Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 684/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I PENALĂ
Dosar nr-
1019/2009
DECIZIA PENALĂ NR. 684
Ședința publică din 14 MAI 2009
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Piciarcă Dumitrița
JUDECĂTOR 2: Lefterache Lavinia
JUDECĂTOR 3: Ion Tudoran
GREFIER - -
__________________________________________________________
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel ști a fost reprezentat de procuror.
Pe rol solu ționarea recursului formulat de recurentul - inculpat împotriva deciziei penale nr. 245/A/16.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat, aflat în stare de arest și asistat juridic de apărător ales, av., cu împuternicirea avocațială nr. -/03.05.2009, depusă la dosarul cauzei (fila 15) și intimata - parte vătămată, personal.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se legitimează intimata - parte vătămată pe baza actului de identitate.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea face aplicare disp. art. 38513.C.P.P. și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat, având cuvântul, solicită admiterea recursului în temeiul art. 385 indice 9 alin.1pct.8susținând C.P.P. că instanța de apel nu a manifestat un rol activ în faza propunerii probelor, deoarece nu a dispus, in baza art.117 alia.1 din Cip.p., efectuarea expertizei medieo-legale psihiatrice a inculpatului, apreciind că expertiza nu era obligatorie.
Sustine in continuare că efectuarea acestei expertize psihiatrice este imperios necesara pentru a aprecia gradul de pericol social al faptei si are o importanta majora in ceea ce priveste latura subiectiva prin trăsătura esentiala a acesteia, vinovatia, ca element al continutului infractiunilor deduse judecatii.
Al doilea motiv este cel prevazut de art.385 indice 9 alin.1pct.14Cp.p., instanta aplicând o pedeapsa gresit individualizata in raport de prevederile arte 72, 73 al.l lit b, 74 si art.52
Cod PenalSusține că, analizând materialul probator administrat în cauză, instanța nu a individualizat just pedeapsa aplicată pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie si conducere fara permis a inculpatului prin neaplicarea prevederilor art.73 al.1 lit, b si 74 alin llit. c raportat la art. 76 alin. b si d Cod penal.
În ceea ce privește aplicarea art. 73 al.1 lit.b consideră Cod Penal ca prevederile respective sunt aplicabile în speță deoarece din sustinerile inculpatului reiese ca partea vătămata i-a blocat drumul pe care circula, din cauza aceasta iscându-se o altercatie care ulterior a degenerat, aceste sustineri fiind sprijinite de declaratiile atât ale martorei cat si din cele ale partii vatamate, astfel rezultand fara tagada provocarea prin care a ajuns sa comita infractiunea de talharie.
Pentru aceste motive, în temeiul arte 385 indice 15 pct, 2 lit c C.P.P. solicită admiterea recursul formulat, casarea deciziei penale nr. 245/16.04.2009 pronunțată de Tribunalul București si rejudecând redozarea pedepsei pentru infracțiunea reținută în sarcina inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea deciziei penale nr. 245/A/16.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală, ca fiind temeinică și legală.
Apreciază că în cauză nu este incident cazul de casare prev. de art. 385 indice 9 alin.1pct.8C.P.P. neimpunându-se efectuarea expertizei solicitate întrucât nu există dubii în ceea ce privește starea psihică a inculpatului, având în vedere actele medicale depuse la dosar.
De asemenea, consideră că instanța de fond a aplicat în mod corect pedeapsa, reținând circumstanțele atenuante și nu se impune a se aplica circumstanța atenuantă a provocării. Mai mult, arată că declarațiile părții - vătămate se coroborează cu declarațiile martorilor prezenți la incident. Totodată, consideră că instanța de fon a avut în vedere și disp. art. 72.pen.
Reprezentantul Ministerului Public solicită a se avea în vedere modalitatea de comitere a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, premeditarea, precum și atitudinea manifestată de acesta ulterior săvârșirii faptei.
Solicită a se deduce prevenția de la data de 03.11.2008 la zi și obligarea recurentului - inculpat la cheltuieli judiciare.
