Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 88/2010. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIE PENALĂ Nr. 88
Ședința nepublică de la 04 Februarie 2010
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Tatiana Juverdeanu
JUDECĂTOR 2: Ciubotariu
JUDECĂTOR 3: Dan Anton
Grefier: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Iași - a fost reprezentat prin procuror
Pe rol fiind judecarea recursului penal, având ca obiect " tâlhărie" promovat de inculpații recurenți, fiul lui și, născut la 22 decembrie 1991 și, fiul lui și, născut la 21 februarie 1992, ambii aflați în Penitenciarul Iași împotriva deciziei penale nr. 519 din 15.12.2009 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-.
Conform disp.art.297 din Codul d e procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane citate în cauză, constatându-se că se prezintă inculpații recurenți, asistat de av. ( apărător desemnat din oficiu), asistat de avocat ales și părțile responsabile civilmente și, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii și prezența părților la termenul de astăzi, că este primul termen de judecată, că recursurile declarate de cei doi inculpați au fost motivate, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care;
Curtea procedează la verificarea identității inculpaților recurenți, după care, aduce la cunoștință fiecăruia dintre aceștia că potrivit dispozițiilor art.70 alin.2 Cod procedură penală, au dreptul de a nu da declarație în această fază procesuală, și că, în ipoteza în care vor consimți să dea declarație, ceea ce declară poate fi folosit și împotriva lor.
Pe rând, fiecare dintre inculpații recurenți și arată că înțeleg să se prevaleze de dreptul la tăcere și nu doresc să dea declarație și în această fază procesuală, arătând că își mențin declarațiile date.
Nemaifiind de formulat cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în recurs.
Avocat, pentru inculpatul recurent, având cuvântul, susține că recursul declarat vizează cuantumul de pedeapsă aplicat și modalitatea de executare a acesteia.
Consideră că pedeapsa aplicată de instanța de fond și menținută de instanța de apel este prea severă raportat la circumstanțele reale și personale ale inculpatului. Chiar dacă nu se află la primul contact cu legea penală, solicită a i se mai da o șansă acestui tânăr care peste câteva zile va împlini vârsta de 18 ani, a se ține cont de comportamentul exemplar al acestuia pe perioada de detenție, a recunoscut și regretat sincer fapta pentru care a fost cercetat și condamnat, a recuperat integral prejudiciul cauzat. Aplicarea unei pedepse sub cuantumul reținut cu aplicarea disp.art.86 ind.1 Cod penal ar fi de natură să conducă la reeducarea acestuia.
Reiterează cererea de admitere a recursului.
Avocat, pentru inculpatul recurent, având cuvântul, susține că motivul de recurs este cel prevăzut de art. 385 ind.9 pct.14 Cod procedură penală.
Raportat la circumstanțele reale și personale ale inculpatului și poziția sa procesuală pedeapsa de 2( doi ) ani închisoare este prea severă. Chiar dacă nu se află la primul contact cu legea penală solicită a i se mai da o șansă pentru a reveni cât mai curând în familie întrucât mama acestuia are nevoie de sprijinul și ajutorul lui, fiind singurul copil. Oficiul neachitat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține că argumentele care au fost aduse de către apărătorii inculpaților legate de circumstanțiere și redozarea pedepsei nu pot fi primite de instanța de recurs, apreciind că nu mai subzistă atât timp cât atât instanța de fond cât și instanța de apel le-a avut în vedere atunci când le-a aplicat pedepse sub minimul special prevăzut de lege.
Apreciază ca fiind legală și temeinică decizia recurată, recursurile nefondate, motiv pentru care pune concluzii de respingere ca atare.
Partea responsabilă civilmente arată că s-a ocupat foarte mult de minor și nu a crezut niciodată că va ajunge după gratii. Fapta comisă este un incident în viața lui și cu siguranță de când este arestat a conștientizat gravitatea faptelor. Solicită instanței a i se mai da o șansă.
Partea responsabilă civilmente arată că inculpatul este singurul său sprijin, avea un loc de muncă la momentul când s-a petrecut fapta, arătând că a fost o rătăcire în viața lui. Solicită a i se mai da o șansă.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile puse de apărătorul ales, regretă sincer faptele comise și solicită a i se mai da o șansă.
