Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 635/2009. Curtea de Apel Galati

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 635

Ședința publică din data de 19 Octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Petruș Dumitru Judecător

JUDECĂTOR 2: Maria Tacea

JUDECĂTOR 3: Ion Avram

Grefier - - -

-.-.-.-.-

MINISTERUL PUBLIC

PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI

PROCUROR -

La ordine fiind soluționarea recursului declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 143 din data de 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- - sentința penală nr. 897 din data de 23 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr-.

La apelul nominal au răspuns: recurentul inculpat în stare de libertate, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 3913 emisă de Baroul Galați la data de 11.09.2009.

Procedura completă.

S-a făcut referatul cauzei, după care:

Recurentul inculpat susține că deși a solicitat, nu și-a mai angajat apărător ales, insistă în soluționarea recursului și solicită a fi asistat de apărătorul desemnat din oficiu, neavând alte cereri de formulat în cauză.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu are cereri de formulat în cauză.

Reprezentantul Ministerului Public nu are cereri de formulat în cauză.

Curtea, constată cauza în stare de soluționare și în conformitate cu prevederile art. 38513alineatul 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat solicită admiterea recursului declarat în cauză, întrucât consideră că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii, situația de fapt reținută nefiind susținută de probele administrate în cauză.

Se arată că inculpatul a mai fost condamnat în perioada minoratului și având în vedere că nu s-a făcut dovada culpei, se solicită achitarea în baza art. 11 pct. 2 în referire la art. 10 lit. c Cod procedură penală.

Se solicită onorariul pentru apărarea din oficiu.

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere ca nefondat, a recursului declarat în cauză, întrucât se rețin probe certe ce atestă fapta reținută în sarcina inculpatului, pe care partea vătămată l-a recunoscut ca fiind autor.

Solicită obligarea recurentului inculpat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Conform prevederilor art. 38513alineatul ultim Cod procedură penală se acordă ultimul cuvânt recurentului inculpat care lasă la aprecierea instanței asupra recursului declarat în cauză.

Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare. După deliberare,

CURTEA,

Asupra recursului penal de față:

Inculpatul a declarat recurs împotriva deciziei penale nr. 143 din data de 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-.

Examinând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 143/24.03.2009 a Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr-, s-au admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați și inculpatul, s-a desființat, în parte, sentința penală nr. 897 din 23.05.2008 a Judecătoriei Galați și, în rejudecare:

S-a înlăturat din sentința penală apelată, dispoziția de suspendare condiționată a pedepsei aplicate și dispoziția prin care s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor prev. de art.83 pen.

S-a modificat dispoziția de aplicare a pedepsei accesorii în sensul că în baza art. 71 pen. a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza II și lit. b pen. menținând celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Pentru a hotărî astfel, Tribunalul Galația reținut următoarele:

Prin sentința penală nr.897/23.05.2008 Judecătoria Galația dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 3(trei)ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 al.1 si 2 lit.b,c pen. cu aplic art.74 lit. a pen în ref. la art.76 lit.b pen.(fapta din data de 02.09/03.09.2006).

In baza dispozițiilor art.81 pen. s-a dispus suspendarea condiționata a executării pedepsei de 3 ani închisoare pe durata unui termen de încercare de 5(cinci)ani.

În baza art.71 al.1 si 2.pen.s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a,b,c, pen. pedeapsa a cărei executare va fi suspendata conform art.71 al.5 pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art.88 Cod penal s- dedus din pedeapsa aplicata inculpatului prin prezenta hotărâre durata reținerii si arestării preventive de la 13.09.2006 la data de 10.07.2007.

In baza art.359 pr.pen. s-a atras atenția inculpatului asupra consecințelor art.83 pen.

În baza art.14 pr.pen. rap. la art.998 Civ. a fost obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei despăgubiri materiale către partea civilă.

Pentru a pronunța această sentință penală, prima instanță a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul Parchetului de pe lingă Judecătoria Galați nr.5951/P/2006 din data de 09.10.2006 s-a dispus trimiterea in judecata,in stare de arest in prezenta cauza a inculpatului pentru săvârsirea infracțiunii de tâlharie prevăzuta de art.211 al.1,2 lit.b si c pen.

Prin același Rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva învinuitului pentru săvârșirea infracțiunii de lovire sau alte violente prevăzuta de art.180 al.2 pen, în fapt, reținându-se că, la data de 03.09.2006 partea vătămata a formulat o plângere prin care arata ca a fost lovita de câtre doua persoane necunoscute,care prin forța i-au luat suma de 200 dolari si 180 lei RON.

