Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 93/2009. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 93/
Ședința publică din 18 iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Burlacu Președinte secție
JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache
JUDECĂTOR 3: Irina Alexandra Vicepreședintele Curții de Apel
Grefier -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
- din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
Pe rol fiind judecarea recursurilor declarate de inculpații ( fiul lui și, născut la 10.07. 1981, în, județul V, CNP -, domiciliat în str. - nr. 163, județul G ( fiul lui și, născut la 09.09. 1987, în, Județul - CNP -, domiciliat în str. - nr. 2,județul V ) și (fiul lui și, născut la 08.02. 1990, în F, județul V, CNP -, domiciliat în -, județul V ), trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.211 Cod penal, împotriva deciziei penale nr. 306/22.10.2008 a Tribunalului Vrancea.
La apelul nominal făcut în cauză a răspuns inculpatul recurent G, personal și asistat de av., în baza împuternicirii avocațiale nr.24 din 17.02.2009 eliberată de Baroul Vrancea - Cabinet individual, inculpatul recurent, personal și asistat de apărătorul din oficiu - av.,care se prezintă și pentru recurentul inculpat, lipsă, în baza delegației nr. 5883 din 11.12.2008 eliberată din oficiu de Baroul Galați, lipsă fiind intimatul parte vătămată, intimații părți responsabile civilmente, autoritatea tutelară -Primăria orașului și intimatul - reprezentant minor Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Vrancea.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, prin care s-a arătat că la data de 16.06.2009 s-au trimis relațiile solicitate de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea, după care:
Apărătorul inculpatului recurent arată că își cere scuze, pentru că cele patru termene de judecată s-au acordat pe motive medicale, deoarece a fost operat și internat în spital. Nu a căutat în nici un fel, să tergiverseze judecata sau actul de judecată.
Nemaifiind cereri de formulat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul inculpatului recurent G precizează că susține o cauză de drept și în același timp de omenie, în sensul în care caută ca instanța de recurs să facă o reparație, pentru că este o situație extraordinar de sensibilă.
A venit in fata instanței cu această cauză, ca apărător al inculpatului recurent G,care a fost trimis în judecată prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Judecătoria Focsani, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prevăzută de art. 211, al.2, lit.b și al. 2/1, lit. a, pen. alături de coinculpații si coinculpatul minor, imputându - li- se că în noaptea de 31.01./01.02.2007, prin violență ar fi sustras de la partea vătămată intimată, bunuri și bani în valoare de 204 lei.
Judecătoria Focșani, prin sentința penală nr. 312 din 26.02.2008, a achitat pe inculpați in baza art. 11 pct.2,lit. a proc. pen.cu referire la art. 10, lit. a proc.pen. în sensul că fapta nu există, reținând în esență că aceștia nu au comis fapta împreună.
Caută să demonstreze că soluția pronunțată de Tribunalul Vrancea în ceea ce-l privește pe inculpatul reprezintă o gravă eroare judiciară pentru condamnarea unui om nevinovat și susține cu tărie acest aspect întrucât urmărirea penală a fost deficitară și în urma unor probe neconcludente s-a tras o concluzie greșită de vinovăție în privința recurentului inculpat G, astfel încât de abia în faza de judecată la fond, ca urmare a unei cercetări judecătorești calificate, profesioniste și oneste s-a reușit să se facă adevăr și dreptate în această cauză.
Situația care ar face obiectul dosarului penal din fața instanței de judecată sub aspectul infracțiunii de tâlhărie prev. de art.211 pornește de la o gravă eroare judiciară, ca urmare a gravelor erori și neprofesionalismului polițiștilor de la această Poliție a orașului, pe care o consideră o " stațiune balneoclimaterică".
Pentru faptul că erorile pe care le-au pus pe hârtie acești polițiști, au indus in eroare inclusiv Parchetul, și Parchetul din V, având un volum masiv de muncă, nu a avut posibilitatea să se aplece asupra acestui act prin care se conclude.