Inculpatul recurent, având ultimul cuvânt, solicită admiterea recursului, reducerea pedepsei, iar ca modalitate de executare a se face aplicarea disp.art.86 ind.1 Cod penal.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Asupra recursurilor penale de față;
Prin sentința penală nr. 3111/14 octombrie 2009 pronunțată de Judecătoria Iași în dosarul nr- s-au hotărât următoarele:
Condamnă inculpații:
1., fiul lui și, născut la data de 21.02.1992 în mun. T, jud. T, domiciliat în sat cel, com., jud. I, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, CNP -, cetățenie română, studii 8 clase, elev clasa a IX-a Liceul, cu antecedente penale, la pedepsele de:
-1 (un) an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "furt calificat", prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal și art. 40 Cod penal, art. 74 lit. c raportat la art. 76 lit. d Cod penal (faptă comisă la data de 16.05.2009), prin schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare al instanței, în conformitate cu art. 334 Cod procedură penală din infracțiunea de "furt calificat", prev. și ped. de art. 208 alin. 1, 209 alin. 1 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal;
-2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 99 și urm. Cod penal și art. 40 Cod penal, art. 74 lit. c raportat la art. 76 lit. c Cod penal (faptă comisă la data de 16.05.2009), prin schimbarea încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare al instanței, în conformitate cu art. 334 Cod procedură penală din infracțiunea de "tâlhărie", prev. și ped. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod penal aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea rezultantă de 2 (doi) ani închisoare.
În baza art. 83 Cod penal revocă suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1618/29.04.2009 a Judecătoriei Iași rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.05.2009 ce urmează a fi executată alăturat celei aplicate prin prezenta sentință penală.
Total pedeapsă de executat: 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare.
Aplică inculpatului, după împlinirea vârstei de 18 ani, pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest preventiv a inculpatului iar în baza art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu 18.05.2009 și până la zi.
2., fiul lui și, născut în data de 22.12.1991 în mun. I, domiciliat în sat cel, com., jud. I, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, CNP -, cetățenie română, studii 6 clase, fără ocupație, fără antecedente penale, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, 2, lit. c alin. 21lit. a Cod penal, cu aplic. art. 99 și următoarele Cod penal cu aplic. art. 74 lit. c raportat la art. 76 lit. c Cod penal (faptă comisă la data de 16.05.2009).
Constată că inculpatul a comis infracțiunea în condiții de concurs real, prev. de art. 33 lit. a Cod penal, cu infracțiunea de "act sexual cu un minor", prev. și ped. de art. 198 alin. 1, 3 Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 3967/19.12.2008 a Judecătoriei Iași.
În baza art. 36 alin. 1 raportat la art. 34 lit. b Cod penal va dispune contopirea pedepsei aplicată prin prezenta sentință penală cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 3967/19.12.2008 a Judecătoriei Iași, menținută prin dec. pen. nr. 327/30.06.2009 a Tribunalului Iași, definitivă prin nerecurare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea rezultantă de 2 (doi) ani închisoare.
Aplică inculpatului, după împlinirea vârstei de 18 ani, pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest preventiv a inculpatului iar în baza art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive începând cu 18.05.2009 și până la zi.
Constată recuperate prejudiciile părților vătămate și, ambele domiciliate în sat, com., jud.
În baza art. 189 Cod procedură penală onorariile apărătorilor din oficiu din cursul urmăririi penale, în cuantum de 2x300 de lei (delegațiile nr. 4427 și 4785/2009) vor fi plătite Baroului de Avocați I din fondurile speciale ale Ministerului Public, iar onorariul apărătorului din oficiu din cursul judecății, în cuantum de 300 de lei (delegația nr. 4876/2009) va fi plătit Baroului de Avocați I din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.
În temeiul art. 191 alin 2 Cod procedură penală obligă inculpatul să plătească statului suma de 800 de lei, iar inculpatul suma de 500 de lei, cu titlu de cheltuieli judiciare."
Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Iașia reținut următoarele:
"Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași dat în dosarul nr. 6117/P/2009 la data de 01.06.2009 și înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr- s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților pentru comiterea infracțiunilor de "furt calificat", prev. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. e Cod penal și "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, 2, lit. c alin. 21 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 33 lit. a Cod penal și art. 99 alin. 3 Cod penal și pentru comiterea infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, 2, lit. c alin. 21 lit. a Cod penal, cu aplic. art. 99 alin. 3 Cod penal.
