Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 726/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
906/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 726
Ședința publică din data de 21 MAI 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corneliu Bogdan Ion Tudoran
JUDECĂTOR 2: Risantea Găgescu
JUDECĂTOR: ---
GREFIER:
* * * * * * * * * * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat prin procuror.
* * * * * * * * * * * * *
Pe rol judecarea cauzei penale ce are ca obiect recursul declarat de recurentul - inculpat împotriva deciziei penale nr. 200/A/30.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I Penală.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns recurentul - inculpat, în stare de arest și asistat juridic de apărător ales, cu împuternicirea avocațială depusă la dosar, lipsă fiind intimatul - parte vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,
Apărătorul ales al recurentului inculpat depune motivele de recurs, formulate în scris, și solicită proba cu înscrisuri în susținerea recursului, sens în care depune la dosar un înscris medical.
Reprezentantul Ministerului Public nu are obiecții primirii la dosar a înscrisului depus de către inculpat prin apărător, în susținerea recursului.
Curtea deliberând încuviințează administrarea probei cu înscrisuri.
Părțile întrebate fiind de instanță declară că nu au alte cereri de formulat.
Curtea, față de faptul că nu sunt alte cereri de formulat, acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Apărătorul ales al recurentului inculpat susține oral motivele de recurs depuse în scris. Critică hotărârile atacate ca nelegale și netemeinice. Solicită să se constate că atât urmărirea penală cât și cercetarea judecătorească în fața instanței de fond, s-au desfășurat în lipsa inculpatului. Invocă incidența cazurilor de casare prevăzute de art. 3859punctele 10, 17 și 18 Cod procedură penală.
Subliniază faptul că inculpatul nu a exercitat violențe împotriva părții vătămat ci aceasta i-a aplicat lovituri care au necesitat conducere inculpatului la spital, pentru îngrijiri de urgență și numai după aceea conducea acestuia la secția de poliție. Această împrejurare este dovedită prin înscrisul medical depus la termenul de astăzi. Practic sosirea organelor de poliție la locul faptei a salvat pe inculpat de justiția ad-hoc în realizarea căreia se afla partea vătămată. În baza art. 38515pct. 2 lit. c teza ultimă Cod procedură penală, solicită admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond pentru a-i da inculpatului posibilitatea constituțională de a administra probatoriul și a valorifica dreptul său la apărare în toate gradele de jurisdicție la care este îndreptățit.
Reprezentantul Ministerului Public solicită să se constate faptul că inculpatul a fost citat, există dovezile de citare la dosar și, întrucât procedura de citare a fost legal îndeplinită, instanța a procedat la judecarea cauzei cu respectarea tuturor garanțiilor procesuale. Astfel că nu au fost încălcat dreptul la apărare al inculpatului, interesele acestuia fiind susținute de către apărătorul desemnat din oficiu. Cazul de casare prevăzut de punctul 10 al art. 3859Cod procedură penală nu este incident în cauză întrucât instanța de apel a răspuns la toate criticile formulate de către inculpat, mai mult, a procedat la examinarea hotărârii atacate, și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 teza ultimă, Cod procedură penală așa cum rezultă din considerentele de la fila 5 a hotărârii atacate. Criticile privind încadrarea juridică nu pot fi primite întrucât situația de fapt fost lămurită deplin și dovedită prin declarațiile date de partea vătămată și de martori. Inculpatul a sustras o parte din bunuri pe care după ce le a dus într-un alt loc s-a reîntors pentru a sustrage și altele, moment în care a fost găsit de către partea vătămată. Astfel că nu este incident nici cazul de casare prevăzut de art. 3859punctul 17 Cod procedură penală. Vinovăția inculpatului fiind deplin probată nu este incident nici cazul de casare prevăzut de art. 3859punctul 18 Cod procedură penală. Pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat și obligare a inculpatului la cheltuieli judiciare.
Recurentul inculpat având ultimul cuvânt susține că nu a furat bunurile reclamate, nu a avut intenția să agreseze partea vătămată ci, în fapt aceasta l-a lovit de a trebuit să fie dus la spital. Solicită admiterea recursului, trimiterea cauzei spre rejudecare și aplicarea art. 365 punctul 3 Cod procedură penală
CURTEA,
Asupra recursului penal de față:
Prin sentința penală nr.785/19.11.2008 a Judecătoriei Sectorului 6 B, în baza art.211 al.2 lit. b și c Cod penal, cu aplic.art.37 al.1 lit.a Cod penal, a fost condamnat inculpatul la o pedeapsă de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art.61 al. 1 Cod penal, s-a revocat liberarea condiționată din executarea pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.377/06.02.2006, pronunțată de Judecătoria Giurgiu în dosarul nr.5923/2005, definitivă prin neapelare la data de 22.02.2006.
