 2 Cod procedură penală recurentul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, din care onorariul avocatului desemnat din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
pentru aceste motive
în numele legii
decide
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 168 din 15.07.2008 a Tribunalului Brașov, pe care o menține.
În baza art. 350 Cod procedură penală menține arestarea preventivă a inculpatului și în baza art. 385/16 alin. 2 raportat la art. 381 Cod procedură penală adaugă arestării preventive a inculpatului și perioada de la 15.07.2008 până la zi.
Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 100 lei, se suportă din fondurile Ministerului d e Justiție, se plătește Baroului B și se include în cheltuielile judiciare avansate de stat.
Obligă pe recurent să plătească statului 150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 28.08. 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - C
grefier
Red. /05.09.2008.
dact. / 8.09.2008
jud. fond-
jud. apel -,
Președinte:Laura PopaJudecători:Laura Popa, Constantin Epure, Alina Constanța