Apărătorul ales al recurentului - inculpat, având cuvântul în replică, susține că este necesar administrare probei prin efectuarea expertizei psihiatrice întrucât inculpatul era consumator de droguri și consumase chiar în ziua în care a fost comisă fapta.
Recurentul - inculpat, având ultimul cuvânt, potriv. disp. art. 38513alin. 3.C.P.P. arată că regretă infracțiunea reținută în sarcina sa, însă consumase droguri și nu mai era conștient asupra faptelor sale.
Intimata - parte vătămată, având cuvântul, solicită a se menține decizia penală nr. 245/A/16.04.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală.
CURTEA,
Deliberând asupra recursului penal de față, constată și reține următoarele:Prin sentința penală nr.156/27.02.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B în dosarul nr-,în baza art.211 alin.1 și 2 lit.c,alin.21Cod penal,cu aplic.art.74 alin.1 lit.a,b Cod penal rap.la art.76 alin.1 lit.b Cod penal a fost condamnat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie în formă calificată, la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.86 alin.1 din OUG nr.195/2002, cu aplic. art.74 alin.1 lit.a Cod penal, rap. la art.76 alin.1 lit.d Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 10 luni închisoare.
În baza art.33 lit.a Cod penal raportat la art.34 alin.1 lit.b Cod penal s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință, pedeapsa cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare sporind-o cu 6 luni, inculpatul având de executat pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare.
În baza art.71 Cod penal s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a-II-a și lit.b Cod penal.
În baza art.350 alin.1 Cod proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art.88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei aplicate durata reținerii și a arestării preventive de la 3.11.2008 la zi.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind acoperit integral prin restituire.
În baza art.191 alin.1 Cod proc. pen. inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat în cuantum de 500 lei.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că la data de 22.10.2008, în jurul orelor 17,10, partea vătămată își plimba copilul de 6 luni în cărucior, însoțită de cumnata sa, martora, pe str. - Roșie, sector 6. La un moment dat, partea vătămată l-a observat pe inculpatul oprind autoturismul marca 1310, în fața lor, pe direcția lor de deplasare. Anterior, inculpatul a urmărit-o pe partea vătămată, premeditând comiterea faptei. Mai mult, pentru a împiedica identificarea sa ulterior comiterii faptei, inculpatul a acoperit trei litere de pe plăcuța din spate cu numărul de înmatriculare, a autoturismului cu un șervețel de culoare albă. Inculpatul a coborât din autoturism, s-a îndreptat către partea vătămată, a prins-o de gât, i-a smuls lanțul pe care aceasta îl purta la gât, care s-a rupt în urma violențelor exercitate asupra lui.
In acel moment, partea vătămată l-a prins pe inculpat de mână, în încercarea de a-și recupera bunul, însă inculpatul a scos din buzunarul gecii cu care era îmbrăcat un cuțit, amenințând-o că o va agresa fizic dacă nu-i permite să se îndepărteze cu bunul sustras. Partea vătămată s-a speriat și i-a dat drumul la mână inculpatului, iar acesta a fugit spre autoturismul care era staționat în apropierea locului faptei și, întrucât aceasta nu a pornit, l-a abandonat și a plecat în fugă spre str. - sector 6.
Reușind să fugă inculpatul a amanetat lanțul de aur sustras la o casă de amanet de pe b-dul - -, aspect recunoscut de inculpat în declarația dată în faza de urmărire penală (fila 100 ) și în fața instanței (fila 21) și confirmat în cauză prin contractul de amanet nr. 32171/22.10.2008 încheiat pe numele inculpatului și în urma căruia acesta a primit suma de 620 lei ( fila 15 p).
In urma acestui incident partea vătămată a sesizat organele de poliție, iar, ulterior, procedându-se la prezentarea pentru recunoaștere după fotografii (proces-verbal și planșe foto-filele 39-43d. și de grup (proces-verbal și planșe foto-filele 44-47d.), partea vătămată la indicat pe inculpatul ca fiind persoana care la data de 22.10.2008 a deposedat-o de de aur și a amenințat-o cu cuțitul. De asemenea, în urma prezentării pentru recunoaștere după fotografii și de grup, atât martora (proces-verbal, planșe foto - filele 57-60, 61-64 ), cât și martorul (proces-verbal și planșe foto- filele 67-71) la indicat pe inculpatul ca fiind persoana care a săvârșit fapta la data de 22.10.2008.
