Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 810/2008. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ NR. 810/ DOSAR NR-
Ședința publică din 07 noiembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Alina Constanța Mandu C -
JUDECĂTOR 2: Gheorghe Radu G -
JUDECĂTOR 3: Angela
GREFIER -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public
- - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL PENTRU MINORI ȘI FAMILIE BRAȘOV și inculpatul împotriva deciziei penale nr.25/A din 12 august 2008, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și FAMILIE BRAȘOV în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza de față au loc în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod Procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată sunt înregistrate cu mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă recurentul inculpat în stare de arest ( deținut în Penitenciarul Codlea ) asistat de apărătorul desemnat din oficiu, avocat, lipsă fiind intimatul parte vătămată și reprezentanții legali și.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care:
Întrebate fiind, părțile declară că nu mai au cereri de formulat.
Având în vedere că nu mai sunt alte cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de soluționare și, potrivit art. 38513Cod procedură penală, acordă cuvântul la dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public precizează că recursul Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru Minori și FAMILIE BRAȘOV este întemeiat pe dispozițiile art. 3859pct.14 Cod procedură penală. Arată că în sarcina inculpatului s-a reținut săvârșirea în concurs a două infracțiuni, una dintre acestea fiind infracțiunea de tâlhărie în formă calificată. Menționează că pedeapsa stabilită de către instanță a fost echivalentă cu minimul special, respectiv 7 ani închisoare iar urmare a concursului de infracțiuni s-a aplicat un spor de 6 luni. Apreciază că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea de tâlhărie nu reflectă pericolul social al acesteia. Învederează instanței că urmare a agresiunii exercitate de inculpat asupra părții vătămate, aceasta a suferit leziuni corporale vindecabile în 6-7 zile îngrijiri medicale, acestea fiind cauzate prin folosirea armei albe pe care inculpatul o avea asupra sa. Mai mult decât atât, solicită a se avea în vedere și poziția procesuală a inculpatului și totodată antecedența penală a acestuia, inculpatul suferind încă din minorat nenumărate condamnări și pentru fapte similare. În aceste condiții, consideră că pentru respectarea criteriilor prevăzute de art. 52 Cod penal se impune majorarea pedepsei într-un cuantum corespunzător realității.
Avocat oficiu, având cuvântul pentru recurentul inculpat cu privire la recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și FAMILIE BRAȘOV împotriva deciziei penale nr.25/A din 12 august 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și FAMILIE BRAȘOV solicită respingerea acestuia. Apreciază că împrejurarea că inculpatul a mai săvârșit și alte fapte de natură penală nu trebuie să conducă automat la pronunțarea unei soluții care să aibă în vedere aplicarea unei pedepse orientată spre maximul special. Consideră că în momentul aplicării unei pedepse trebuie să se țină cont de gravitatea faptei și în ce măsură prin pedeapsa aplicată s-ar putea atinge scopul educativ și preventiv al pedepsei prevăzut de art. 52 Cod penal. Solicită instanței a avea în vedere că inculpatul are 19 ani și că a înțeles gravitatea faptelor săvârșite, el nemaiavând de gând să comită și alte fapte de natură penală. Totodată, subliniază faptul că celelalte fapte penale reținute în sarcina inculpatului au fot săvârșite de inculpat pe timpul minoratului.
În ceea ce privește recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.25/A din 12 august 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și FAMILIE BRAȘOV solicită admiterea acestuia și totodată a cererii formulată de către inculpat privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.1,2 lit.c, alin.21lit.b Cod penal în infracțiunea de abuz de încredere prevăzută de art. 213 Cod penal și infracțiunea de lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin.2 Cod penal. Precizează că așa cum rezultă din declarațiile inculpatului, ale părții vătămate precum și ale celor 2 martori, partea vătămată i-a înmânat de bună voie telefonul mobil, ceea ce înseamnă că nu ne aflăm în fața unei infracțiuni de tâlhărie pentru că inculpatul nu a deposedat partea vătămată de bunul care îl avea ci doar a cerut telefonul pentru a asculta muzică. Recunoaște că telefonul i-a fost cerut înapoi de către partea vătămată și inculpatul a refuzat să-l predea, intervenind în acest sens între ei o altercație dar consideră că nu se poate deduce că intenția inculpatului a fost aceea de a reține acel telefon. Subliniază faptul că telefonul părții vătămate a fost reținut de către inculpat doar pentru a-și descărca pe telefonul său în continuare muzica pe care dorea să și-o înregistreze. Apreciază că în urma altercației și inculpatul ar fi putut depune o plângere împotriva părții vătămate având în vedere că și acestuia în urma incidentului i-a căzut telefonul mobil, spărgându-i-se. Menționează că inculpatul i-a restituit părții vătămate telefonul chiar în momentul în care a avut loc altercația, predându-l poliției și încheindu-se un proces verbal în acest sens. Consideră că în cauză nu se poate reține săvârșirea de către inculpat a unei infracțiuni de tâlhărie atâta timp cât imediat după altercație, telefonul mobil a fost predat poliției, inculpatul neaflându-se în posesia lui și nereținându-l pentru a se folosi de el. Față de aceste considerente, solicită admiterea recursului declarat de inculpat împotriva deciziei penale nr.25/A din 12 august 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și FAMILIE BRAȘOV și respingerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și FAMILIE BRAȘOV împotriva aceleiași decizii.