S-a reținut în sarcina inculpaților faptul că în data de 16.05.2009 jurul orelor 15.30, în timp ce se aflau pe raza satului cel, com., jud. I, a sustras ochelarii de la partea vătămată, iar ulterior, împreună cu a exercitat acte de violență asupra părții vătămate, deposedându-1 de un telefon mobil marca Sony Ericsson și suma de 5 lei, partea vătămată fiind în acest timp imobilizată de către, iar ulterior, le-a adresat părților vătămate amenințări cu acte de violență, în eventualitatea că s-ar adresa organelor de poliție.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține ca fiind pe deplin dovedite următoarele:
În fapt,
În ziua de 16.05.2009, în jurul orei 15.00, inculpații - și - s-au întâlnit în localitatea de domiciliu și împreună s-au deplasat la barul "", unde au băut câte un pahar cu băuturi răcoritoare.
La un moment dat, inculpatul - a mers până la Căminul Cultural, iar inculpatul -, a rămas să-1 aștepte la un pod din apropierea barului. În acest timp, - a observat părțile vătămate și, care se deplasau cu bicicletele, și, conform propriei declarații "i s-a părut că unul dintre cei doi tineri se uită urât la el".
După puțin timp inculpatul -, a revenit în locul unde se afla celălalt inculpat, chiar după ce părțile vătămate au trecut prin dreptul inculpaților. Inculpatul - a strigat către acestea solicitându-le să vină la ei. Părțile vătămate s-au conformat solicitării și s-au întors, apropiindu-se de inculpați. În momentul în care au ajuns în apropierea acestora, inculpatul - i-a sustras părții vătămate - ochelarii de pe care acesta îi purta peste cozorocul de la . iar inculpatul -, a lovit cu piciorul în de la bicicletă.
Inculpații, la propunerea lui -, au decis să deposedeze cele două părți vătămate și de alte bunuri sau bani, scop în care au plecat în urmărirea acestora, reușind să le ajungă la aproximativ 200 metri de la ieșirea din localitate.
Ajungându-i din urmă în apropierea ieșirii din sat, inculpatul 1-a lovit cu pumnul pe, în umăr, în timp ce inculpatul 1-a lovit pe cu genunchiul în abdomen, întrebându-1 dacă are vreun telefon asupra sa. În mod similar, și inculpatul i-a solicitat lui telefonul. Văzând că are un telefon asupra sa, inculpatul a încercat să-i ia telefonul însă acesta și-a acoperit buzunarele cu mâinile. în acest moment a intervenit inculpatul, care i-a îndepărtat mâinile părții vătămate, imobilizându-1 totodată, astfel încât inculpatul a putut băga mâna în buzunarul părții vătămate și sustrage bunul. Partea vătămată le-a solicitat celor doi să-i restituie telefonul, scoțând din buzunar suma de 5 lei. Inculpatul a luat și suma de 5 lei, pe care de asemenea și-a însușit-o, iar inculpatul a sustras de la partea vătămată ochelarii pe care îi purta pe cap, întrucât acesta îi spusese că nu are nici un telefon asupra sa.
Ulterior, după însușirea bunurilor, inculpatul - a fotografiat părțile vătămate cu telefonul mobil sustras, amenințându-le cu acte de violență dacă vor sesiza organele de poliție, având în vedere că le fotografiaseră și le puteau recunoaște după fotografie.
Mai mult decât atât, inc. au rămas în locul săvârșirii faptei, pentru a se asigura că părțile vătămate nu se vor întoarce în sat, pentru a reclama fapta ci își vor urma drumul către comuna.
Ulterior, inculpații s-au îndreptat spre centrul satului cel. Pe drum inculpatul - i-a dat telefonul sustras inculpatului -, primul oprindu-și cartela.
În data de 17.05.2009 cei doi inculpați au predat bunurile sustrase organelor de poliție ( 15 dosar ), care le-au predat părților vătămate.
Fiind audiați, inculpații au recunoscut în totalitate săvârșirea faptelor, în succesiunea expusă mai sus, declarații care se coroborează conform art. 69 Cod procedură penală cu celelalte mijloace de probă administrate în ambele faze procesuale: plângerea și declarațiile părților vătămate și, acte proveniență bun, procese verbale de ridicare - predare bunuri, proces verbal de recunoaștere de către părțile vătămate, declarațiile martorilor și, toate făcând dovada deplinei vinovății a inculpaților sub forma intenției directe în comiterea unor fapte prevăzute de legea penală.