Cercetările efectuate in cauza au stabilit ca partea vătămata in ziua de 02.09.2006 a mers la barul numit "" situat in G,cartierul - Vest,împreuna cu doua persoane,cu care a consumat băuturi alcoolice si deoarece a avut o altercație cu o persoana a părăsit acel bar. S-a stabilit ca persoana cu care a avut altercația se numește.

După aceasta partea vătămata împreuna cu martorul au mers la barul "" aflat in Energiei din Municipiul G,unde au ajuns in jurul orelor 2,00 dimineața unde au continuat sa consume băuturi alcoolice. In acest bar se afla si inculpatul care a intervenit in discuția dintre partea vătămata si celelalte persoane care îl însoțeau, adresându-i părtii vătămate injurii si amenințându-l cu violenta.

In continuare partea vătămata a părăsit barul si s-a îndreptat spre o stație de autobuz situata in zona. La scurt timp a părăsit barul si inculpatul.

In momentul in care partea vătămata a ajuns in tronsonul blocului M3 B din stația a fost ajunsa din urma de către inculpat care i-a aplicat o lovitura in zona omoplatului drept, moment in care partea vătămata s-a întors spre inculpat. Inculpatul i-a luat pârtii vătămate din buzunarul tricoului suma de 200 dolari si 180 lei RON. Partea vătămata nu a reacționat in nici un fel la agresiune. După aceasta inculpatul a fugit spre gangul blocului M3 B spre cartierul - Vest.

La scurt timp după agresiune,in tronsonul respectiv a apărut si învinuitul care fără motiv a lovit pe partea vătămata cu pumnii in zona fetei si apoi cu o piatra in zona capului. In urma loviturilor partea vătămata a căzut la pământ. După aceasta învinuitul a fugit dar a fost imobilizat la scurt timp de o patrula de politie care se afla in zona. In urma loviturilor primite partea vătămata a suferit leziuni ce au necesitat pentru vindecare 7-8 zile de îngrijiri medicale, dar nu dorește sa depună plângere penala împotriva acestuia si nu are pretenții civile.

In cursul urmăririi penale partea vătămata a declarat ca se constituie parte civila in cauza împotriva inculpatului cu suma de 700 lei reprezentând suma sustrasa si nerecuperata.

Audiat in cursul urmăririi penale cât si in fata instanței de judecata inculpatul nu a recunoscut fapta afirmând ca la data săvârsirii acesteia se afla in comuna la discoteca,împreuna cu doua persoane,al căror nume de familie nu le cunoaște.

Prima instanță a arătat că, declarațiile sale sunt infirmate de probele administrate in cauza. Astfel partea vătămata arata in mod constant,in cursul urmăririi penale ca a fost deposedat, prin violenta de sumele de bani pe care le avea asupra sa de inculpat. De asemenea partea vătămata l-a recunoscut pe inculpat după albumul foto ca fiind persoana care a săvârșit fapta.

Deși citat de nenumărate ori pentru a se prezenta in fata instanței,partea vătămata nu s-a prezentat la nici unul din termenele de judecata si nu a putut fi audiata.

S-a reținut de prima instanță, că cele afirmate de partea vătămata sunt confirmate de martorii -,care declara in fata instanței,sub jurământ ca l-a văzut in bar la acea data pe inculpat,care a amenințat pe partea vătămata,iar după ce partea vătămata a plecat, la scurt timp a plecat si acesta. Martora, în declarația sa data in fata instanței de judecata arata ca partea vătămata a plecat de la bar înaintea inculpatului,care l-a urmat si el.

Prima instanță a reținut că situația de fapt așa cum a fost reținută prin rechizitoriu si vinovăția inculpatului sunt dovedite cu probele administrate in cauza:plângerea si declarațiile pârtii vătămate, procesul verbal de conducere in teren, procesele verbale de recunoaștere după albumul foto planșele foto,procesul verbal de confruntare,declarațiile martorilor -, -, coroborate cu declarațiile inculpatului in cursul urmăririi penale si al judecații.

Instanța de fond a reținut că, în drept, fapta inculpatului care a sustras suma de 700 lei, prin întrebuințarea de violente,in loc public, pe timp de noapte, de la partea vătămata, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie prevăzute de art.211 al. 1,2 lit. b,c Pen.

Inculpatul a fost reținut prin Ordonanța pe o perioada de 24 ore la data de 13.09.2006.

Prin încheierea din data de 14.09.2006 pronunțata de Judecătoria Galați in dosarul nr- a fost admisa propunerea Parchetului de pe lângă Judecătoria Galați si s-a dispus arestarea preventiva a inculpatului pe o perioada de 29 zile începând cu data de 14.09.2006 și a fost emis Mandatul de arestare preventiva nr.53/U/14.09. 2006.