În baza art.61 al.1 Cod penal, s-a contopit pedeapsa de 5 ani stabilită prin prezenta cu restul de 277 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.377/06.02.2006 pronunțată de Judecătoria Giurgiu în dosarul nr. 5923/2005, definitivă prin neapelare la data de 22.02.2006, în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, la care aplică un spor de 2 luni, inculpatul urmând să execute 5 ani și 2 luni închisoare.
În baza art. 71 Cod penal, a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal, din momentul rămânerii definitive a prezentei hotărâri, și până la executarea sau considerarea ca executată a pedepsei aplicate prin aceasta.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii de 20 de ore, luate prin ordonanța din data de 10.11.2006, începând cu ora 04.15 din data de 10.11.2006, până la ora 00.15 din data de 11.11.2006.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală, s-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 118 alin. 1 lit. b Cod penal, s-a respins cererea de luare a măsurii de siguranță a confiscării speciale în privința șurubelniței cu două capete drept și stea și perechii de mănuși albastre din material textil, uzate, depuse la camera corpurilor delicte de la Secția 22 Politie, conform dovezii seria - nr. -.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata a 500 lei cu titlu de cheltuieli judiciare datorate statului.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că în data de 10.11.2006, în jurul orei 23.00, inculpatul a pătruns, fără forțarea încuietorilor, în autoturismul marca Solenza, cu număr de înmatriculare -, parcat în spatele Complexului situat pe Bulevardul T din sectorul 6 al mun. B, aparținând părții vătămate. Acesta a luat din interiorul torpedoului un "Adult", și fața detașabilă a radiocasetofonului pe care l-a așezat în caseta specială. Inculpatul a lăsat aceste bunuri pe un spațiu aflat la aproximativ 10 metri de autoturism, lângă un copac. Inculpatul a revenit la autoturism după 20-30 de minute, a reintrat în autoturism pe portiera stânga față, și în timp ce se afla în interiorul autoturismului a fost surprins de către partea vătămată care l-a tras pe inculpat în afara autoturismului. În încercarea de a scăpa, inculpatul a aplicat mai multe lovituri părții vătămate, care la rândul său l-a lovit pe inculpat. Când partea vătămată a început să strige după ajutor, a intervenit martorul care asigura paza la un obiectiv aflat în apropiere (depozitul,stenyon"), cei doi reușind să îl imobilizeze pe inculpat, după care partea vătămată a chemat organele de poliție.
Această situație de fapt a fost reținută pe baza declarațiilor părții vătămate și martorului, coroborate cu procesele-verbale întocmite de organele de politie.
Împotriva acestei sentințe, a declaratapel peste termeninculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, întrucât i s-a încălcat dreptul la apărare iar situația de fapt a fost reținută greșit, nedovedindu-se că a exercitat violențe asupra părții vătămate, solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei în tentativă de furt calificat sau tentativă de tâlhărie.
Prindecizia penală nr. 618/A/29.10.2008,Tribunalul București - Secția I Penală a respins apelul peste termen declarat de inculpat, ca nefondat.
Prindecizia penală nr.73/20.01.2009,pronunțată de Curtea de APEL BUCUREȘTI - Secția I Penală s-a admis recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.618/A/29.l0.2008 a Tribunalului București - Secția I Penală, s-a dispus casarea acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță pe motiv că apelul nu a fost examinat prin prisma îndeplinirii condițiilor prev. de art. 365 Cod procedură penală, ci a fost examinat direct pe fondul acestuia, ca și cum ar fi un apel declarat în termen, fiind incident cazul de casare prev. de art. 385/9 pct. 10 Cod procedură penală.
Apelul a fost reînregistrat pe rolul Tribunalului București - Secția I Penală la data de 10.03.2009, sub nr-.
Prin decizia penală nr. 200/A/30.03.2009 Tribunalul București - Secția I-a Penală a respins ca nefondat apelul peste termen declarat de inculpatul, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
La termenul din data de 30.03.2009, tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art.365 alin. 1 Cod proc.pen. pentru a se putea exercita apelul peste termen și anume: partea care a declarat apel să fi lipsit atât de la judecată cât și de la pronunțare, respectiv cererea de apel să fie făcută în termenul de 10 zile de la începerea executării.
Pentru a decide astfel, Tribunalul a constatat că apelul este nefondat, având în vedere următoarele considerente:
Prima instanță a reținut corect situația de fapt, dând o încadrare juridică corespunzătoare, din materialul probator administrat pe parcursul procesului penal, judicios analizat în considerentele sentinței, rezultând fără echivoc că în data de 10.11.2006, pe timp de noapte, inculpatul a fost surprins în interiorul autoturismului marca Solenza, cu număr de înmatriculare -, parcat în loc public, de către proprietar - partea vătămată, după ce cu aproximativ 20 - 30 de minute sustrăsese bunuri din același autoturism, inculpatul exercitând violențe asupra părții vătămate pentru a-și asigura scăparea.
