Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 92/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
- ROMANIA -
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 92/AP DOSAR NR-
Ședința publică din data de 9 decembrie 2009
PREȘEDINTE: Simona Franguloiu JUDECĂTOR 2: Aurelia Munteanu
- - - JUDECĂTOR 3: Daniela Budilean
- - - Grefier
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public -procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de condamnatul împotriva deciziei penale nr. 119/A din 21.10.2009 pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art.304 pr.pen. în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio-video.
La apelul nominal făcut în ședință public se prezintă apelantul revizuient, în stare de deținere, asistat din oficiu de avocat.
Procedură îndeplinită.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului potrivit dispozițiilor art. 377. pr.pen.
Avocat susține apelul astfel cum a fost formulat solicitând admiterea acestuia, casarea sentinței penale atacate, iar în cadrul rejudecării admiterea în principiu a cererii de revizuire, condamnatul fiind nemulțumit de faptul că există două hotărâri pronunțate de instanța supremă care nu se pot concilia.
Printr-o decizie Înalta Curte de Casație și Justiție a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare Tribunalului Brașov în vederea audierii martorului ale cărui depoziții au stat la baza pronunțării soluției de condamnare, tribunalul reținând că în faza de urmărire penală respectivul martor a precizat că urmează să plece din țară.
Întrucât declarațiile date de acest martor sunt contradictorii, condamnatul a formulat plângere pentru mărturie mincinoasă soluționată în sensul că a intervenit prescripția.
Așa fiind solicită admiterea în principiu a cererii de revizuire în sensul reaudierii martorului.
Reprezentanta parchetului solicită respingerea apelului declarat de condamnat, susținând că motivele invocate nu se circumscriu dispozițiilor art. 394. pr.pen. în cauză existând o hotărâre definitivă a instanței supreme prin care s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Brașov.
Apelantul revizuient, având ultimul cuvânt, solicită admiterea cererii de revizuire pentru considerentele expuse de apărătorul său.
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 119/21 octombrie 2009 Tribunalului Brașova fost respinsă cererea de revizuire a sentinței penale nr. 40/2005 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov formulată de condamnatul, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, reținându-se, în esență, că aspectele invocate, respectiv împrejurarea că există două hotărâri judecătorești definitive pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție care nu se pot concilia, nu se încadrează în dispozițiile art. 394 liot. E Cod procedură penală pe considerentul că nu este vorba decât de o decizie de casare cu trimitere spre rejudecare pentru administrarea unor probe, iar urmare a rejudecării s-a pronunțat o hotărâre de condamnare a petentului ce a rămas definitivă prin respingerea recursului promovat de către acesta la Înalta Curte de Casație și Justiție și prin urmare, cererea nu se încadrează în dispozițiile art. 394 Cod procedură penală.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel condamnatul care a criticat soluția pe motiv că Înalta Curte de Casație și Justiție a pronunțat două hotărâri ce nu se pot concilia, respectiv trimiterea cauzei spre rejudecare în vederea audierii martorului ale cărui depoziții au stat la baza soluției de condamnare, deși depozițiile acestuia au fost contradictorii, motiv pentru care a formulat plângere penală împotriva acestuia sub aspectul comiterii infracțiunii de mărturie mincinoasă ce a fost soluționată prin neînceperea urmăririi penale ca urmare a prescripției răspunderii penale.
Revizuentul a mai solicitat și audierea martorei ce nu a fost audiată în cursul cercetării judecătorești.
Verificând sentința penală atacată în raport cu motivele de apel, se constată că apelul este nefondat.
Prima instanță a constatat corect că în speță nu este vorba de două hotărâri judecătorești definitive ce nu se pot concilia, ci este vorba, în primul rând, de o decizie pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție de casare cu trimitere spre rejudecare pe motiv că nu a fost audiată martora în cursul cercetării judecătorești, respectiv decizia penală nr. 5682/2003 și ulterior, după rejudecarea cauzei s-a pronunțat o altă hotărâre de condamnare, față de imposibilitatea administrării probei cu audierea martorei, căs. Bani Al și care se află în Liban, observând că instanța de fond a procedat la efectuarea tuturor demersurilor pentru audierea acesteia și aflarea adresei unde poate fi găsită, inclusiv citarea acesteia la adresa indicată în Liban, dar cu audierea celorlalte părți, respectiv a părților civile.
Această sentință de condamnare a rămas definitivă prin decizia penală nr. 3916/2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție prin respingerea recursurilor promovate de inculpați.
Așa fiind, se observă că nu se pune problema existenței a două hotărâri judecătorești ireconciliabile, ci de o decizie de casare cu trimitere și apoi de o decizie de respingere a recursului, astfel încât în speță nu este incident motivul de revizuire invocat și prevăzut de art. 394 lit. e Cod procedură penală.
Astfel, așa cum a arătat și prima instanță, motivele invocate nu se încadrează în cele prevăzute expres și limitativ de art. 394 Cod procedură penală și așa fiind, hotărârea instanței de fond este legală și temeinică și potrivit art. 379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, se va respinge apelul declarat de revizuentul, cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se va include și onorariul pentru apărătorul din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge apelul formulat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 119/21.10.2009 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, pe care o menține.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 lei se suportă din fondurile și se include în cheltuielile judiciare.
Obligă condamnatul să plătească statului suma de 250 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 decembrie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red. SF/18.12.2009
Dact.BD/21.12.2009
Jud. fond
- 2 exemplare -
Președinte:Simona FranguloiuJudecători:Simona Franguloiu, Aurelia Munteanu, Daniela Budilean
