Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 761/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE Nr. 761/R Dosar nr-
Ședința publică de la 11 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alexandru Șerban JUDECĂTOR 2: Nicoleta Hădărean
- - - JUDECĂTOR 3: Laura Popa
- - - judecător
- - - grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- procuror - din cadrul
Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva deciziei penale nr. 229/A din data de 18 august 2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 30 octombrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 9 2009 și 11 2009, când,
CURTEA
Deliberând asupra recursului de față,
Constată că, prin sentința penală nr. 1017/2009, Judecătoria Brașov,în baza art. 334 Cod procedură penală a admis cererea de schimbare a încadrării juridice din art. 211 alin 1, alin 2 lit. b si c, alin 2/1 lit. b Cod penal si art. 1/1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 - R si art. 211 alin 1, alin 2 lit. c Cod penal în art. 211 alin 1, alin 2 lit. b si c, alin 2/1 lit. b Cod penal si art. 211 alin 1, alin 2 lit. c Cod penal.
In baza art. 211 alin 1, alin 2 lit. b si c, alin 2/1 lit. b Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, art. 76 lit. b Cod penal a condamnat inculpatul, la o pedeapsa de 3 ani si 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, față de partea vătămată -.
In baza art. 211 alin 1, alin 2 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a, art. 76 lit. b Cod penal a condamnat același inculpat la o pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, față de partea vătămată .
In baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b Cod penal inculpatul execută pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 ani si 6 luni închisoare.
In baza art. 357 alin 3 Cod procedură penală a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II a, b Cod penal pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
In baza art. 350 alin 1 Cod procedură penală a menținut măsura de arest preventiv a inculpatului.
In baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa aplicata reținerea si arestul preventiv din 22.01.2009 la zi.
In baza art. 346 Cod procedură penală a constat ca partea vătămata - nu s-a constituit parte civila in cauza si a respins acțiunea civila formulata de partea civilă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța a reținut că, n data de 27.12.2008, după ce au consumat băuturi alcoolice împreuna, inculpatul si martorii și,în jurul orelor 18,00 aceștia s-au deplasat la un magazin situat în vecinătatea cantinei de pe strada - de unde au cumpărat băuturi alcoolice pe care urmau să le consume la domiciliul inculpatului, scop în care, s-au urcat în taxiul condus de către partea vătămată; astfel, inculpatul a ocupat locul din dreapta față, iar cei doi martori au ocupat bancheta din spate; in contextual in care martorul și-a aprins o țigară, partea vătămată i-a atras atenția că în mașina sa nu se fumează; moment in care inculpatul a inițiat un scandal; partea vătămată dorind să evite o ceartă a oprit autoturismul și i-a rugat pe cei trei să coboare spunând că nici nu trebuie să-i plătească cursa; martorii au coborât din taxi, moment în care inculpatul a scos un cuțit cu care a amenințat partea vătămată în timp ce dintr-un suport atașat parbrizului, a luat un telefon mobil; partea vătămată a încercat să-1oprească pe inculpat să fugă din taxi prinzându-1 de mâna în care acesta ținea cuțitul; inculpatul s-a smucit și pentru a se putea elibera a tăiat partea vătămată la deget cu cuțitul pe care îl avea în mână cauzându-i o plagă înjunghiată care a necesitat pentru vindecare un număr de 3-4 zile de îngrijiri medicale; deși martorii au intervenit încercând să-1 determine pe inculpat să înceteze agresiunea, acesta a reușit să fugă cu telefonul părții vătămate; martorii s-au speriat și au fugit și ei împreună cu inculpatul; partea vătămată i-a urmărit pe cei trei cu autoturismul reușind să-i ajungă pe str. - în dreptul imobilului cu nr.23; martorii rămânând pe loc, dându-și seama că nu au motiv sa fuga;
- in data de 01.05.2008, în jurul orelor 07,00 partea vătămată în timp ce se afla în stația aflată la intersecția străzii și - în compania martorilor și, a fost acostat de către inculpatul, care ere cunoscut din vedere în cartier de către ultimul martor menționat; acesta i-a cerut insistent părții vătămate telefonul mobil sub pretextul că dorește doar să se uite la el, dar imediat a introdus aparatul in propriul buzunar; partea vătămata a încercat sa recupereze telefonul, inculpatul lovindu-l pe acesta cu palma peste fata, după care a fugit cu telefonul mobil către locuința sa de pe-;
Prin decizia penală nr. 229/A/2009, Tribunalul Brașov a respins apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și de inculpatul, considerând că motivele de apel nu sunt întemeiate.