Justificat instanța fondului a apreciat că plecarea, pentru câteva minute a inculpatului de la locul săvârșirii faptei nu a întrerupt activitatea infracțională și a înlăturat susținerile acestuia conform cărora o altă persoană ar fi intrat înaintea sa în autoturism și ar fi sustras bunurile, situația de fapt reținută fiind dovedită cu declarațiile părții vătămate și martorului, astfel că solicitarea de a fi schimbată încadrarea juridică în infracțiunea de tentativă la furt calificat sau tâlhărie este neîntemeiată.
Având în vedere că depozițiile părții vătămate și martorului din ambele faze procesuale sunt constante și concordante, tribunalul a apreciat că reaudierea acestora este inutilă, neputând fi vorba de o încălcare a dreptului la un proces echitabil câtă vreme inculpatul s-a sustras cercetării judecătorești iar probele au fost administrate în ședință publică, cu participarea avocatului din oficiu, fiind respectate astfel principiile nemijlocirii și contradictorialității.
Instanța fondului a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate, conform criteriilor prev. de art.72 Cod penal, ținând seama de gradul concret de pericol social al faptei, de modalitatea și împrejurările în care a fost comisă, de rezultatul produs, precum și de circumstanțele personale ale inculpatului(recidivist).
Împotriva acestor hotărâri a declarat recurs inculpatul criticându-le pentru nelegale și netemeinice, solicitând să se constate că atât urmărirea penală cât și cercetarea judecătorească în fața instanței de fond, s-au desfășurat în lipsa inculpatului, invocând incidența cazurilor de casare prevăzute de art. 3859punctele 10, 17 și 18 Cod procedură penală.
Analizând motivele recursului inculpatului și verificând decizia Tribunalului București, precum și probele administrate în cauză, Curtea constată și reține că decizia pronunțată de Tribunal este legală și temeinică, recursul inculpatului este nefondat, astfel că, în temeiul dispozițiilor art.38515pct.1, lit.b Cod procedură penală, va fi respins.
Decizia penală nr.200/A din 30 martie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală este legală și temeinică.
Considerentele de fapt și de drept avute în vedere de C la pronunțarea acestei decizii sunt următoarele:
Inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 5 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie, în stare de recidivă, în final, după revocarea liberării condiționate din executarea pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr.377/6.02.2006 a Judecătoriei Giurgiu, în dosarul nr.5923/2005, rămasă definitivă prin neapelare la data de 22.02.2006 - și contopirea pedepsei de 5 ani închisoare, cu restul de 277 de zile rămas neexecutat din pedeapsa mai sus menționată, operațiune juridică efectuată în temeiul dispozițiilor art.61 alin.1 Cod penal, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 5 ani și 2 (două) luni închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a și b Cod penal, în condițiile prevăzute de art.71 Cod penal.
Apelul inculpatului a fost respins de către Tribunalul București - Secția I-a Penală, însă Curtea de APEL BUCUREȘTIa admis recursul declarat de inculpat, a casat decizia penală nr.618/A din 28.10.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală și a trimis cauza spre rejudecare, având în vedere că, deși inculpatul a lipsit atât la judecată, cât și la pronunțare, apelul său nu a fost examinat și prin prisma îndeplinirii condițiilor prevăzute de art.365 Cod procedură penală, apelul fiind examinat direct pe fondul acestuia.
Tribunalul București - Secția I-a Penală, rejudecând apelul inculpatului, l-a respins - ca nefondat - reținând totodată că apelul a fost declarat peste termenul prevăzut de lege.
Recursul inculpatului împotriva acestei decizii este nefondat, având în vedere că instanța de fond a administrat toate probele necesare aflării adevărului, a stabilit corect situația de fapt, încadrarea juridică fiind aceea reținută prin actul de sesizare a instanței, iar în urma analizei probatoriului, a rezultat fără putință de tăgadă, vinovăția inculpatului.
Pedeapsa aplicată inculpatului respectă condițiile cerute de art.72 Cod penal, iar prin cuantumul și modalitatea de executare aleasă, aceea în regim de detenție, poate realiza scopul preventiv educativ al pedepsei.
Susținerile inculpatului nu se regăsesc în probele administrate în cauză și, prin urmare, criticile aduse hotărârii instanței de fond sunt nefondate.
Apelul declarat de inculpat, prin care acesta critică hotărârea pronunțată de instanța de fond, este - de asemenea - nefondat, instanța de apel examinând cauza sub toate aspectele de fapt și de drept ca urmare a efectului devolutiv al căii de atac și, negăsind nicio încălcare a legii și nicio interpretare greșită a probelor de către instanța de fond.
Prin urmare, Curtea va respinge recursul inculpatului, ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Conform art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 200/30.03.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală, în dosarul nr-.
Obligă inculpatul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 21.05.2009
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - -
GREFIER,
Red.
Dact.
Ex.2
Red.--
Red.-Jud.Sect.6
Președinte:Corneliu Bogdan Ion TudoranJudecători:Corneliu Bogdan Ion Tudoran, Risantea Găgescu