In urma verificărilor efectuate de organele de poliție în Sistemul național de evidență auto a rezultat că inculpatul nu posedă permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule (fila 78).
Situația de fapt reținută de instanța fondului a rezultat din coroborarea declarațiilor părții vătămate, declarațiilor a martorei, declarațiilor martorului, declarația martorului, declarația martorei.
Astfel, partea vătămată declară că inculpatul le-a depășit cu autoturismul marca 1310 cu nr. de înmatriculare B-64-, și apoi după ce a lăsat mașina în funcțiune în curbă, a coborât și s-a apropiat de ea, a prins-o de gât, smulgându-i de aur, care s-a rupt. În acel moment, arată partea vătămată, l-a prins pe inculpat de mână pentru a-l împiedica să plece cu respectiv, însă acesta a scos din buzunarul gecii un briceag, pe care i l-a pus la gât, amenințând- De teamă, a arătat partea vătămată, l-a lăsat pe inculpat să plece, acesta fugind către autoturismul cu care venise dar pe care nu l-a putut pomi, motiv pentru care a fugit spre str. -.
Aceleași evenimente a relatat și martora, atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești. Astfel, martora confirmă acțiunea de violență constând în prinderea părții vătămate de gât, constatând în același timp și faptul că acesta i-a prins lanțul de aur, cât și acțiunea de amenințare cu cuțitul al acestuia. în acest sens, martora declară că l-a văzut pe inculpat cu mâna în zona gâtului-pieptului părții vătămate, iar apoi partea vătămată l-a prins pe individ de mână încercând să-și recupereze lănțișorul, moment în care acesta folosindu-se de cealaltă mână a scos din buzunarul unei geci un cuțit tip briceag, intimidând-o să se opună.
Atât partea vătămată cât și martora au declarat în faza de cercetare judecătorească că anterior săvârșirii faptei,l-au zărit pe inculpat undeva în lateral stând rezemat de o mașină albă și uitându-se la oamenii ce treceau pe stradă, iar apoi după 500-600 metri au auzit o mașină ce scotea zgomote ciudate și după ce i-a făcut loc să treacă, au observat că acea mașină a oprit în curbă, iar cel care conducea mașina respectiv inculpatul a coborât îndreptându-se spre ele.
Din procesul-verbal de cercetare la fața locului a rezultat că, - Roșie se află aflată în spatele blocului 51 și are o lățime de 3 metri,în partea dreaptă se află un gard de sârmă care împrejmuiește grădina blocului 51, iar pe partea se află un gard de beton de 2 metri înălțime care împrejmuiește un cămin de bătrâni.
Astfel, având în vedere constatările efectuate de organele de poliție din care rezultă că locul săvârșirii faptei este o stradă relativ îngustă și lăturalnică, având în vedere și aspectele declarate de partea vătămată și martora care a asistat la incident, instanța reține că inculpatul a plănuit săvârșirea faptei, și a urmărit-o pe partea vătămată, în vederea sustragerii bunului.
Prima instanță a mai reținut că din procesul-verbal de cercetare la fața locului a rezultat că mașina cu număr de înmatriculare B-64-, pe care a condus-o inculpatul și care a fost descoperită în urma efectuării cercetărilor avea pe spate acoperite trei litere de pe plăcuța cu numărul de înmatriculare,cu un șervețel. Acest aspect este confirmat atât de declarația părții vătămate, de declarația martorei cât și de declarația martorului și confirmă împrejurarea că inculpatul a plănuit săvârșirea de infracțiuni.