Solicită a se observa ca acest dosar penal pornește de la o plângere care este adresată în faza de urmărire penală, la paginile 8,9 și 10 în dosarul de urmărire penală, un proces- verbal înregistrat la fata locului, întocmit la data de 1.02.2007, la orele 23.00. Pentru faptul că există la 1.02.2007, pagina 6 a dosarului urmăririi penale, urmând a fi verificat pentru aceste afirmații pe care le face, prin care partea vătămată depune o plângere la Politia, prin care spune că din orașul i-a pus si i-a sustras un portmoneu din buzunar cu suma de 130 de lei, fără a aminti un cuvânt de numitul
Solicită a se observa ca această plângere, care ulterior a fost lămurita abia în faza judecătorească, nu a fost scrisă de către partea vătămată, este scrisă doar de polițist, nu a fost datată,nu este semnată și ulterior, partea vătămată nu o recunoaște. Este primul aspect la plÂngere.
Al doilea aspect - mai exista încă un denunț consemnat într-un proces- verbal la data de 1.02.2007, la orele 03.00 de către agenții de poliție din orașul, un proces -verbal de sesizare din oficiu, în care se consemnează că în noaptea de 31.02 orele 23- 24, s-a prezentat la sediul de poliție unde a reclamat că a fost deposedat de un portmoneu pe care îl avea asupra sa, in care se afla suma de 400 RON. A fost atacat de și deposedat de portofel, fără a aminti ceva în legătura cu inculpatul recurent, prezent.
Ca urmare a acestor două sesizări,cei doi polițiști deosebit de calificați,care caută să elucideze adevărul pentru infracțiuni grave în sensul în care suntem în fața unei tâlhării, cu o pedeapsă cuprinsă între 5 și 15 ani, apreciază că este gravă eroarea dacă ar fi să mergem după soluția Tribunalului Vrancea. În acest proces - verbal de cercetare la fața locului, care ar fi actul constitutiv conform art.129 și 131 pr.pr, în care organul urmăririi penale are obligația să își aducă martori asistenți, iar martorii asistenți, conform art.192 pr.p,au obligația să fie obiectivi și să fie cel puțin doi, să nu fie interesați în cauză, dar se va observa că în acest act care este așa-zis " proces - verbal de constatare a infracțiunii", că cercetarea a început la orele 03,55 și s-a terminat la orele 8,00, că actul a fost întocmit la data de 31 ianuarie 2007,orele 23. Astfel,că la data de 31 ianuarie 2007, orele 23.00, cei doi agenți de politie au sesizat de comiterea faptei de tâlhărie, dar aceștia au așteptat, nu se știe de ce, trecerea unui interval de timp de circa 24 ore și au efectuat cercetarea de abia a doua zi de la sesizare, de la data de 1.02.2007, orele 23,00, când au și întocmit procesul-verbal de cercetare la fața locului.
Este o gravă eroare, nu se poate preciza și nu se pote admite într-un dosar de cercetare penală pentru o infracțiune de tâlhărie, erori grave care sunt dubioase. sunt în favoarea inculpatului.
Actele de urmărire s-au efectuat cu nesocotirea dispozițiilor legale, încălcându-se grav dreptul la apărare al inculpaților. S-a îndreptat, pentru că a fost angajat doar în fața instanței de fond - la judecătorie și revine încă o dată și arată că în faza de apel a lipsit din motive medicale. Citind actele de urmărire penală care au fost întocmite de polițiștii din "Stațiunea balneoclimaterică Poliția orașului ", cu stupoare a văzut că acești doi polițiști și, consemnează în acest proces - verbal date care sunt măsluite grosolan într-un act de procedură penală care-l vizează, în sensul în care la al. 3 rândul 9 a fost modificată grosolan data de 31.01.2007 prin radiere cu tuș corector alb, modificare, ștersături, adăugiri care nu corespund cu adevărul și cu sesizarea de fapt.
A căutat sub acest aspect să sesizeze în primul rând instanța de fond care urma să efectueze cercetarea judecătorească, pentru a lămuri acest aspect, ceea ce s-a și făcut, dar se întoarce din nou la urmărirea penală care este gravă, cu erori, fapt pentru care caută să lămurească instanța de recurs, în sensul în care, dacă, continuând studiul acestui dosar, se observă că la pagina 8, la fila 23 din dosarul de urmărire penală, în declarația inculpatului care a fost audiat la data de 1.02.2007, aceiași agenți de poliție amintiți mai sus - au făcut iarăși o faptă de fals, în sensul că martorul asistent, persoană care ar fi participat la audierea la poliție - se va observa că s-a făcut o modificare iarăși cu tuș corector alb peste cuvântul scris inițial și care duce la dubii.