În drept,
Fapta inculpatului, în vârstă de 17 ani, care, în data de 16.05.2009 jurul orelor 15.30, în timp ce se afla pe raza satului cel, com., jud. I, a sustras ochelarii de la partea vătămată, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "furt calificat", prev. și ped. de art. 208 alin. 1 - 209 alin. 1 lit. e Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal.
Fapta aceluiași inculpat care, în aceleași împrejurări, ulterior, împreună cu a exercitat acte de violență asupra părții vătămate, deposedându-1 de un telefon mobil marca Sony Ericsson și suma de 5 lei, partea vătămată fiind în acest timp imobilizată de către, iar apoi le-a adresat părților vătămate amenințări cu acte de violență, în eventualitatea că s-ar adresa organelor de poliție, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 21lit. a Cod penal, cu aplicarea art. 99 alin. 3 Cod penal.
Cele două infracțiuni au fost comise în condiții de concurs real, conform art. 33 lit. a Cod penal, înainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna din ele.
Se va constata că inculpatul a comis infracțiunile în condiții de pluralitate intermediară de infracțiuni, prev. de art. 40 Cod penal, anterior fiind condamnat definitiv la pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni închisoare prin sentința penală nr. 1618/29.04.2009 a Judecătoriei Iași rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.05.2009. În acest sens urmează a admite cererea procurorului de schimbare a încadrării juridice dată faptelor prin actul de sesizare al instanței, în conformitate cu art. 334 Cod procedură penală.
Fapta inculpatului, în vârstă de 17 ani, care, în data de 16.05.2009 jurul orelor 15.30, în timp ce se afla pe raza satului cel,., jud. I, împreună cu inc. a agresat fizic pe partea vătămată, lovindu-1, iar apoi 1-a deposedat de ochelarii de, imobilizând ulterior pe partea vătămată, cât timp coinculpatul i-a sustras acesteia telefonul mobil, iar ulterior, le-a adresat părților vătămate amenințări cu acte de violență, în eventualitatea că s-ar adresa organelor de poliție, întrunește elementele constitutive de "tâlhărie", prev. de art. 211 alin. 1, 2, lit. c alin. 21lit. a Cod penal, cu aplic. art. 99 alin. 3 Cod penal.
Pentru infracțiunile comise, inculpații vor fi condamnați.
La individualizarea judiciară a pedepselor și a modalității de executare a acestora, față de criteriile generale prev. de art. 72 Cod penal, instanța va avea în vedere pe de o parte dispozițiile părții generale ale acestui cod, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social concret al faptelor comise, caracterizate de modalitatea și împrejurările săvârșirii infracțiunilor, respectiv în timpul zilei, într-un loc public, de către două persoane minore împreună, urmările produse, respectiv prejudiciile mici cauzate și care au fost recuperate prin restituirea bunurilor de către inculpați organelor de poliție, iar pe de altă parte persoana inculpaților, care sunt cunoscuți cu antecedente penale, atitudinea procesuală corectă de recunoaștere.
De asemenea, se vor avea în vedere concluziile referatelor de evaluare întocmite de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Iași.
Cu privire la inculpatul care se rețin ca factori psihosociali pozitivi, care pot influența conduita generală a tânărului: dorința exprimată de continuare a activităților instructiv-educative, suportul material, financiar și moral oferit de către bunica maternă, iar ca factori psihosociali negativi, cu implicație în evoluția sa: supravegherea insuficientă a comportamentului social al minorului din partea familiei, modelul familial negativ, caracterizat prin abuzul fizic și psihic manifestat de către tată asupra membrilor familiei, existența unui patern infracțional, cu un debut precum și incapacitatea minorului de a se adapta mediului școlar și cerințelor acestuia.
S-a concluzionat că prevenirea reiterării comportamentului infracțional se poate realiza în condițiile unei intervenții intensive, axată pe supravegherea strictă a conduitei minorului, de către familia extinsă. Se consideră utilă includerea minorului în programe de autocontrol și dezvoltare personală, precum și colaborarea dintre instituția de supraveghere și persoanele resursă din familie (bunica maternă și mama), care pot duce la asimilarea de către minor a valorilor prosociale necesare reintegrării sale în comunitate.