Situația de fapt a fost susținută și de declarația martorului care deși nu a surprins momentul consumării infracțiunii de tâlhărie, relatarea sa întregește succesiunea faptelor. Astfel, martorul, aflat la balconul locuinței sale cu vederea către locul unde s-a desfășurat activitatea infracțională, declară că la data faptei, l-a văzut pe inculpatul agitat,încercând să pornească autoturismul 1310 cu nr. de înmatriculare B-64CYC și că a observat că două din literele de la numărul de înmatriculare erau acoperite, cu un șervețel. Martorul mai declară că întrucât inculpatul nu a reușit să pornească motorul mașinii, a coborât și a părăsit zona în fugă, îndreptându-se către str.-. În același timp, martorul a văzut-o pe partea vătămată și martora agitate și înspăimântate.
Fiind audiat atât în faza de urmărire penală cât și în faza cercetării judecătorești,inculpatul a recunoscut faptul că la data de 22.11.2008 în jurul orelor 17,00 a condus pe drumurile publice fără a poseda permis de conducere.
De asemenea,în ceea ce privește infracțiunea de tâlhărie, inculpatul a recunoscut faptul că a sustras lănțișorul de la partea vătămată,dar a relatat o altă variantă a faptelor, invocând faptul că partea vătămată l-a provocat, declarând că în timp ce mergea cu mașina pe str. - Roșie,partea vătămată,i-a blocat trecerea cu un căruț în care era un copil și i-a adresat injurii. Inculpatul a arătat că a plecat de lângă aceasta,iar după 50 de metri, având în vedere că mașina nu avea benzină, s-a oprit, iar partea vătămată a ajuns în dreptul mașinii și a continuat să-i adreseze injurii. În acel moment, inculpatul s-a enervat, a prins-o de piept și de zona gâtului, iar când și-a tras mâinile a rămas cu lanțul părții vătămate în mână. În declarația dată în faza de urmărire penală, inculpatul a recunoscut că în timp ce partea vătămată îl ținea de mână, a scos din buzunar o lamă de cuțit, la vederea căreia partea vătămată și-a retras mâna. Susținerile inculpatului că ar fi avut o altercație verbală cu partea vătămată au fost contrazise de declarațiile părții vătămate și ale martorei care a arătat că inculpatul nu a avut niciun schimb de cuvinte cu partea vătămată anterior săvârșirii infracțiunii.
Întrucât susținerile inculpatului referitoare la faptul că partea vătămată ar fi blocat drumul pe care circula și la faptul că între inculpat și aceasta ar fi avut loc o altercație, nu se coroborează cu nici un mijloc de probă administrat în cauza, instanța fondului nu a reținut aceste aspecte înlăturându-le.
Inculpatul a precizat în declarația dată în fața instanței că la momentul săvârșirii faptei consumase multe droguri, împrejurare pe care instanța nu a apreciat-o ca fiind de natură a înlătura răspunderea acestuia, având în vedere și refuzul acestuia de a se supune expertizei medico-Iegale psihiatrice dispuse în cauză.
Prima instanță a concluzionat că în drept, fapta inculpatului, care la data de 22.10.2008, în jurul orelor 17,00, într-un loc public,respectiv pe stradă, a deposedat prin smulgere, partea vătămată prin folosirea violenței, de un lănțișor de aur pe care îl purta la gât, amenințând-o apoi cu un cuțit, pentru a păstra lucrul sustras, întrunește elementele constitutive ale in fracțiunii de tâlhărie calificată, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin.1, alin.2 lit.c și alin. 21lit. b din Codul penal.
Sub aspectul laturii obiective, elementul material al infracțiunii constă în acțiunea principală de luare a bunului menționat (lănțișor de aur) de la gâtuI părții vătămate fără consimțământul acesteia și activitatea secundară desfășurată: prin violența exercitată prin acțiunea de strângere de gât și amenințare cu un cuțit pentru păstrarea bunului sustras. Urmarea imediată a faptei este producerea unui prejudiciu în patrimoniul părții vătămate, respectiv de care aceasta a fost lipsită, cât și atingerea adusă integrității corporale, iar legătura de cauzalitate dintre faptă și rezultatele produse este dovedită prin probatoriul administrat. De asemenea, legătura între acțiunea principală și cea secundară rezultă din declarația părții vătămate, a martorilor și a inculpatului, acesta din urmă urmărind, atât să-și îndeplinească acțiunea de sustragere, cât și să păstreze bunul după sustragerea bunului prin folosirea violenței.