Împotriva hotărârii a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, solicitând casarea acesteia întrucât este nelegală (instanța de fond procedând în mod greșit la schimbarea încadrării juridice și înlăturarea infracțiunii de port nelegal de armă) și netemeinică (sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei). Parchetul a solicitat ca, în cadrul rejudecării, să se dispună majorarea pedepselor aplicate inculpatului considerând că pedepsele stabilite sunt prea blânde, instanțele de fond și apel nu au luat în considerare circumstanțele reale și personale existente în cauză. Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov a invocat cazul de casare prevăzută de art. 3859alin.1 pct. 14 și 17 Cod procedură penală. Cât privește includerea infracțiunii prevăzută de art. 11alin.1 din Legea nr.61/1991 în infracțiunea de tâlhărie, varianta agravantă a faptei săvârșite de o persoană având asupra sa o armă, nesocotește valorile sociale distincte ocrotite prin cele două incriminări: în cazul infracțiunii de tâlhărie se ocrotește patrimoniul și persoana, în timp ce prin infracțiunea reglementată de legea specială se au în vedere ordinea și siguranța publică; cele două infracțiuni se consumă la momente diferite - tâlhăria, în momentul deposedării victimei ca urmare a întrebuințării violenței, portul fără drept de cuțit este o infracțiune continuă, a cărei săvârșire începe în momentul pătrunderii persoanei astfel înarmate în spațiul public, nu își pierde identitatea la momentul folosirii respectivei arme albe și se continuă și ulterior agresiunii efective exercitate asupra părții vătămate.
Examinând hotărârea atacată pe baza actelor și lucrărilor din dosarul cauzei, în limitele prevăzută de art. art. 3856raportat la art. 3859Cod procedură penală, curtea de apel constată că recursul formulat de parchet este fondat pentru următoarele considerente:
În ce privește încadrarea juridică dată faptelor descrise la pct. 1 din rechizitoriu (27 decembrie 2008), în mod greșit Judecătoria Brașova procedat la schimbarea încadrării juridice din infracțiunile de port fără drept în loc public a unui cuțit, prevăzută de art. 11pct.1 din Legea nr. 61/1991 și tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c, alin. 21lit. b Cod penal, aflate în concurs real, într-o singură infracțiune de tâlhărie, considerând că prima infracțiune își pierde individualitatea și este absorbită de infracțiunea de tâlhărie, prin reținerea agravantei prevăzută de alin. 21lit. b al art. 211 Cod penal. Instanța de fond nu a arătat care sunt considerentele care au determinat-o să ajungă la această concluzie.
Ținând seama de conținutul constitutiv al celor două infracțiuni, nu se poate susține că infracțiunea prevăzută de legea specială este absorbită în conținutul constitutiv al infracțiunii de tâlhărie comisă de o persoană având asupra sa o armă. Cele două infracțiuni ocrotesc valori social distincte, respectiv ordinea și siguranța publică în cazul infracțiunii de port fără drept în loc public a unui cuțit și patrimoniul și persoana, în cazul infracțiunii de tâlhărie. De asemenea, ele se consumă la momente diferite: deposedarea victimei prin sau urmată de folosirea violenței psihice sau fizice, în cazul tâlhăriei, iar pentru infracțiunea prevăzută de legea specială (care este o infracțiune continuă), aceasta începe prin pătrunderea persoanei înarmată cu o armă în spațiul public și durează până la identificarea agresorului și scoaterea lui din mediul respectiv. Totodată, tâlhăria este o infracțiunea de rezultat, pe când portul fără drept în loc public a unui cuțit este o infracțiune de pericol, legea incriminând și sancționând simplul fapt că o persoană poartă, fără drept, în locurile și împrejurările în care s-ar putea primejdui viața sau integritatea corporală a persoanelor ori s-ar putea tulbura ordinea și liniștea publică, o armă, astfel cum este definită de lege (cuțit, pumnal, șis, box, castet ori alte asemenea obiecte fabricate sau confecționate anume pentru tăiere, împungere sau lovire).
. Prin urmare, susținerea că infracțiunea prevăzută de legea specială este absorbită în conținutul constitutiv al infracțiunii de tâlhărie comisă de o persoană având asupra sa o armă apare ca vădit nefondată, în speță fiind vorba despre două infracțiuni distincte, sancționate fiecare individual cu o pedeapsă. Se poate constata că întrebuințarea de violențe sau amenințări ori punerea victimei în stare de inconștiență sau neputință de a se apăra, acțiune specifică tâlhăriei, este dusă la bun sfârșit cu mai mare ușurință de către autorul înarmat deoarece acesta, știind că are asupra sa o armă, chiar dacă nu o folosește, încredere sporită în reușita acțiunii sale. Prin considerarea infracțiunii de port fără drept în loc public a unui cuțit ca fiind absorbită în infracțiunea de tâlhărie, o parte importantă a activității infracționale rămâne nepedepsită, ceea ce nu corespunde principiilor de drept penal.