Solicită a se observa mai departe că aceeași polițiști întocmesc procese-verbale în care consemnează că același . Susține că toate aceste erori grave care sunt la urmărirea penală au fost lămurite, că sunt în corelare și solicită a se observa că partea vătămată vine în fața instanței.
Instanța solicită a se face referire la declarațiile date de inculpați în fața instanței de fond, când a fost prezent la judecată.
Apărătorul arată că la instanța de fond G vine și recunoaște și spune că într-adevăr a avut 19 ani și a fost cu cei doi coinculpați, a consumat băuturi alcoolice, pentru că starea lor de pregătire este între 5 și 2 clase, au ajuns împreună numai, - inculpatul - clientul său nu a avut o cunoștință față de acesta, ci doar prin intermediul acestui care doar el a preluat o discuție cu partea vătămată. Dar acțiunea directă care este vizată și probată pentru G nu există, pentru că ea este pusă sub imperiul unei presiuni exercitate la urmărirea penală care s-a efectuat de polițiști.
Organele Parchetului de pe lângă Judecătoria Vrancea nu au căutat să lămurească această situație și nici partea vătămată nu a fost chemată la parchet, de abia în instanță, declarația acesteia vine în corelare cu declarațiile coinculpaților și, alături de și care spune " da, am băut cu ei, eram în stare de ebrietate, am căzut, mi-a căzut portmoneul, mi l-a ridicat, mi l-a restituit, nu am declarații de făcut".
De ce subliniază acest aspect: solicită a se observa că în adresa Serviciului medico-legal se discută despre leziuni abrazive, în sensul în care demonstrează starea avansată de ebrietate și posibilitatea lipsei de echilibru în cădere. Dar, mai departe, se va observa că adresa Poliției este făcută cu totul neconcludent cu realitatea. Se vorbește despre folosința unui par, ceea ce cu nimic nu se justifică în înscrisuri și în ancheta judiciară.
să sublinieze că în acest dosar este o situație de mare sensibilitate în care această faptă penală care este pusă în sarcina inculpatului nu este demonstrată cu probațiuni directe, decât ulterior, dacă există o audiere simplă la secția penală a Tribunalului Vrancea unde se face doar o referire destul de nesemnificativă.
să releve că acest inculpat G nu a avut și rezultă foarte clar că aceasta este obiectul principal a infracțiunii - intenția de a deposeda, de a căuta să-și însușească vreun bun din posesia lui, nu a executat acte de violență, partea vătămată pe bună dreptate își retrage și susținerile care au fost nefondate și neargumentate în faza de urmărire penală.
Solicită achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct.2 lit. a și art.10 lit.a Cod pr.penală.
Mai are o singură afirmație pe care solicită a-i fi permis aof ace, în sensul situației deosebite familiale pe care o are inculpatul care are numai 19 ani, ambii părinți sunt bolnavi, mama este operată de neoplasm și a depus la dosar act medical, iar tatăl este hepatic și bolnav TBC și ambii sunt internați în spitalele din Inculpatul este susținătorul material al celor doi părinți bolnavi. Mai depune la dosar și caracterizare. Depune la dosar concluzii scrise și actele la care a făcut referire.
Av. - apărătorul inculpaților și, arată că s-a atacat cu recurs decizia 306/2008 a Tribunalului Vrancea prin care cei doi coinculpați au fost condamnați - majorul la o pedeapsă de 1 an și 8 luni, minorul la o pedeapsă de 1 an.