Reprezentantul Ministerului Public cu privire la recursul declarat de inculpatul împotriva deciziei penale nr.25/A din 12 august 2008 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și FAMILIE BRAȘOV solicită respingerea acestuia ca nefondat. Apreciază că din probatoriul administrat în cauză a rezultat în mod cert că inculpatul a refuzat restituirea bunului după care a exercitat violențe și amenințări asupra părții vătămate în vederea păstrarea acestuia. Consideră că sunt realizate cumulativ atât latură obiectivă cât și latura subiectivă a infracțiunii de tâlhărie, această infracțiune complexă presupunând ambele elemente materiale.
Recurentul inculpat, având ultimul cuvânt, solicită instanței a avea în vedere că în cauză nu este vorba despre nicio infracțiune de tâlhărie, el necomițând o asemenea infracțiune. Subliniază faptul că doar s-a bătut cu partea vătămată iar în urma altercației telefonul mobil i-a căzut și a fost luat de către aceasta. Precizează că a doua zi s-a prezentat și și-a recuperat telefonul mobil. Menționează că între el și partea vătămată a existat doar o bătaie.
CURTEA
Prin sentința penală nr. 477/01.04.2008 a Judecătoriei Brașov în baza art. 334 Cod procedură penală s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpat din infracțiunea de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, 2 lit. c alin. 2/1 lit. b Cod penal în infracțiunile de abuz de încredere prevăzută de art. 213 Cod penal și lovire sau alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
În baza art. 211 alin. 1, 2 lit. c, alin. 2/1 lit. b Cod penal inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
În baza art. 61 alin. 1 Cod penal s-a dispus revocarea liberării condiționate din executarea pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1212/2007 a Judecătoriei Brașov, definitivă la data de 17.07.2007 prin nerecurare și s-a dispus contopirea restului rămas neexecutat de 693 zile cu pedeapsa de 7 ani închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 7 ani, la care s-a adăugat un spor de 6 luni, urmând ca în final inculpatul să execute 7 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 1/1 pct. 1 din Legea nr. 61/1991 inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de port fără drept de cuțit.
În baza art. 61 alin. 1 Cod penal s-a dispus revocarea liberării condiționate din executarea pedepsei de 5 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1212/2007 a Judecătoriei Brașov, definitivă la data de 17.07.2007 prin nerecurare și s-a dispus contopirea restului rămas neexecutat de 693 zile cu pedeapsa de 6 luni închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, respectiv 693 zile închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele de 7 ani și 6 luni închisoare și 693 zile închisoare și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, adică 7 ani și 6 luni închisoare.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 10.12.2007 până la zi.
În baza art. 350 Cod procedură penală a fost menținută arestarea preventivă a inculpatului.
În baza art. 71 alin. 1 Cod penal inculpatului i-au fost interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II, b Cod penal.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul material fiind recuperat prin restituire.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul nr. 13416/P/2007 din data de 04.01.2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Brașovs -a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, 2 lit. c, alin. 2 lit. b Cod penal și port fără drept de cuțit prevăzută de art. 1 pct. 1 din Legea 61/1991, cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal și s-a reținut că în data de 08.12.2007, în timpul zilei, inculpatul a abordat persoane necunoscute care ascultau muzică înregistrată pe un telefon mobil. Sub pretextul de a solicita o țigară, inculpatul a deposedat prin amenințare cu un cuțit pe partea vătămată de un telefon mobil pe care acesta îl avea asupra sa.