Fapta a fost săvârșită în prezența unor împrejurări prevăzute de lege ca elemente circumstanțiale ce intră în conținutul obiectiv al infracțiunii, respectiv într-un loc public și de o persoană având asupra sa o armă, ceea ce atrage incidența dispozițiilor agravante ale art.211 alin.2 lit.b, alin.2 din Codul penal.
Pentru reținerea agravantei prevăzute de art.211 alin.2 lit. c Cod penal, s-a avut în vedere faptul că infracțiunea a fost săvârșită pe stradă, loc public în accepțiunea art.152 lit.a Cod penal, deoarece strada este un loc care prin natura sa este totdeauna accesibilă publicului, chiar dacă nu este prezentă nicio persoană.
Aspectul de calificare este atras și de întrunirea circumstanței agravante prevăzută de art.211 alin.21lit b Cod penal, deoarece amenințarea prin care s-a realizat acțiunea secundară a fost săvârșită de către inculpat cu un cuțit, obiect care în accepțiunea art151 alin.2 din Codul penal este asimilată armei.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a săvârșit infracțiunea cu intenție directă, în accepțiunea art.19 pct.1 lit a Cod penal. Inculpatul a avut reprezentarea faptei sale și a consecințelor păgubitoare asupra patrimoniului părții vătămate, a integrității corporale și a urmărit acest rezultat.
Inculpatul a sustras bunul (lănțișorul) în scopul însușirii pe nedrept, a folosit violența pentru a crea posibilitatea sustragerii bunului și a folosit amenințarea cu cuțitul pentru a asigura păstrarea bunului sustras, aspecte ce rezultă din modalitatea de săvârșire a faptei și din probatoriul administrat.
Scopul a rezultat și din conduita inculpatului, anterioară săvârșirii faptelor constând în împrejurarea că acesta a urmărit partea vătămată pe o stradă dosnică și din faptul că și-a ascuns numărul de înmatriculare a mașinii cu un șervețel.
Fapta inculpatului care la data de 22.10.2008, în jurul orelor 17,00 a condus autoturismul marca 1310 cu nr.de înmatriculare B-64-, pe drumurile publice, fară a poseda permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care nu posedă permis de conducere, prevăzută de art. 86 alin.1 din nr. 195/2002, republicată.
Elementul material al laturii obiective a infracțiunii este reprezentat de acțiunea inculpatului de a conduce autoturismul pe drumurile publice până pe str. - Roșie, drum public în sensul art.6 pct.14 din nr.195/2002, republicată, rară a deține permis de conducere pentru nicio categorie de vehicule.
Urmarea imediată este reprezentată de crearea unei stări de pericol pentru valoarea socială ocrotită, respectiv siguranța circulației pe drumurile publice, legătura de cauzalitate rezultând ex re, din caracterul de pericol al infracțiuni prevăzute de art. 86 alin.1 din OUG nr.195/2002, republicată.
Din punct de vedere al laturii subiective, infracțiunea a fost săvârșită cu forma de vinovăție a intenției indirecte, în accepțiunea art.19 alin.1 pct.1 lit.b din Codul penal, inculpatul a prevăzut rezultatul socialmente periculos al faptei sale, nu l-a urmărit, acceptând însă eventualitatea producerii acestuia.
La aplicarea pedepsei, s-au avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv: dispozițiile părții generale a Codului Penal (condițiile răspunderii penale), limitele de pedeapsa stabilite în partea specială a Codului Penal, gradul de pericol social (prejudiciul produs a fost relativ scăzut și acoperit prin restituire, însă independent de atitudinea inculpatului, ca urmare a intervenției mamei acestuia care l-a recuperat de la casa de amanet unde fusese amanetat de inculpat, infracțiunea a fost săvârșită prin folosirea de violențe și amenințare), modul de săvârșire (premeditat a urmărit-o pe partea vătămata anterior comiterii infracțiunii, a ascuns ultimele litere de la numărul de înmatriculare a mașinii pentru a nu fi identificat, locul săvârșirii, pe stradă, în timpul zilei), circumstanțele personale ale inculpatului (inculpatul nu are condamnări anterioare pentru infracțiuni contra patrimoniului, este dependent de droguri de mare risc, este angajat la magazinul mamei sale, are 12 clase ).