Motivul pentru care aceștia au declarat recurs este evident și anume, consideră că li s-a făcut o nedreptate față de faptul că instanța de fond în mod corect a apreciat că fapta nu a existat, nu a fost săvârșită de cei doi. I se par concludente declarațiile părții vătămate și această declarație a fost și reținută în motivarea instanței de fond - sentința penală nr.312/26.02.2008, prin care a precizat că la cercetarea judecătorească partea vătămată a declarat că nici unul dintre cei trei nu au săvârșit violențe asupra sa. S-au întâlnit, au avut discuții amicale, banii i-au căzut din buzunar în momentul în care și-a scos un pachet de țigări. După ce a plecat din stație, inculpații au găsit banii,i-au restituit în acea seară și a mai afirmat că nu a făcut și nu a dat nici o declarație la vreun organ de cercetate penală, prin care să afirme că a fost deposedat de bani.
În această situație,în principal pentru inculpatul minor solicită admiterea recursului, casarea hotărârii instanței de apel și menținerea hotărâri instanței de fond, prin care s-a dispus achitarea acestuia în conformitate cu disp.art. 11 pct.2 lit.a în ref.la art.10 lit. Cod pr.penală - fapta nu există.
În subsidiar, dacă totuși se va aprecia că declarațiile care au fost date în faza instanței de apel îl pot incrimina pe inculpatul minor, există din punct de vedere legal posibilitatea ca și modalitate de executare a pedepsei să fie cu suspendare, față de situația că acesta la data săvârșirii faptei avea doar 16 ani, nu are antecedente penale, nu are impact cu legea până la acel moment și nici după acel moment, a avut și are în continuare o conduită bună, muncește de câțiva ani cu ziua pentru a se întreține și consideră că ajungând în penitenciar pentru un an de zile nu va fi o modalitate ca să fie reeducat și rămânând în libertate, tot ceea ce s-a întâmplat pe perioada fazei de urmărire și cercetare judecătorească a însemnat pentru el un factor de trezire la realitate și a înțeles că legea trebuie respectată și trebuie evitat orice impact cu aceasta.
Pentru inculpatul minor, în subsidiar solicită aplicarea modalității de executare a pedepsei cu suspendare.
Pentru inculpatul major, solicită a se avea în considerare faptul că instanța de fond, din punctul său de vedere a apreciat în mod corect că achitarea era soluția și consideră la acest moment că este soluția legală, acesta nu a săvârșit fapta și ar trebui achitat. Pedeapsa care i s-a dat în apel d e 1 an și 8 luni o consideră nelegală și netemeinică și din punct de vedere și al circumstanțelor reale și personale se observă că este foarte tânăr, nu a avut antecedente penale, nu are nici un impact cu legea nici după săvârșirea acestei fapte, a avut și are o conduită bună.
. dubiul trebuie să profite inculpaților și consideră că se poate ține cont de acest principiu care trebuie să profite celor doi tineri care în această situație, consideră că ar fi nelegal să ajungă în închisoare pentru a fi pedepsiți pentru o faptă care nu a existat. Solicită plata din fondurile
Reprezentanta Ministerului Public, în ceea ce privește apărările formulate în ceea ce privește aprecierea materialului probator, în justificarea unei eventuale soluții de achitare, apreciază că instanța de apel - Tribunalul Vranceaa avut în vedere în mod corect probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în aceea cercetare judecătorească, la momentul la care a apreciat vinovăția inculpaților în comiterea infracțiunii de tâlhărie în calitate de coautori.
Dacă sunt avute în vedere declarațiile - nu doar cele din fază de urmărire penală, ci inclusiv cele din faza de cercetare judecătorească - în acest sens de exemplu,sunt declarațiile inculpatului audiat chiar în fața instanței de apel - de la fila 57, se constată că acesta recunoaște modul de comitere a infracțiunii așa cum este ea reținută de altfel și prin actul de sesizare. Această poziție procesuală se coroborează și cu declarațiile părții vătămate din faza de urmărire penală - când arată modul în care inculpații i-au pus și după aceea i-au sustras suma de bani din buzunar, respectiv portofelul, poziția procesuală oscilantă a acesteia în sensul că și-a schimbat aceste declarații în faza de cercetare judecătorească, trebuie avute în vedere de instanța de judecată, în sensul că nu a oferit nici o justificare pentru noua declarație pe care a dat-o și pentru noua poziție pe care a înțeles să o adopte.
