Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 671/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL
SECTIA PENALA ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALA NR 671 DOSAR -
Ședința publică din 12 septembrie 2008
Complet de judecată format din:
PREȘEDINTE: Alexandru Vasiliu
JUDECĂTOR 2: Laura Popa
JUDECĂTOR 3: Manuela Barbu
GREFIER - - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public,
- procuror șef Secție judiciară
în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna împotriva deciziei penale nr 52/A din 17 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul penal nr -.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare, se constata lipsa părtilor.
Procedura indeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în sedinta publică din 10 septembrie 2008, când părtile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de sedintă din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanta in vederea deliberarii, a amânat pronuntarea pentru 12 septembrie 2008, când,
CURTEA
1. Constată că,
Prin sentința penală nr. 36/2008, Judecătoria Făgărașa condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 8 ani închisoare în baza art 211 alin 2 lit b, alin 2/1 lit a și c Cod penal, cu aplicarea art 75 lit c Cod penal, iar pe inculpatul minor R la 3 ani și 8 luni închisoare în baza art 211 alin 2 lit b, alin 2/1 lit a, c, cu aplicarea art 99 alin 3 și art 109 Cod penal.
2. Pentru a se dispune astfel s-a reținut, în esență, că în seara zilei de 15.12.2007, după ce au consumat băuturi alcoolice, în jurul orelor 21.30, s-au deplasat la locuința părții vătămate, au pătruns în imobil și, exercitând violențe asupra acesteia, au determinat-o să le dea suma de 110 lei, singurii bani pe care îi avea în casă. La scurt timp, cei doi au revenit în casa părții vătămate și au continuat să mai caute și alte sume de bani, fără nici un rezultat. Partea vătămată i-a văzut că revin și s-a ascuns, astfel încât nu a mai fost găsită.
Violențele aplicate părții vătămate i-au cauzat leziuni vindecabile în 11-12 zile îngrijiri medicale.
3. Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații.
Prin decizia penală nr. 52/2008, Tribunalul Covasnaa admis apelul inculpatului și a redus pedeapsa aplicată acestuia de la 8 ani la 5 ani închisoare, fiind reținute și circumstanțe atenuante, cu motivarea că inculpatul minor a avut inițiativa săvârșirii faptei și el a fost cel care a aplicat loviturile părții vătămate.
Apelul declarat de inculpatul Raf ost respins, ca nefondat.
4. Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasnaa declarat recurs și a solicitat casarea deciziei pronunțată de Tribunalul Covasna și majorarea pedepsei aplicată inculpatului. A fost invocat temeiul de casare prev de art 385/9 pct 14 Cod procedură penală. Cu ocazia susținerii recursului, reprezentantul Ministerului Publica pus în discuție și încadrarea juridică reținută în sarcina acestui inculpat, având în vedere decizia în interesul legii pronunțată de ICCJ la 16.04.2007 și s-a solicitat să se rețină, în concurs, săvârșirea infracțiunii de tâlhărie și a infracțiunii de violare de domiciliu.
5. Recursul este fondat în ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepsei.
Instanța de apel nu a avut în vedere circumstanțele reale ale săvârșirii faptei și nici toate probele administrate atunci când a dispus reținerea de circumstanțe atenuante și reducerea pedepsei aplicate inculpatului.
Chiar dacă inculpatul minor a avut inițiativa săvârșirii faptei, în sensul că o cunoștea pe partea vătămată și știa că este singură, inculpatul a fost de acord și a contribuit astfel la formarea rezoluției infracționale și la punerea ei în practică.
Ambii inculpați au pătruns în locuință și este irelevant faptul că numai unul dintre ei a lovit partea vătămată, în timp ce ambii au exercitat amenințări și au determinat-o, prin comportamentul lor, să le dea banii care îi avea în casă. Mai mult decât atât, așa cum rezultă din declarația părții vătămate ( fila 19 dosar ), cel care a lovit-o era persoana pe care nu o cunoștea, de unde se poate trage concluzia că violențele au fost exercitate chiar de inculpatul, întrucât partea vătămată cunoștea pe inculpatul
în locuință pe timp de noapte, exercitarea de violențe care au produs leziuni ce au necesitat 11-12 zile îngrijiri medicale, sustragerea banilor și revenirea în locuință pentru a căuta și sustrage și alți bani sau alte bunuri, conferă faptei un pericol social deosebit de ridicat, pericol ce a fost corect reflectat prin pedepsele aplicate de către prima instanță.
Împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale și că a recunoscut săvârșirea faptei nu are consistența unei circumstanțe atenuante. Aceste elemente au fost avute în vedere atunci când instanța a orientat pedeapsa spre minimum special prevăzut de lege.
Pentru aceste motive, Curtea va admite recursul parchetului în ceea ce privește individualizarea juridică a pedepsei aplicată inculpatului și, în temeiul art 385/15 pct 2 lit a Cod procedură penală, va casa decizia instanței de apel și va menține sentința primei instanțe, întrucât apelul a fost greșit admis.
Motivul de recurs invocat oral de reprezentanta Parchetului, în legătură cu încadrarea juridică a faptei, nu poate fi primit din două considerente.
În primul rând, este de observat că în această cauză singurii care au exercitat calea de atac a apelului au fost inculpații, iar parchetul nu a criticat la instanța de apel încadrarea juridică dată faptei.
În aceste condiții, recursul parchetului trebuie să se limiteze la dispozițiile date de către instanța de apel prin decizia pronunțată, respectiv la individualizarea juridică a pedepsei aplicată inculpatului. Orice alte critici, precum cea referitoare la încadrarea juridică, sunt inadmisibile în acest context procedural.
De asemenea, este de observat că temeiul de casare care are în vedere încadrarea juridică, respectiv art. 385/9 pct 17 Cod procedură penală, atunci când nu este invocat în condițiile impuse de art. 385/10 alin 1 și 2 Cod procedură penală, nu poate fi luat în considerare, din oficiu, de către instanță, decât dacă ar fi în favoarea inculpatului, ceea ce nu este cazul în prezentul dosar.
Din aceste motive, chiar dacă observația cu privire la corecta încadrare juridică este corectă, ea nu poate fi primită ca motiv de recurs. De altfel, dacă încadrarea juridică s-ar schimba pentru inculpatul, ea nu ar putea fi schimbată și pentru inculpatul R, ceea ce ar crea o situație inechitabilă și injustă.
6. În condițiile art 350 Cod procedură penală se va menține măsura arestării preventive a inculpatului și se va deduce din pedeapsa aplicată, în continuare, perioada de arest preventiv de la 07.06.2008, la zi.
7. Potrivit art 192 alin 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Covasna împotriva deciziei penale nr.52/A/17.06.2008, pronunțată de Tribunalul Covasna, pe care o casează, și menține sentința penală nr. 36 din 06.02.2008, pronunțată de Judecătoria Făgăraș.
Menține măsura arestării preventive a inculpatului și deduce din pedeapsa aplicată, în continuare, perioada de arest preventiv de la 17.06.2008, la zi.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului, iar onorariul pentru apărătorul din oficiu, de 100 lei, se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 12 septembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
- - - - - -
GREFIER
- -
Red. AV/Dact MB
- 2 ex/23.09.2008 -
Jud apel -
-
Jud fond -
Președinte:Alexandru VasiliuJudecători:Alexandru Vasiliu, Laura Popa, Manuela Barbu