S-a arătat că inculpatul a fost cercetat in stare de arest preventiv până la data de 10.07.2007 când Tribunalul Galați prin Decizia Penala nr.413/10.07.2007 pronunțata in dosarul nr- revocat măsura arestării preventive a inculpatului si a dispus punerea acestuia in stare de libertate.

S-a mai arătat că din fisa de cazier judiciar a inculpatului rezulta faptul ca acesta este cunoscut cu antecedente penale in minorat.

Au fost atașate cauzei următoarele hotărâri judecătorești: Sentința penală nr.189/1998 a Tribunalului Galați, Decizia Penala nr.3983/1999 a J. și au fost atașate cauzei acte in circumstanțiere pentru inculpat.

Prima instanță, la stabilirea pedepsei aplicate inculpatului a avut in vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art.72 pen. fapta săvârșită, gradul de pericol social concret al acesteia, persoana inculpatului care este tânăr, caracterizările depuse la dosarul acuzei, astfel încât a reținut în favoarea acestuia circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit. a pen. si a coborât pedeapsa aplicata sub minimul special prevăzut de lege.

In ce privește modalitatea de executare a pedepsei, având in vedere cuantumul acesteia si persoana inculpatului, prima instanță considerat ca scopul educativ al pedepsei poate fi atins si fără privarea de libertate a acestuia si a dispus in baza art.81 pen. suspendarea condiționata a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare calculat conform art.82 pen.

În baza art.71 al.1 si 2.pen. a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit. a,b,c,pen. pedeapsa a cărei executare a fost suspendata conform art.71 al.5 pen. pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

În baza art.88 pen. prima instanță a dedus din pedeapsa aplicata inculpatului prin prezenta hotărâre durata reținerii si arestării preventive de la 13.09.2006 la data de 10.07.2007.

In baza art.359 Cod de procedură penală instanța de fond a atras atenția inculpatului asupra consecințelor art.83 pen.

In ce privește acțiunea civila, având in vedere constituirea de parte civila a pârtii vătămate, prima instanță in baza art.14 pr.pen. rap. la art.998 Civ. a obligat inculpatul la plata sumei de 700 lei despăgubiri materiale către partea civilă.

Împotriva acestei sentințe, au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați și inculpatul.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Galația apreciat sentința penală apelată ca fiind nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

Potrivit art.71 alin.2 pen. condamnarea la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit. a-c pen. din momentul în care hotărârea de condamnare la pedeapsa detențiunii pe viață sau a închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit. a-c pen. din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă, iar conform al.5 al aceluiași articol:" pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei închisorii sau a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, se suspendă și executarea pedepsei accesorii".

Rezultă așadar, că în mod imperativ, legiuitorul a statuat că drepturile prev. de art.64 alin.1 lit. a pen. după caz, vor fi interzise în condițiile art.71 din același cod, ori de câte ori instanța va dispune condamnarea la pedeapsa cu închisoarea, iar pe de altă parte, în al.5 al art.71 pen. astfel cum a fost modificat, s-a stabilit că în cazul în care, ca modalitate de executare a pedepsei, a fost aleasă suspendarea condiționată a executării pedepsei să se suspende și pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi pe perioada suspendării pedepsei principale.

S-a arătat că, văzând decizia penală nr.1131/30.08.2006 a Curții de Apel București, raportată la jurisprudența CEDO ( cauza Cumpăna și împotriva României și cauza Hirst împotriva Marii Britanii) în condițiile în care nu s- constatat existența vreunei legături directe intre infracțiunea reținută în sarcina inculpatului și decăderea dreptului de vot impusă acestuia, se apreciază că nu se impune aplicarea interzicerii dreptului de a alege, fiind în acord cu normele europene doar interzicerea dreptului de a fi ales.

S-a mai susținut că, în același context, întrucât inculpatul nu s-a folosit de o funcție, profesie sau activitate pentru săvârșirea infracțiunilor este nelegală reținerea art.64 lit. c pen.

S-a apreciat că instanța ar fi trebuit să aplice pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a, teza finală și lit. b pen.

Potrivit art.72 pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a codului, de limitele de pedeapsă din partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, criterii care demonstrează netemeinicia pedepsei fixată inculpatului. În aceste condiții, stabilirea și aplicarea pedepsei și aprecierea unor împrejurări drept circumstanțe atenuante trebuie să se facă în raport de modul în care a fost săvârșită fapta, de pericolul social pe care îl prezintă aceasta și nu în ultimul rând persoana inculpatului.

