Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 653/2009. Curtea de Apel Iasi
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 653
Ședința ne publică de la 22 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Scriminți Elena
JUDECĂTOR 2: Anton Dan
JUDECĂTOR 3: Ciubotariu
Grefier - - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași - reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal având ca obiect "tâlhărie" (art. 211 Cod penal) formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 147 din 24.03.2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
Conform dispozițiilor articolului 297 din Codul d e procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și al celorlalte persoane citate în proces, constatându-se că se prezintă av., apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul recurent, reprezentantul legal, lipsă fiind partea vătămată intimată, reprezentantul legal, părțile responsabile civilmente și, precum și Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, că a fost comunicat răspunsul al relațiile solicitate de la I prin care se confirmă domiciliul inculpatului recurent, la dosarul cauzei fiind înaintat și procesul verbal întocmit de lucrătorul de poliție însărcinat cu punerea în executare a mandatului de aducere emis pe numele acestuia, din cuprinsul căruia rezultă că inculpatul nu a fost găsit la domiciliu, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Apărătorul inculpatului recurent, reprezentantul legal, și reprezentantul Ministerului Public, arată că nu au de formulat cereri prealabile.
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în recurs.
Av. pentru inculpatul recurent, având cuvântul, arată că întrucât în cauză s-au mai pus concluzii în recurs, solicită admiterea acestei căi de atac, schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de furt și reidividualizarea pedepsei aplicate inculpatului, întrucât pedeapsa aplicată de instanța de fond este prea mare.
Reprezentantul legal, având cuvântul, lasă soluția la aprecierea instanței, precizând că nu a avut pretenții de la inculpat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că în cauză este vorba despre o infracțiune tipică de tâlhărie și nu există date din care să rezulte că situația de fapt reținută prin rechizitoriu și prin hotărârile instanțelor de fond și de apel ar putea fi schimbată, motiv pentru care solicită respingerea recursului promovat de inculpat.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 3371/5 noiembrie 2008 a Judecătoriei Iașis -au dispus următoarele:
"Condamnă inculpatul, fiul lui și, născut la data de 13 aprilie 1989 în municipiul I, domiciliat în municipiul I, -, nr. 14 A, scara A, etaj 2, apartament 6, județul I, CNP -, cetățenie română, studii 10 clase, elev clada a XI-a la Liceul cu Program Sportiv I, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1 alin. 2 lit. c alin. 2 ind. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal, art. 74 lit. c raportat la art. 76 lit. c Cod penal".
Prin decizia penală nr. 147 din 24 martie 2009, Tribunalul Iașia dispus următoarele:
"Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul, domiciliat in I,- A,. A,. 2,. 6, jud. I, împotriva sentinței penale nr. 3371/05.11.2008 pronunțate de Judecătoria Iași in dosarul nr-, sentință pe care o menține".
Tribunalul Iașia reținut următoarele:
Din analiza actelor și lucrărilor dosarului de fond, Tribunalul constată că în mod corect a fost reținută vinovăția inculpatului - fiind coautor la săvârșirea faptei, alături de inculpații și cu care a acționat asupra părții vătămate în baza unei înțelegeri prealabile, astfel cum rezultă din probele cauzei - fiind antrenată în mod just răspunderea sa penală.
În ce privește pedeapsa aplicată inculpatului - apelant, Tribunalul constată că la individualizarea pedepsei aplicate, prima instanță a avut în vedere, în mod corect, criteriile generale prevăzute de art. 72 Cod penal, respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea ce a format obiectul judecății, gradul de pericol social sporit al faptei, dar și circumstanțiale personale ale inculpatului - apelant.
Totodată, Tribunalul constată că prima instanță a reținut în favoarea inculpatului circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a, c Cod penal, cuantumul pedepsei fiind stabilit sub limita minimului special prevăzut de textul sancționator, aceasta fiind aptă să asigure realizarea scopului preventiv educativ prevăzut de legiuitor în art. 52 Cod penal.
Cum în cauză nu există alte temeiuri de reconsiderare a pedepsei aplicate de prima instanță, Tribunalul, constatând legalitatea și temeinicia sentinței penale nr. 3371/5.11.2008 a Judecătoriei Iași, în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul ".
În termen legal inculpatul a recurat decizia penală sus-menționată, solicitând atât schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de furt, cât și redozarea pedepsei aplicate inculpatului.
Inculpatul a fost prezent în instanță, fiind asistat de avocat din oficiu (minor la data săvârșirii faptei).
Instanța de recurs a analizat și evaluat întreg probatoriul administrat în tot cursul procesului penal, criticile recurentului inculpat, raportul la limitele procesuale conferite de dispozițiile art. 385 ind. 4 și următoarele Cod procedură penală, al normelor de drept internațional CEDO.
S-au reținut următoarele aspecte în fapt și drept:
Fapta inculpaților, - și care, în ziua de 12.12.2006, în jurul orei 15,45, într-un loc public din municipiul I, împreună, în baza unei înțelegeri prealabile, prin exercitarea de amenințări cu acte de violență, au deposedat prin smulgere partea vătămată de telefonul său mobil marca Sony Ericsson, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal pentru care vor fi condamnați.