În ceea ce-l privește pe inculpatul, au fost evidențiați ca factori inhibitori ai comportamentului infracțional: atașamentul față de familie, susținerea morală din partea familiei, recunoașterea faptei comise și conștientizarea consecințelor, implicarea în activități lucrative remunerate, atitudine sinceră și cooperantă în timpul intervievării, iar ca factori de natură a precipita comportamentul infracțional: abandonul școlar cu efecte directe în găsirea unui loc de muncă, existența antecedentelor penale, consumul de alcool asociat cu un comportament antisocial.
S-a concluzionat că prevenirea reiterării comportamentului infracțional se poate realiza prin supravegherea strictă a conduitei acestuia în cadrul unui mediu instituționalizat, având ca obiective susținerea în vederea reluării și absolvirii cursurilor școlare, însușirea normelor și a valorilor sociale și morale, implicarea minorului în programe specifice privind educația sexuală și consecințele consumului de alcool.
Față de cele mai sus arătate, instanța consideră că reeducarea, reinserția socială a inculpaților se va putea realiza prin aplicarea unor pedepse cu închisoarea, orientate sub minimul special prevăzut de lege, în conformitate cu art. 74 lit. c Cod penal, față de atitudinea de recunoaștere a inculpaților, raportat la art. 76 lit. c, d Cod penal, iar pedepsele aplicate inculpatului vor fi contopite în conformitate cu art. 34 lit. b Cod penal, urmând a fi aplicată pedeapsa cea mai grea rezultantă.
În cazul inculpatului se va constata faptul că a comis infracțiunile în termenul de încercare al suspendării condiționate a pedepsei de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1618/29.04.2009 a Judecătoriei Iași rămasă definitivă prin neapelare la data de 12.05.2009; în baza art. 83 Cod penal va dispune revocarea suspendării condiționate a acestei pedepse, ce urmează a fi executată alăturat celei aplicate prin prezenta sentință penală.
Cu privire la inculpatul instanța va constata că acesta a comis infracțiunea în stare de concurs real de infracțiuni, prev. de art. 33 lit. a Cod penal raportat la art. 36 alin. 1 Cod penal cu infracțiunea de "act sexual cu un minor", prev. și ped. de art. 198 alin. 1, 3 Cod penal cu aplicarea art. 99 alin. 2 Cod penal comisă la data de 14.08.2007, pentru care a fost condamnat prin sentința penală nr. 3967/19.12.2008 a Judecătoriei Iași (sentință care a fost menținută prin dec. pen. nr. 327/30.06.2009 a Tribunalului Iași și a rămas definitivă prin nerecurare); astfel, în conformitate cu art. 36 alin. 1 raportat la art. 34 lit. b Cod penal va dispune contopirea pedepsei aplicată prin prezenta sentință penală cu pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală sus amintită, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea rezultantă.
Apreciind că scopul pedepselor poate fi atins doar prin executarea acestora potrivit naturii lor, instanța va aplica inculpaților, după împlinirea vârstei de 18 ani, pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal, motivat de natura infracțiunii comise, care îi face incompatibili cu exercițiului dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe durata și în condițiile prev. de art. 71 Cod penal.
Cu privire la starea de arest preventiv a inculpaților, față de modalitatea și împrejurările concrete de comitere a faptelor astfel cum au fost reținute de către instanță: într-un loc public, de către două persoane împreună, prin folosirea de violențe și amenințări cu acte de violență, având ca motivație faptul că li s-a părut că se uită într-un anumit fel la ei, comportamentul antisocial repetat la un scurt interval de timp al inculpaților, care atestă perseverența infracțională, îi caracterizează pe inculpați ca pe un real pericol pentru ordinea publică, motiv pentru care, în baza art. 350 Cod procedură penală va dispune menținerea stării de arest preventiv.
În baza art. 88 Cod penal va deduce din pedepsele aplicate acestora durata reținerii și arestării preventive începând cu 18.05.2009 și până la zi.
În privința laturii civile a cauzei, se va constata că părțile vătămate și și-au recuperat prejudiciul și nu s-au mai constituit părți civile în procesul penal."
S-au invocat și dispozițiile art. 189 și 191 alin. 2 Cod procedură penală, în ceea ce privește cheltuielile judiciare avansate de stat.
Împotriva acestei sentințe penale, în termenul legal, au declarat apel inculpații, criticând-o sub aspectul individualizării pedepsei, și, invocând faptul că pedeapsa ce i-a fost aplicată este mult prea mare, precum și faptul că s-a dispus executarea acesteia în regim de detenție. Inculpatul a solicitat redozarea pedepsei aplicate și suspendarea sub supraveghere a acesteia. Astfel, acesta a invocat faptul că este minor, că a avut o atitudine procesuală sinceră, că prejudiciul a fost recuperat etc.