În ce privește operațiunea de individualizare judiciară, curtea de apel constată că pedepsele aplicate inculpatului pentru faptele comise nu au fost just individualizate, instanțele de fond și apel neluând in considerare toate criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal. Circumstanțele personale avute în vedere de acestea nu justificau aplicarea art. 74, 76 Cod penal și reducerea pedepselor sub minimul special prevăzută de textul legal sancționator, nefiind de natură a asigura realizarea scopului prevăzută de art. 52 Cod penal. Dimpotrivă, având în vedere materialul probatoriu administrat, se constată pericolul social ridicat al faptelor comise și gravitatea acestora (rezultate din modalitatea concretă în care inculpatul a acționat, acesta a comis două infracțiuni de tâlhărie, la un interval de circa 6 luni, cea de-a doua, mai gravă fiind comisă în timp ce are cercetat deja pentru prima tâlhărie, ambele au fost săvârșite într-un loc public, pentru cea de-a doua infracțiune inculpatul având asupra sa un cuțit, pe care l-a și folosit, amenințând și rănind victima care a necesitat pentru vindecare îngrijiri medicale în cuantum de 3-4 zile, inculpatul a profitat de faptul că partea vătămată conducea taximetrul pentru a-i sustrage telefonul și că era însoțit și de alte persoane). Totodată, circumstanțele personale ale inculpatului (fără antecedente penale, nu știe să scrie și să citească, lucrează sezonier, trăiește în concubinaj, având un copil minor, nu a recunoscut comiterea faptelor, arătând că era beat și nu mai știe ce a făcut) nu conduc la concluzia că inculpatul a avut un comportament pozitiv în societate, deosebit de favorabil în așa fel încât să beneficieze de aplicarea art. 74 Cod penal, neexistând împrejurări care să constituie circumstanțe atenuante.
Instanțele de fond și apel nu au analizat în mod judicios criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal raportat la faptele comise și la persoana inculpaților, astfel că pedepsele au fost stabilite într-un cuantum redus ce nu conduce la reinserția socială a inculpatului. Simpla constatare a faptului că acesta nu are antecedente penale nu atrage, de plano, scăderea cuantumului pedepsei. O conduită bună, așa cum prevede textul de lege analizat nu se reduce la absența antecedentelor penale (care este o stare de normalitate pentru orice cetățean), ci implică o comportare corespunzătoare în relațiile sociale, cu familia și la locul de muncă, conduita anterioară a inculpatului trebuind a fi avută în vedere în întregul ei, ori nu există nici un fel de date în sensul că acesta a avut o comportare ireproșabilă în societate care să îi îndreptățească a cere reducerea pedepsei sub minimul special prevăzut de lege. Dimpotrivă pentru cea de-a doua tâlhărie, nici nu se poate reține această conduită bună deoarece inculpatul săvârșise deja o tâlhărie. Totodată, pericolul social al faptelor este deosebit de ridicat, astfel că nu se justifică reținerea circumstanțelor atenuante, astfel că pedepsele aplicate inculpatului nu răspund exigențelor legii penale, nefiind de natură a asigura realizarea scopului pedepsei prevăzută de art. 52 Cod penal.
Așa fiind, sunt incidente în cauză cazurile de casare prevăzut de art. 3859pct.14, 17 Cod procedură penală, motiv pentru care, față de considerentele expuse, Curtea de Apel va admite - în baza art. 38515pct. 2 lit. Cod procedură penală - recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov împotriva deciziei penale nr. 229/A/2009 a Tribunalului Brașov, pe care o va casa, desființând și sentința penală nr. 1017/2009 a Judecătoriei Brașov sub aspectul dispoziției de schimbare a încadrării juridice dată faptelor reținute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu și a individualizării judiciare a pedepselor. În cadrul rejudecării, va descontopi pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului și va repune în individualitatea lor pedepsele de 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani închisoare. Va înlătură din cuprinsul sentinței penale nr. 1017/2009 a Judecătoriei Brașov mențiunea privind schimbarea, în baza art.334 Cod procedură penală, a încadrării juridice a faptei descrisă la pct. 1 din rechizitoriu, comisă la data de 27 decembrie 2008, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, din infracțiunile de tâlhărie, prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c, alin. 21lit. b Cod penal și port fără drept în loc public a unui cuțit, prevăzută de art. 11pct.1 din Legea nr. 61/1991 și art. 33 lit. a Cod penal în infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c, alin.21lit. b Cod penal, menținând încadrarea juridică din actul de sesizare.