Situația de fapt reținută s-a bazat pe plângerea și declarațiile părții vătămate, proces verbal de recunoaștere din grup, planșele foto aferente și declarațiile martorilor asistenți Oiște - și G, dovada de recuperare a bunului sustras și dovada predării echivalentului bănesc al prejudiciului suferit de partea vătămată, proces verbal de cercetare la fața locului și planșele foto aferente, declarațiile de recunoaștere ale inculpaților și fac pe deplin dovada vinovăției acestora, sub forma intenției directe, în săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.
Inculpații au avut o înțelegere anterior comiterii faptei, înțelegere care rezultă din: declarația de învinuit a inculpatului, dată în prezența unui părinte și a apărătorului, în care acesta afirmă (fila 40 dosar UP): "Ne-am hotărât toți trei să facem rost de bani"; declarația de învinuit a inculpatului -, dată în prezența unui părinte și a apărătorului, în care acesta afirmă (fila 50 dosar UP): "hotărâsem să ne întâlnim toți trei în față la M pentru a face rost de bani"; declarația de făptuitor a inculpatului, în care acesta afirmă (fila 57 dosar UP): "Cu toții ne-am hotărât să mergem în oraș și să facem rost de bani în sensul că să acostăm tineri și să-i deposedăm de bunuri"; modalitatea concretă de comitere a faptei, în sensul că după ce inculpatul a intrat în vorbă cu partea vătămată, ceilalți doi inculpați s-au postat în stânga și în dreapta părții vătămate, pentru ca aceasta să nu aibă posibilitatea să treacă mai departe, ceea ce nu s-ar fi întâmplat în lipsa unei înțelegeri prealabile.
Această situație de fapt nu a putut fi probator înlăturată prin susținerile inculpatului nefiind probată cu alte mijloace de probă decât cele amintite anterior.
Analiza situației de fapt sub aspectul criticilor de încadrare juridică a infracțiunii în cea de furt calificat, nu este susținută de probe, raportat la elementele constitutive și la actele materiale infracționale desfășurate de inculpatul împreună cu ceilalți 2 inculpați, că telefonul nu a fost smuls din mâna părții vătămate, or acest lucru este dovedit atât cu declarațiile părții vătămate, care se coroborează cu cele ale inculpaților, în care se arată că inculpatul "a luat" telefonul din mâna părții vătămate (dar "l-a luat" fără acordul părții vătămate și în condițiile în care aceasta încerca să-și protejeze bunul). De asemenea, bunul nu a fost luat prin surprindere, partea vătămată așteptându-se la acest lucru după ce a fost încercuit de inculpați, iar prima intenție a părții vătămate după cererea inculpatului a fost de a introduce mâna în buzunar pentru a-și proteja telefonul (declarația de la fila 7 dosar UP). În acest caz, pe lângă relațiile sociale referitoare la patrimoniul persoanei fizice au fost aduse atingere și relațiilor sociale referitoare la libertatea persoanei, partea vătămată pierzându-și libertatea de mișcare prin acțiunea inculpaților de aoî nconjura, iar prin arătarea acelui cuțit (și nu prin folosirea lui în vreun fel) au creat părții vătămate o stare de teamă.
Astfel, instanța de fond și cea de apel au reținut o justă încadrare juridică a infracțiunii săvârșite - cea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, 2 lit. c, alin. 1 ind. 1 lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal (după evaluarea probatorie).
În ceea ce privește individualizarea pedepselor, respectiv critica inculpatului recurent de a fi redusă pedeapsa aplicată s-au reținut următoarele:
La stabilirea cuantumului pedepsei aplicate inculpatului au fost temeinic raportate circumstanțele reale ale săvârșirii faptei celor personale ale acestuia, reținându-se față de acesta buna integrare a familiei în comunitate, educația corespunzătoare de care beneficiază în cadrul familiei, în spiritul respectului față de valorile prosociale, înscrierea acestuia într-o formă de învățământ, lipsa antecedentelor penale, schimbarea comportamentului survenită ulterior comiterii faptei, conștientizarea consecințelor faptei sale și manifestarea regretului față de comportamentul infracțional, manifestarea empatiei față de victimă, dar și o serie de factori negativi precum gradul ridicat de influențabilitate la anturaj, criza prelungită de pierdere prin care trece ca urmare a decesului mamei și a fratelui, frustrarea afectivă accentuată resimțită în cadrul familiei, exercitarea deficitară a supravegherii parentale, în condițiile nerecunoașterii autorității mamei vitrege și a implicării reduse a tatălui în viața de familie.
Astfel s-a dispus și suspendarea condiționată executării pedepsei în conformitate cu dispozițiile art. 81 Cod penal și aplicarea dispozițiilor art. 110 ind. 1 alin. 1 Cod penal.
Prin prisma tuturor acestor argumente probator fundamentate, criticile inculpatului - recurent nu sunt fondate, decizia penală recurată fiind temeinică și legală.
În baza dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală urmează a fi respins ca nefondat recursul inculpatului care va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 147 din 24 martie 2009 a Tribunalului Iași pe care o menține.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 300 lei cheltuieli judiciare, din care suma de 200 lei onorariu de avocat oficiu, care va fi avansată din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 22 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
12.11.2009
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Scriminți ElenaJudecători:Scriminți Elena, Anton Dan, Ciubotariu