Tribunalul Iași, prin decizia penală nr. 519/15 decembrie 2009 a respins ca nefondate apelurile declarate de inculpați și menținut sentința penală nr. 3111/14 octombrie 2009 a Judecătoriei Iași.
A menținut starea de arest a inculpaților și a dedus la zi durata arestului preventiv de la 14 octombrie 2009.
A obligat inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.
În pronunțarea acestei decizii Tribunalul a reținut următoarele:
În baza probatoriului administrat, prim instanță stabilit corect situația de fapt, ce nu comportă critici.
Vinovăția inculpaților apelanți și a fost stabilită în mod legal și temeinic. Cât privește încadrarea juridică, instanța apreciază că s-ar fi impus schimbarea încadrării juridice cu privire la sustragerea de către inculpatul uao chelarilor de pe cozorocul de la . aparținând părții vătămate, din infracțiunea de furt calificat în ceea ce-l privește pe acesta în infracțiunea de "tâlhărie", comisă în public și de două persoane împreună, prev. de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. c, alin. 2 ind. 1 lit. a Cod penal cu aplic. art. 99 și următoarele Cod penal, precum și reținerea unui concurs real de două infracțiuni de tâlhărie, în sarcina inculpatului, prin raportare la:
- smulgerea ochelarilor de pe cozoroc;
- atitudinea ulterioară, dar imediată și promptă, de intimidare, exercitată de către inculpatul, care, indirect, le-a creat o stare de temere dacă încearcă vreo recuperare a bunului, prin aceea că, în imediat următoare, a lovit bicicleta părții vătămate cu piciorul; a achiesat, astfel, ala hotărârea de sustragere luată de inculpatul u, și și-a materializat-o prin atenționarea părților vătămate asupra consecințelor vreunei acțiuni de recuperare.
Ori, această fază procesuală, demarată ca urmare a exercitării căii de atac de către cei doi inculpați, este guvernată de principiul neagravării situației în propria cale de atac, motiv pentru care, instanța de control judiciar va considera că încadrarea juridică dată faptelor reținute ca săvârșite de către inculpați nu poate fi schimbată.
De asemenea, prima instanță a făcut și o analiză a probelor pe baza cărora a fost stabilită vinovăția apelanților, precum și a poziției procesuale adoptate pe parcursul procesului penal.
Într-adevăr, vinovăția inculpaților-apelanți rezultă cu prisosință din analiza coroborată a mijloacelor de probă enumerate în considerentele sentinței apelate. Oricum, în esență, inculpații au recunoscut constant comiterea faptelor.
De altfel, aceștia nu au criticat, prin apelul declarat, nici situația de fapt imputată, nici încadrarea juridică a acesteia și nici latura civilă a cauzei.
Motivele de apel ale inculpaților privitor la greșita individualizare a pedepselor aplicate sunt nefondate.
Într-adevăr, prima instanță a ținut cont de toate criteriile prevăzute de art. 100 Cod penal, pe care le-a analizat amănunțit. Mai mult, prima instanță - așa cum rezultă din considerentele sentinței criticate - a ținut seama de poziția procesuală pe care inculpații au adoptat-o în cursul procesului penal, evidențiind-o expres. De asemenea, prima instanță a ținut seama și de concluziile referatelor de evaluare psiho - socială (întocmite de Serviciul de Probațiune), cât și de toate circumstanțele personale ale inculpaților, contrar celor invocate de ei. S-au avut în vedere, totodată și toate circumstanțele reale, ca și antecedența penală a fiecăruia dintre ei.
Astfel, trecând la individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost aplicate, prima instanță a făcut o justă și corectă aplicare a criteriilor prevăzute de art. 72 Cod penal ținând cont de toate circumstanțele reale și personale. În funcție de acestea, corect le-a fost aplicată inculpaților o pedeapsă cu închisoarea orientată sub limita minimă prevăzută de lege, dându-se eficiență disp. privind circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. c Cod penal, cu efectul înscris în art. 76 Cod penal. Prima instanță a ținut seama la individualizarea pedepsei aplicate de poziția procesuală corectă a apelanților, împrejurare ce rezultă, fără echivoc, din considerentele sentinței apelate.