S-a arătat că instanța de judecată, în mod greșit a reținut circumstanța atenuantă prev. de art.74 lit. a pen. privind conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii întrucât, așa cum rezultă din fișa de antecedente penale a inculpatului, aceasta a mai fost anterior condamnat, în minorat, pentru același gen de infracțiuni.

Față de aceste considerente, s-a apreciat că instanța a condamnat inculpatul la o pedeapsă nejustificat de blândă, dată fiind insuficienta corelare și aplicare a criteriilor de individualizare.

Prin motivele de apel, inculpatul a apreciat sentința de fond ca fiind nelegală și netemeinică, susținând că situația de fapt reținută în rechizitoriu nu a fost confirmată de probele administrate de prima instanță, din actele și lucrările dosarului nerezultând că inculpatul ar fi lovit-o pe partea vătămată și că i-ar fi sustras vreo sumă de bani, inculpatul aflându-se întâmplător la locul faptei, în bar, situație față de care solicită achitarea sa în baza disp.art.11 pct.2 lit. a pr.pen în referire la art.10 lit. c pr.pen.

În subsidiar, solicită menținerea soluției instanței de fond, sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate și al modalității de executare, iar în privința pedepsei accesorii, interzicerea doar a drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit. a teza II, b pen.

Tribunalul Galați, analizând cauza, prin prisma motivelor invocate, dar și din oficiu, în limitele prev. de art.371 alin.2 pr.pen. a constatat că instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, însă netemeinică sub aspectul modalității de individualizare a pedepsei accesorii, precum și al modalității de executare a pedepsei aplicate.

S-a apreciat că în baza unei analize temeinice a probelor administrate în cauză, instanța de fond a stabilit o corectă situație de fapt, dând faptei reținute în sarcina inculpatului încadrarea juridică corespunzătoare și a stabilit că vinovăția inculpatului este dovedită cu probele administrate în cauză, apreciindu-se că cererea de achitare, în baza art.11 pct.2 lit. a pr.pen. în referire la art.10 lit. c pr.pen. este inadmisibilă.

Potrivit art.69 pr.pen. declarațiile inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.

S-a constatat că declarațiile inculpatului sunt contrazise de declarațiile părții vătămate, care a susținut că inculpatul a deposedat-o, prin violență, de sumele de bani pe care le avea asupra sa, partea vătămată recunoscându-l pe acesta din planșa fotografică, precum și de declarațiile martorilor -, -,.

Totodată, instanța de fond a realizat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, în conformitate cu criteriile prev. de art.72 pen. reținând în favoarea acestuia circumstanța atenuantă judiciară prev. de art.74 alin.1 lit. a pen. respectiv conduita avută anterior săvârșirii faptei, ținând cont de actele în circumstanțiere depuse la dosar, în sensul că avea un loc de muncă, are un copil minor în întreținere și nu a creat probleme în relațiile sale cu vecinii.

S-a apreciat că, în mod eronat se susține în motivele de apel, de către Parchetul de pe lângă Judecătoria Galați că instanța de fond a reținut în cauză circumstanța atenuantă prev. de art.74 alin.1 lit. a pen. în sensul lipsei antecedentelor penale, circumstanța atenuantă judiciară reținută în cauză fiind în sensul considerentelor anterior expuse.

S-a constatat că sentința penală apelată este netemeinică sub aspectul modalității de individualizare a pedepsei accesorii aplicate inculpatului, precum și de stabilire a modalității de executare a pedepsei aplicate.

Prin decizia nr.74/05.11.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, s-a decis că dispozițiile art.71 pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a teza I- c pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art.71 alin.3 pen.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa ( cauza Hirst contra Marii Britanii, cauza Sabău și împotriva României) a statuat că asemenea limitări nu trebuie să aducă atingere drepturilor vizate până acolo încât să le priveze de conținut și de caracter efectiv, precum și faptul că limitările trebuie să urmărească un scop legitim, iar mijloacele utilizate să nu fie disproporționate.

acest principiu al proporționalității, s-a arătat că acesta este respectat atunci când există o legătură evidentă și suficientă între sancțiune și comportamentul, precum și situația persoanei vizate.

Raportat la considerentele expuse, s-a reținut că pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit. a,b,c pen. nu se aplică în mod automat, ci numai în baza unei hotărâri judecătorești definitive de condamnare, dacă instanța constată că, în raport de gravitatea, natura, împrejurările cauzei și persoana inculpatului, interzicerea acestor drepturi respectă principiul proporționalității.

Din această perspectivă, s-a constatat că în prezenta cauză, raportat la natura faptei comise, care nu are legătură cu exercitarea profesiei sau activității, la persoana inculpatului - interzicerea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit. a teza I, c pen. nu se impune, nefiind proporțională și legitimă.