De asemenea, s-a mai reținut că inculpatul se află într-o stare de dependență de droguri și că, pe de-o parte necesită tratament medical de specialitate, fiind de multe ori internat în spital și cuprins în programe de dezintoxicare, așa cum rezultă din înscrisurile de la dosar, iar pe de altă parte prezintă un potențial criminogen ridicat, deoarece este de notorietate că toxicomania atrage comiterea așa-numitelor "infracțiuni de procurare", iar dezintoxicarea unui dependent de heroină este un proces îndelungat, recăderile fiind probabile în lipsa unui tratament adecvat și a voinței manifeste a persoanei dependente de a nu mai consuma droguri, ceea ce nu este cazul în speță având în vedere că, conform declarațiilor inculpatului, acesta lungi perioade de timp a reușit să nu mai consume droguri. față de acest ultim aspect, instanța reține că inculpatul a urmat mai multe programe de dezintoxicare, fiind susținut din punct de vedere medical pentru a renunța la consumul medical, însă chiar înainte de săvârșirea infracțiunii inculpatul a fost exclus din programul pe care-l urma, întrucât consuma, în continuare, substanțe stupefiante.
A vând în vedere că prejudiciul a fost recuperat prin restituirea lucrului, sa reținut circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art.74 alin.1 lit.b Cod penal, la individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie. Prin urmare, având în vedere circumstanțele atenuante judiciare reținute, cât și limitele de pedeapsă prevăzută de lege pentru faptele săvârșite, instanța fondului a considerat justificată reducerea pedepsei ce a fost aplicată și a avut în vedere dispozițiile art.76 alin 1 lit b din Codul penal.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul,solicitând redozarea pedepsei.
Examinând hotărârea apelată Tribunalul București Secția I-a Penală,prin decizia penală nr.245/A/16.04.2009 a admis apelul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.156/27.02.2009 pronunțată de Judecătoria Sectorului 6 B,pe care a desființat-o în parte și,în fond,rejudecând a înlăturat sporul de 6 luni închisoare aplicat în urma contopirii pedepselor de 4 ani și 6 luni închisoare.
A făcut aplicarea art.71-64 alin.1 lit.a teza a II și b Cod penal.
A menținut starea de arest a inculpatului; a dedus prevenția de la 03.11.2008,la zi și a menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Pentru a pronunța astfel,tribunalul a constatat că în ceea ce privește soluția dată pe fondul cauzei instanța de fond a înaintat în mod temeinic materialul probator administrat în cauză în urma coroborării căruia a ajuns la concluzia întrunirii elementelor constitutive a ambelor infracțiuni pentru care inculpatul a fost trimis în judecată și la pronunțarea a două soluții de condamnare cu aplicarea art.33 și art.34 Cod penal.
Și sub aspectul individualizării pedepselor aplicate instanța a făcut o corectă interpretare a disp. art.72, 74 și art.52 Cod penal, aplicând inculpatului pedepse sub minimul prevăzut de lege pentru ambele infracțiuni.
Sub aspectul aplicării sporului de 6 luni închisoare, în condițiile în care prima instanță, s-a orientat la pedepse sub minimul prevăzut de lege, tribunalul a constatat că apare ca nejustificată aplicarea unui spor în urma contopirii unor pedepse pe care instanța a apreciat inițial că se impun a fi reduse sub limita minimă prevăzută de lege pentru cele două infracțiuni. Ori, dispozițiile legale au prevăzut posibilitatea acestui spor în condițiile în care pedepsele aplicate în cadrul limitelor stabilite de cod nu sunt suficiente.
Împotriva deciziei penale a declarat recurs inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și invocând dispozițiile art.3859alin.1 pct.8 și pct.14 Cod procedură penală.