De altfel, și actul medical întocmit în cauză atestă cauzarea unor leziuni părții vătămate, care se coroborează în această modalitate cu restul probelor în dovedirea vinovăției inculpaților în săvârșirea infracțiunii. Există și un proces verbal de conducere în teren întocmit în fază de urmărire penală - existent la fila 10 a dosarului, în care inculpatul îi conduce pe lucrătorii de poliție și le indică locul în care a fost abandonat portofelul, loc pe care de altfel nu avea cum să îl cunoască, dacă nu era participant la comiterea infracțiunii.
Are în vedere însă în ceea ce privește calea de atac, existența unui motiv care ar justifica admiterea acestora, în sensul că, încadrarea juridică ce a fost dată infracțiunii este nelegală, deși în rechizitoriu și în soluția dispusă de instanța de fond în mod corect se reține că inculpaților majori li se rețin prevederile art.75 lit.c Cod penal, instanța de apel înlocuiește aceste prevederi cu cele ale art.75 lit.a Cod penal, soluție nejustificată, având în vedere că pentru inculpații majori s-au reținut prevederile art.211 al.21lit.a Cod penal care presupune comiterea infracțiunii de două sau mai multe persoane împreună.
Consideră că astfel se impune înlocuirea art.75 lit. Cod penal din încadrarea juridică cu art.75 lit.c Cod penal pentru inculpații majori, iar pentru inculpatul minor se justifică înlăturarea prevederilor art.75 lit.a Cod penal din încadrarea juridică.
Inculpatul recurent arată că este de acord cu ce a spus apărătorul său.
Inculpatul recurent arată că este de acord cu ce a spus apărătorul său.
CURTEA
Asupra recursului penal de față,
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 312/2008 a Tribunalului Vrancea, inculpații si G au fost achitați pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie prev. de art. 211, art. 2, lit. a si art. 21, lit. a Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. c Cod penal iar inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211, al. 1, lit. b si al. 21, lit. a Cod penal cu aplicarea art. 99 Cod penal in baza art. 11 pct.2 lit. a si art. 10, lit. a pr. penală.
S-a reținut că inculpații au fost trimiși in judecată pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie constând în aceea că în seara zilei de 31 ianuarie 2007 au sustras prin violență de la partea vătămată suma de 300 lei RON.
S-a stabilit că in seara respectivă, partea vătămată a consuma băuturi alcoolice cu inculpații la barul "Tara" de pe raza orașului iar la plecare a fost însoțit de inculpatul. Cunoscând că partea vătămată a câștigat la jocurile de noroc suma de 300 lei, s-au hotărât să o sustragă, astfel că la un moment dat si inculpații G si s-au atașat celor doi în timp ce aceștia se deplasau pe linia ferată de pe raza localității.
Pentru a-și duce la îndeplinire hotărârea, inculpatul Gat rântit-o la pământ pe partea vătămată, luându-i sacoșa în care erau produse cumpărate.
Inculpatul i-a sustras portofelul din buzunar si apoi toți trei au abandonat victima, sustrăgându-i suma de 204 lei, cât au găsit asupra ei.
Instanța de fond a reținut această situație de fapt deși a audiat inculpații si partea vătămată cu ocazia judecății, constatând că inculpații G si au revenit asupra declarațiilor susținând că și-au însușit portmoneul cu bani al părții vătămate dar nu prin violență ci după ce acesta căzuse din buzunarul părții vătămate.
Și partea vătămată și-a schimbat declarațiile date în faza urmăririi penale susținând că a avut discuții amicale cu inculpații iar portmoneul i-a căzut din buzunar si, fiind găsit de inculpați, aceștia i l-au restituit la scurt timp, în aceeași seară astfel încât nu a înțeles să formuleze plângere împotriva inculpaților.
Analizând si valorificând probele administrate in faza cercetării judecătorești, instanța de fond a dispus achitarea inculpaților, considerând că fapta nu există.
Împotriva sentinței a declarat apel Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, apreciind că este nelegală si netemeinică sub aspectul achitării inculpaților pentru faptele comise.
În motivarea apelului s-a arătat că instanța de fond nu a analizat probele administrate în ambele faze ale procesului, ignorând total declarațiile inculpaților si ale părții vătămate, ajungând în mod eronat la concluzia că fapta nu există, mai ales pe baza declarației părții vătămate dată in faza cercetării judecătorești.