Tribunalul a apreciat sentința penală apelată ca fiind netemeinică sub aspectul modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatului, și că în mod eronat s-a considerat că scopul pedepsei poate fi atins prin suspendarea condiționată a executării acesteia, în cauză nefiind îndeplinită condiția prev. de art.81 alin.1 lit. c pen.

S-a avut în vedere că inculpatul nu se află la primul impact cu legea penală, fiind anterior condamnat de două ori, prin ultima sentință penală pentru săvârșirea tot a unei infracțiuni de tâlhărie, pedeapsă pe care a executat-o efectiv în perioada 11.07.1997-29.01.2008, dată la care s-a liberat condiționat.

Raportat la această situație, la perseverența infracțională a inculpatului care, deși anterior a executat în regim de detenție o pedeapsă pentru săvârșirea aceluiași gen de faptă, a continuat să comită infracțiuni de violență, la gravitatea faptei, natura și importanța valorilor sociale lezate, modalitatea de săvârșire dar și la atitudinea acestuia avută pe parcursul procesului penal, s-a apreciat că scopul pedepsei, prev. de art.52 pen. va putea fi realizat doar prin executarea efectivă a acesteia în regim de detenție.

Împotriva deciziei penale nr. 143/2009 pronunțată de Tribunalul Galați în apel, a declarat recurs inculpatul, criticând-o ca netemeinică și nelegală, arătând că nu se face vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, solicitând achitarea sa în baza disp.art.11 pct.2 lit. a în referire la art.10 lit. c Cod penal.

Recursul este nefondat.

Analizând decizia penală nr. 143/2009 pronunțată de Tribunalul Galați, pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, a susținerilor inculpatului-recurent, precum și prin prisma prevederilor art.3859al.3 Cod penal, C constată că instanța de apel a pronunțat o hotărâre legală și temeinică și o va menține.

In mod corect a reținut instanța de apel situația de fapt existentă în cauză, precum și vinovăția inculpatului, iar pedeapsa aplicată, respectă prevederile art. 72 din codul penal, privind criteriile stabilite de lege ce trebuie avute în vedere la stabilirea și aplicarea pedepselor, respectiv dispozițiile generale ale codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Schimbarea modalității de executare a pedepsei aplicate, respectiv înlăturarea dispoziției de suspendare condiționată a executării pedepsei, s-a făcut motivat, arătându-se că scopul pedepsei, conform disp.art.52 al.2 din codul penal, poate fi atins numai prin privarea inculpatului de libertate, avându-se în vedere modalitatea săvârșirii faptei, în timpul nopții și într-un loc public, precum și antecedentele inculpatului, care deși nu atrag starea de recidivă, fiind săvârșite în minorat, denotă persistența acestuia în săvârșirea faptelor cu violență.

Nu poate fi reținută apărarea inculpatului, potrivit căreia nu se face vinovat de săvârșirea faptei reținute în sarcina sa, susținând că în acel moment se afla la o discotecă în altă localitate, întrucât, pe de o parte nu dovedește în nici un fel această afirmație, nici un martor sau o altă probă nu-i confirmă susținerile, iar pe de altă parte, faptul că inculpatul s-a aflat în același bar cu partea vătămată și că a plecat din bar, imediat după plecarea acesteia sunt dovedite de martorele - și, precum și de către partea vătămată care l-a văzut pe inculpat în momentul în care a fost lovit și deposedat de sumele de bani de către acesta și care l-a recunoscut fără ezitare în albumul foto prezentat de organele de urmărire penală.

Având în vedere aceste considerente, urmează ca, în baza disp.art.38515al.1 pct.1 lit. b Cod proc.pen. să respingă, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.143 din 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați și să-l oblige la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 al.2 proc.penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge, ca nefondat, recursul declarat deinculpatul( fiul lui și, născut la data de 24.09.1979 în G, CNP: -, domiciliat în G,-, - 5,. 81) împotriva deciziei penale nr. 143 din data de 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr- - sentința penală nr. 897 din data de 23 mai 2008 pronunțată de Judecătoria Galați în dosarul nr-.

În baza dispozițiilor art. 192 al. 2 Cod procedură penală obligă pe inculpatul - recurent la 260 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Suma de 200 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul Galați.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 19.10.2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,

Grefier,

- -

Red. TZ./30.10.2009

Tehn. /2.11.2009

Apel: -

Fond:

Președinte:Petruș Dumitru
Judecători:Petruș Dumitru, Maria Tacea, Ion Avram

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 635/2009. Curtea de Apel Galati