Astfel, instanța de apel nu a manifestat un rol activ și nu a dispus ca în temeiul dispozițiilor art.117 Cod procedură penală efectuarea unei expertize medico legale psihiatrice a inculpatului, iar pedeapsa aplicată acestuia a fost greșit individualizată, încălcându-se dispozițiile art.72 și 52 Cod penal, prin neaplicarea art.73 și art.74 Cod penal.
Verificând probele administrate în cauză, cele două hotărâri judecătorești și analizând motivele recursului inculpatului, Curtea constată și reține că recursul acestuia este nefondat, fapt pentru care, n temeiul dispozițiilor art.38515pct.1 lit.b Cod procedură penală, îl va respinge.
Considerentele de fapt și de drept avute în vedere de C la pronunțarea acestei decizii, sunt următoarele:
Decizia penală nr.345 din 16 aprilie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală este legală și temeinică, iar recursul inculpatului este nefondat.
Tribunalul Bucureștia admis apelul inculpatului declarat împotriva sentinței penale nr.156/27 februarie 2009 a Judecătoriei Sectorului 6 B, considerând că aplicarea sporului de 6 luni închisoare, în condițiile unor pedepse orientate sub minimul prevăzut de lege și în condițiile contopirii acestora, apare ca nejustificat și nelegal.
Tribunalul a desființat, în parte, sentința penală pronunțată de instanța de fond și a înlăturat sportul de 6 luni închisoare, aplicat ca urmare a contopirii pedepselor de 4 ani și 6 luni închisoare.
Criticile formulate de recurent sunt nefondate.
Decizia pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală - ca instanță de apel - este legală și temeinică.
Curtea își însușește întru-totul considerentele avute în vedere de instanța de apel, la pronunțarea hotărârii, condiție în care motivele recursului inculpatului apar ca nefondate.
Inculpatul a arătat că instanța de apel trebuia să manifeste un rol activ și să dispună efectuarea în cauză a unei expertize psihiatrice, dată fiind starea psihică a inculpatului, atunci când a comis infracțiunile reținute în sarcina sa și anume faptul că se afla într-o stare de dependență de droguri.
Din probele administrate în cauză, atât instanța de fond, cât și instanța de apel au apreciat că nu se impune efectuarea unei astfel de probe, susținerea inculpatului în sensul că se afla sub influența drogurilor, neverificându-se și nefiind susținută de probele administrate în cauză.
Referitor la cea de-a doua critică formulată de recurent și anume că a fost provocat de partea vătămată, prin blocarea drumului, nu se justifică, deoarece partea aceasta i-a blocat trecerea cu un căruț în care se afla un copil,în condițiile în care acțiunea inculpatului era deosebit de violentă, acesta sustrăgându-i lănțișorul de la gât, astfel că împrejurările prevăzută de art.73 lit.b Cod penal, nu sunt îndeplinite.
Susținerea și apărarea inculpatului sunt infirmate de declarațiile martorilor audiați în cauză, declarațiile părții vătămate, precum și procesul verbal întocmit de organele de poliție.
Prin urmare, critica inculpatului adusă celor două hotărâri judecătorești, pentru neaplicarea dispozițiilor art.73 lit.b Cod penal, este nefondată.
Sub aspectul individualizării și dozării pedepselor aplicate inculpatului pentru cele două infracțiuni comise, Curtea constată că acestea respectă întru-torul în dispozițiile art.72 și art.52 Cod penal și pot realiza reeducarea inculpatului și redarea acestuia societății.
Date fiind cele de mai sus, Curtea va respinge recursul inculpatului, iar în temeiul dispozițiilor art.88 Cod penal, va deduce din pedeapsa aplicată acestuia perioada arestării preventive de la data de 3 noiembrie 2008, la zi.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Conform art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.245/16.04.2009 a Tribunalului București - Secția I Penală,în dosarul nr-.
Deduce prevenția de la 3.11.2008 la zi.
Obligă recurentul la 200 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 14 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECATOR
GREFIER
Președinte:Piciarcă DumitrițaJudecători:Piciarcă Dumitrița, Lefterache Lavinia, Ion Tudoran