Chiar dacă inculpații au recunoscut faptele imputate, această împrejurare, prin ea înseși, nu justifică redozarea pedepsei. Astfel, nu poate fi ignorat faptul că această atitudine procesuală s-a produs în condițiile în care inculpații au fost puși în fața unor probe indubitabile.
Această împrejurare trebuie coroborată cu:
a) persistența infracțională a fiecăruia;
b) modalitatea concretă de comitere a faptelor ce relevă o periculozitate socială sporită;
c) faptul că sunt persoane cu tulburări de conduită, cu acte antisociale repetate.
Datele cauzei relevă deci că activitatea infracțională reținută în sarcina lor nu este, în nici un caz, una izolată.
Raportat la toate acestea, se reține că, în cauză, nu se impune redozarea pedepselor. De asemenea, nu se impune nici suspendarea sub supraveghere a pedepsei aplicate fiecăruia dintre inculpați, nefiind întrunite cumulativ toate condițiile prevăzute de Codul penal.
Nici celelalte aspecte invocate de apelanți nu justifică redozarea pedepselor aplicate.
Pentru toate acestea, tribunalul apreciază că prima instanță a dozat corespunzător pedepsele aplicate inculpaților, just dispunându-se apoi ca aceasta să fie executată efectiv în regim de detenție, numai astfel putând fi atins scopul prevăzut de art. 52 Cod penal.
În termen legal hotărârile pronunțate în cauză au fost recurate de inculpații și-, pentru netemeinicie solicitând reducerea pedepselor aplicate și schimbarea modalității de executare prin aplicarea dispozițiilor art. 86 ind. 1 Cod penal.
Criticile formulate de inculpați se încadrează în drept în cazul de casare prevăzut de art. 385 ind. 9 alin. 1 pct. 14 din Codul d procedură penală.
Examinând actele și lucrările dosarului raportat criticilor formulate, cât și din oficiu, Curtea constată că recursurile de față sunt nefondate.
Pedepsele de câte 2 (doi) ani închisoare stabilite inculpaților - (pentru comiterea infracțiunilor de furt calificat și tâlhărie) și (pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie) au fost corect individualizate în raport de criteriile prevăzute de art. 100 Cod penal.
S-a avut în vedere pericolul social al faptelor săvârșite, dezvoltarea intelectuală și morală, cât și comportamentul anterior al acestora.
Față de conduita de recunoaștere a faptelor instanțele au aplicat dispozițiile art. 74 lit. c Cod penal pedepsele fiind reduse sub minimul special prevăzut de lege.
Nici critica vizând schimbarea modalității de executare a pedepselor nu poate fi primită.
Inculpatul a fost condamnat anterior prin sentința penală nr. 1618/29.04.2009 de către Judecătoria Iași la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pedeapsă ce fost suspendată condiționat.
Antecedență penală exist și în cazul inculpatului care fost condamnat prin sentința penală nr. 3967/19.12.2008 de Judecătoria Iași la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 198 alin. 1, 3 Cod penal, fiind aplicabile dispozițiile art. 36 alin. 1 și art. 34 lit. b Cod penal privind concursul de infracțiuni.
În cauză nu există suficiente temeiuri că schimbarea modalității de executare a pedepselor ar conduce la reinserția socială acestora.
În consecință, pentru considerentele arătate și având în vedere că, verificând hotărârile atacate în raport cu prevederile art. 385 ind. 9 alin. 3 Cod procedură penală, nu se constată existența și a altor motive care analizate din oficiu să ducă la casare, urmează a se constata că recursurile declarate de inculpați sunt nefondate și vor fi respinse, ca atare, în temeiul dispozițiilor art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b Cod procedură penală.
În baza dispozițiilor art. 385 ind. 16 alin. 2 Cod procedură penală, se va deduce la zi durata arestului preventiv iar în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală recurenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpații și, împotriva deciziei penale nr.519 din 15.12.2009, a Tribunalului Iași, pe care o menține. Deduce perioada arestului preventiv de după data de 15.12.2009.
Obligă recurentul să plătească statului suma de 400 lei, cheltuieli judiciare, din care suma de 300 lei, onorariu de avocat oficiu, care va fi avansată din fondurile statului.
Obligă pe inculpatul să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 04.02.2010.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - -
Red.
Tehnored.
02 ex.
18.02.2010
Tribunalul Iași
Jud.
Jud.
Președinte:Tatiana JuverdeanuJudecători:Tatiana Juverdeanu, Ciubotariu, Dan Anton