Întrucât probele administrate în cauză dovedesc cu certitudine faptul că inculpatul a avut asupra sa un cuțit, pe care l-a și folosit asupra părții vătămate, conducător de taximetru, rezultă că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de port fără drept în loc public a unui cuțit, prevăzută de art. 11pct.1 din Legea nr. 61/1991, astfel încât curtea de apel urmează a dispune condamnarea inculpatului pentru săvârșirea acestei infracțiuni la pedeapsa de 1 an închisoare. La individualizarea acesteia au fost avute în vedere dispozițiile art.72 Cod penal, respectiv, limitele de pedeapsă fixate de legea specială ( închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda), gradul ridicat de pericol social concret dedus din împrejurările comiterii faptei, de persoana inculpatului, precum și de atitudinea procesuală pe care a avut-o pe parcursul soluționării cauzei, nerecunoscând acuzațiile aduse. Va înlătura circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a, 76 lit. b Cod penal, reținute în favoarea inculpatului și va majora pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b, c, alin. 21lit. b Cod penal la 8 ani închisoare, iar pe cea de 3 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c Cod penal la 5 ani și 6 luni închisoare. În urma aplicării art. 33 lit. a, art.34 lit. b Cod penal,va aplica inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare.
Va menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Văzând și îndreptarea erorii materiale strecurate în cuprinsul prezentei decizii, pronunțată în data de 16 2009, în baza art. 38516alin. 2 raportat la art. 381 Cod procedură penală, va adăuga la durata prevenției inculpatului timpul scurs începând din data de 18 august 2009 și până în prezent.
Văzând și dispozițiile art. 198 Cod procedură penală și art. 192 alin. 3 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov, împotriva deciziei penale nr.229/A/2009 a Tribunalului Brașov, pe care o casează, desființând și sentința penală nr.1017/2009 a Judecătoriei Brașov sub aspectul dispoziției de schimbare a încadrării juridice dată faptelor reținute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu și a individualizării judiciare a pedepselor.
Rejudecând în aceste limite,
Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului și repune în individualizarea lor pedepsele de 3 ani și 6 luni închisoare și 3 ani închisoare.
Înlătură din cuprinsul sentinței penale nr.1017/2009 a Judecătoriei Brașov mențiunea privind schimbarea, în baza art.334 Cod procedură penală, a încadrării juridice a faptei descrisă la pct.1 din rechizitoriu, comisă la data de 27 decembrie 2008, pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului, din infracțiunile de tâlhărie, prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit.b,c, alin.21lit. b Cod penal și port fără drept în loc public a unui cuțit, prevăzută de art.11pct.1 din Legea nr.61/1991 și art.33 lit. a Cod penal în infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.1,alin.2 lit. b,c, alin.21lit.b Cod penal, menținând încadrarea juridică din actul de sesizare.
În baza art.11pct.1 din Legea nr.61/1991, condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 1 an închisoare pentru comiterea infracțiunii de port fără drept în loc public a unui cuțit.
Înlătură circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit. a,76 lit. b Cod penal, reținute în favoarea inculpatului și majorează pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit. b, c, alin.21lit. b Cod penal la 8 ani închisoare, iar pe cea de 3 ani închisoare aplicată pentru comiterea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art.211 alin.1, alin.2 lit. c Cod penal la 5 ani și 6 luni închisoare.
În baza art.33 lit. a, art.34 lit. b Cod penal, contopește pedepsele de mai sus și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea de8 ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.
În baza art. 38516alin. 2 raportat la art. 381 Cod procedură penală, adaugă la durata prevenției inculpatului timpul scurs din data de 18 august 2009 și până în prezent.
În baza art.198 Cod procedură penală, onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200 lei, se suportă din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților, se plătește Baroului B și se include în cheltuielile judiciare avansate de stat.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în recurs rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi,11 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
- - - - - -
GREFIER,
- -
Red./2.12.2009
Dact.7.12.2009
Jud.fond.-
jud. apel -,
Președinte:Alexandru ȘerbanJudecători:Alexandru Șerban, Nicoleta Hădărean, Laura Popa