Instanța de fond nu a ținut seama de declarațiile inculpaților care în ambele faze ale procesului au declarat că au cunoscut că partea vătămată are asupra sa suma de 300 lei, deoarece au consumat băuturi alcoolice cu acesta, și, în timp ce partea vătămată se deplasa spre casă, aceștia au luat hotărârea să-i sustragă banii. Inculpatul Gaf ost cel care a împins-o trântind-o la pământ, și apoi i-a luat sacoșa în care se aflau mai multe produse, pe care apoi le-au aruncat, iar inculpatul minor i-a sustras suma de bani din buzunar, pe care ulterior au împărțit-
Partea vătămată s-a prezentat la medicul legist care a constatat leziuni la nivelul feței, vindecabile in 1-2 zile de îngrijiri medicale.
Partea vătămată a fost cea care a sesizat organele de cercetare penală despre faptele inculpaților iar cu ocazia cercetării locului faptei au fost găsite abandonate de către inculpați bunurile din sacoșă.
Și inculpatul Gai ndicat organelor de cercetare locul unde a aruncat portmoneul după ce și-au însușit banii.
Apelantul a mai susținut că s-au ignorat de către instanță declarațiile de recunoaștere ale faptelor date in cursul urmăririi penale de către inculpații asistați de apărători, iar inculpatul G a și despăgubit partea vătămată cu suma de 700.000 lei ROL.
S-a susținut că declarația dată de partea vătămată in faza cercetării judecătorești, in care aceasta a arătat că nu i s-au sustras banii si celelalte bunuri nu trebuie luată in considerare, ținând seama de propriile declarații date de acesta in faza urmăririi penale si de declarațiile inculpaților care confirmă comiterea faptelor.
S-a solicitat condamnarea inculpaților.
Prin decizia penală nr. 306 din 22.10.2008 a Tribunalului Vranceaa fost admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Focșani, a fost desființată în parte sentința atacată iar în rejudecare au fost înlăturate dispozițiile prin care au fost achitați inculpații.
Au fost condamnați inculpații și G pentru săvârșirea infracțiunilor de tâlhărie - prev. de art. 211 al.2 lit. b și al.2 ind.1 lit. a cu aplic. art. 75 lit. a 74 lit. a și 76 lit. b la câte 1 an și 8 luni închisoare.
A fost condamnat inculpatul minor pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie - prev. de art. 211 al.2 lit. b și al.2 ind.1 lit. a cu aplic. art. 99 75 lit. a,74 lit. a și 76 lit. la p. 1 an închisoare.
Li s-a interzis inculpaților și G exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a ip. a 2- a și lit. b
A fost înlăturată dispoziția de obligare a părții vătămate la plata a 550 lei cheltuieli judiciare către stat.
Au fost menținute restul dispozițiilor sentinței și au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că probele administrate in cursul procesului penal conduc la concluzia că inculpații au luat hotărârea de a sustrage bunurile si banii părții vătămate, că și-au pus in aplicare hotărârea, astfel cum au recunoscut în declarațiile date la urmărirea penală si parțial in faza cercetării judecătorești. Având însă în vedere faptul că partea vătămată a dat noi declarații din care rezultă că nu i s-au sustras bunurile, că nu a fost agresat si că nu a înțeles să sesizeze faptele inculpaților, instanța de fond a reținut că fapta de tâlhărie nu există.
Tribunalul a apreciat că acest mod de valorificare a probelor este greșit, soluția de achitare a inculpaților fiind nelegală.
La stabilirea situației de fapt si a vinovăției se au in vedere toate probele administrate care trebuie coroborate sau, după caz, înlăturate motivat.
Instanța de apel a reținut că infracțiunile comise de inculpați sunt pe deplin dovedite, violența exercitată de inculpatul G si însușirea bunurilor de către inculpați fiind confirmate de toți inculpații.
Dacă banii ar fi fost restituiți îndată părții vătămate nu se mai justifica gestul lor de a arunca portmoneul iar bunurile din sacoșa in care le transporta partea vătămată nu ar mai fi fost găsite aruncate in puncte diferite.