În fapt s-a reținut că în data de 08.12.20007, în jurul orelor 15.30-16.00, partea vătămată se afla în zona podului împreună cu prietenul său, martorul. Inculpatul s-a apropiat de cei doi, întrebându-i dacă au văzut o telecomandă, după care le-a cerut o țigară. Văzând că cei doi ascultau melodii înregistrate pe telefonul mobil al părții vătămate, inculpatul le-a cerut să-i transfere o melodie pe mobilul său, iar apoi a solicitat telefonul pentru a vedea ce alte melodii sunt înregistrate pe acesta, partea vătămată acceptând solicitarea acestuia și predându-i telefonul. Ulterior, grupului i s-au alăturat și două fete, respectiv și, toți cinci stând de vorbă. În cursul discuției, inculpatul a scos din buzunarul gecii un cuțit tip briceag cu care a început să se joace, întrebând partea vătămată dacă știe cum funcționează. La solicitarea părții vătămate, inculpatul i-a încredințat acestuia cuțitul, restituindu-l după un scurt interval de timp. Inculpatul, având briceagul în mână, s-a îndreptat spre, făcându-i propuneri de natură sexuală, moment în care fetele au dorit să plece. Martora și apoi partea vătămată i-au solicitat inculpatului să restituie telefonul, acesta spunând însă că îi va însoți pe drum astfel că toți cei cinci s-au deplasat împreună spre stradă, inculpatul continuând să asculte muzică la telefonul părții vătămate.
Ajungând în apropierea drumului, partea vătămată i-a cerut din nou inculpatului telefonul, acesta spunând că nu i-l dă înapoi însă, ca să nu se spună că este băiat rău, îi va restitui cartela mobilului. Inculpatul a scos cartela din telefon, i-a predat-o părții vătămate după care a introdus mobilul în buzunar. Partea vătămată a insistat cerând telefonul, inculpatul amenințându-l, spunându-i că poate "îi face un cadou de C", indicând spre buzunarul în care avea cuțitul. Fiindcă partea vătămată a continuat să solicite telefonul, inculpatul a scos cuțitul din buzunar și, fără a-l deschide, i-a dat cu tocul acestuia în cap. Partea vătămată l-a apucat pe inculpat de mână și cei doi au început să se îmbrâncească, ajungând în apropierea străzii. În timpul bătăii, inculpatul a deschis cuțitul și a înțepat partea vătămată în picior și în mână. De asemenea, la un moment dat, inculpatul s-a aflat deasupra părții vătămate, amenințându-l pe acesta cu briceagul deschis, moment în care martorul a intervenit și a tras partea vătămată. Grupul părții vătămate a fugit de la locul incidentului, inculpatul deplasându-se în direcția opusă acestora.
În cursul actelor de violență între cei doi, telefonul aparținând inculpatului a căzut pe asfalt fiind ridicat de către martorul care l-a predat martorei și ulterior organelor de poliție. De asemenea, telefonul părții vătămate a căzut, fiind ridicat de către inculpat, partea vătămată recuperând doar partea din spate mobilului. Telefonul a fost predat de către inculpat organelor de poliție și restituit părții vătămate.
În baza probatoriului administrat în cauză, instanța de fond l-a condamnat pe inculpat la pedeapsa arătată mai sus cu executare în regim de detenție.
Sub aspectul laturii civile, întrucât partea vătămată și-a recuperat telefonul mobil nu s-a constituit parte civilă.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Brașov, criticând-o sub aspectul individualizării pedepsei aplicate, solicitând majorarea acesteia și inculpatul care a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunile de abuz de încredere prevăzută de art. 213 Cod penal și lovire și alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal.
Prin decizia penală nr. 25/A din 12 august 2008 Tribunalului pentru Minori și FAMILIE BRAȘOVs -au respins, ca nefondate, apelurile declarate de parchet și inculpat.
În baza art. 381 Cod procedură penală s-a adăugat timpul arestării inculpatului, scurs de la data pronunțării hotărârii primei instanțe, 01.04.2008 până la zi și s-a menținut starea de arest a acestuia.
Pentru a decide astfel, tribunalul a reținut că în cauză s-a făcut o corectă încadrare juridică a faptelor săvârșite de inculpat. Din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale și în fața instanței de fond ( declarațiile inculpatului, declarațiile părții vătămate, declarațiile martorilor (fila 38), (fila 43) și (fila 45) a rezultat fără dubiu că inculpatul a recurs la acte de violență pentru a putea păstra telefonul părții vătămate pe care aceasta il dăduse pentru a-și transfera așa zisele melodii. Din probe nu a rezultat că inculpatul a deținut telefonul cu vreun,titlu, dimpotrivă, instanța de fond a reținut în mod corect că partea vătămată a înțeles să-și exercite în continuare toate atributele pe care i le conferă calitatea de titular al dreptului de proprietate, neînțelegând să transfere nici unul dintre aceste atribute inculpatului. La momentul în care inculpatul a exprimat clar refuzul de restituire a telefonului mobil, a scos din telefon cartela, a predat-o părții vătămate și a introdus telefonul în buzunar, a intervenit atât deposedarea proprietarului cât și imposedarea făptuitorului.
Cu privire la apelul Parchetului vizând netemeinicia soluției în sensul că pedeapsa aplicată inculpatului este prea mică, instanța a avut în vedere că aplicarea unei pedepse nu trebuie să devină un scop în sine, pentru că pedeapsa are pe lângă un rol punitiv și un rol educativ și preventiv. La stabilirea cuantumului pedepsei instanța trebuie să țină seama atât de circumstanțele reale ale comiterii faptei cât și de circumstanțele personale ale inculpatului. Legiuitorul a prevăzut pentru fapta săvârșită de inculpat limite minime și maxime foarte mari tocmai pentru că a avut în vedere gradul de pericol social al unei astfel de infracțiuni. Instanța de fond având în vedere prevederile art. 72 Cod penal a orientat în mod corect pedeapsa inculpatului spre minimul special punând în balanță criteriile prevăzute de acest articol. Faptul că inculpatul a comis și alte fapte de natură penală nu trebuie să conducă automat la soluția orientării pedepsei aplicate spre maxim pentru că trebuie să se țină cont de gravitatea faptei săvârșite și în ce măsură pedeapsa aplicată va putea să-și atingă și scopul educativ și preventiv, pentru că cel punitiv este asigurat oricum. Inculpatul are doar vârsta de 19 ani, iar infracțiunile pentru care a mai fost condamnat nu atrag starea de recidivă fiind comise în perioada în care era minor. La o asemenea vârstă pe care inculpatul o are nu trebuie înlăturată ideea că acesta se va putea îndrepta și de aceea aplicarea unei pedepse spre minimul special creează o probabilitate mai mare ca pedeapsa să își atingă scopul educativ.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și FAMILIE BRAȘOV, criticând-o sub aspectul individualizării pedepsei aplicate inculpatului, în raport de gradul de pericol social ridicat al faptei, persoana inculpatului și inculpatul care a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de tâlhărie în infracțiunile de abuz de încredere prevăzută de art. 213 Cod penal și lovire și alte violențe prevăzută de art. 180 alin. 2 Cod penal.
Recursurile sunt nefondate.
În ceea ce privește recursul parchetului instanța apreciază că pedeapsa de 7 ani închisoare stabilită de instanța de fond pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211 alin. 1, 2 lit. c, alin. 2/1 lit. b Cod penal fost bine individualizată, atât ca întindere cât și ca modalitate de executare, instanța de fond ținând seama de toate criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, ținând cont și de scopul pedepsei potrivit prevederilor art. 52 Cod penal, pe care le-a aplicat în mod just.
Astfel, au fost avute în vedere atât circumstanțele reale ale săvârșirii faptei ( limitele de pedeapsă prevăzute de lege, pericolul social crescut al faptei ), cât și circumstanțele personale ale inculpatului ( care are antecedente penale, are vârsta de 20 de ani ).
În ceea ce privește recursul inculpatului, curtea apreciază că, potrivit stării de fapt, a împrejurărilor în care a fost comisă fapta, corect reținut de instanța de fond, sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, partea vătămată fiind deposedată de telefonul mobil prin modalitatea refuzului de a-l înapoia la cererea sa, iar pentru păstrarea bunului inculpatul a întrebuințat acte de violență asupra părții vătămate. Din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul a deținut telefonul cu vreun titlu, ci dimpotrivă în mod corect s-a reținut de către instanța de fond că partea vătămată a înțeles să-și exercite în continuare toate atributele pe care i le conferă calitatea de proprietar.
Față de considerentele arătate mai sus, în baza art. 385/15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se vor respinge recursurile declarate de parchet și inculpat și se va deduce din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la data de 12.08.2008 până la zi.
În baza art. 191 alin. 2 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, din care onorariul apărătorului desemnat din oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției, iar în baza art. 192 alin. 3 Cod procedură penală celelalte cheltuieli rămân în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și FAMILIE BRAȘOV și inculpatul împotriva deciziei penale nr. 25/A din 12.08.2008 a Tribunalului pentru Minori și Familie, pe care o menține.
Deduce din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la data de 12.08.2008 până la zi.
Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200 lei, se suportă din fondurile Ministerului d e Justiție, se plătește Baroului B și se include în cheltuielile judiciare avansate de stat.
Obligă pe recurentul - inculpat să plătească statului 250 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, iar celelalte cheltuieli rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 07.11.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR - C - G - -
GREFIER
Red./24.11.2008
Dact./25.11.2008
3 exemplare
Jud. apel:,
Jud. fond:
Președinte:Alina Constanța ManduJudecători:Alina Constanța Mandu, Gheorghe Radu, Angela