Pentru aceste considerente s-a reținut că sentința atacată este netemeinică si nelegală, impunându-se condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie.
La individualizarea pedepselor aplicate celor trei inculpați, instanța de apel a avut în vedere că inculpații nu au antecedente penale si că au avut o conduită bună anterior comiterii faptelor, astfel încât pot beneficia de aplicarea unor circumstanțe atenuante. Este adevărat că acestea sunt in concurs cu circumstanțele agravante, prev. de art. 75, lit. a Cod penal dar, chiar și în aceste condiții, potrivit disp. art. 80 Cod penal, instanța poate stabili pedepse sub minimul special, cu aplicarea art. 76 Cod penal.
Dată fiind gravitatea faptelor și poziția oscilantă a inculpaților, s-a apreciat că reeducarea acestora nu se poate realiza decât prin executarea pedepselor într-un loc de detenție.
Împotriva deciziei penale nr. 306 din 22.10.2008 a Tribunalului Vrancea au declarat recurs cei trei inculpați, criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.
În esență, recurenții au susținut că nu sunt vinovați de săvârșirea infracțiunii ce li se reține în sarcină,în sensul că nu au deposedat-o pe partea vătămată prin violență de bani și bunuri.
Au arătat că instanța de apel a interpretat eronat și trunchiat probele administrate în cauză și că, atât timp cât din cuprinsul acestora rezultă dubii cu privire la vinovăția lor, declarațiile martorilor și ale părților fiind contradictorii, dubiul trebuie să le profite astfel încât singura soluție ce poate fi pronunțată în cauză este aceea a achitării în conformitate cu dispozițiile art. 11 punctul 2 lit. a în referire la art. 10 lit. a Cod procedură penală, întrucât fapta nu există.
Recurenții inculpați și G au solicitat, în subsidiar, schimbarea modalității de executare a pedepselor, în sensul de a se dispune suspendarea condiționată sau sub supraveghere.
Recursurile sunt întemeiate și urmează a fi admise pentru următoarele considerente:
Sub un prim aspect, Curtea urmează a constata că instanța de apel a reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpaților, pe baza unei juste aprecieri a probelor administrate în cauză, dând faptei comise încadrarea juridică corespunzătoare.
Susținerile recurenților în sensul că nu se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii de tâlhărie nu pot fi primite, din materialul probator administrat atât în faza de urmărire penală cât și în cursul cercetării judecătorești rezultând fără dubii că fapta, așa cum a fost descrisă în considerentele deciziei atacate, există, fiind comisă de către cei trei inculpați.
Curtea are în vedere în acest sens, plângerea formulată de partea vătămată la data de 01.02.2007 în cuprinsul căreia aceasta reclama faptul că inculpatul l-a deposedat de mai multe bunuri și o sumă de bani.
În aceeași zi partea vătămată s-a prezentat la Serviciul de Medicină Legală V pentru a fi examinată, ocazie cu care s-a constatat că aceasta prezenta leziuni de natură traumatică care s-au putut produce prin abraziune, zgâriere la nivelul feței, care pot data din noaptea de 31.01/01.02.2007, când a avut loc tâlhăria și care au necesitat pentru vindecare 1-2 zile de îngrijiri medicale.
Tot la data de 01.02.2007, urmare plângerii formulate, partea vătămată, în cadrul unei cercetări la fața locului, a indicat organelor de urmărire penală, locul în care a fost comisă fapta, ocazie cu care au fost ridicate urme și mai multe bunuri abandonate de inculpați (proces-verbal A la filele 8,9 din dosarul de urmărire penală).
Este adevărat că în faza cercetării judecătorești partea vătămată și-a schimbat poziția și declarațiile, susținând că în seara respectivă se afla sub influența băuturilor alcoolice, că s-a întâlnit cu inculpații și că aceștia i-au luat banii pentru că îi căzuseră din buzunar, banii fiindu-i restituiți ulterior.
Această declarație nu poate fi însă luată în considerare câtă vreme ea vine în totală contradicție cu declarațiile inițiale ale părții vătămate, schimbarea de atitudine a acesteia neavând nici un fel de justificare logică, precum și cu celelalte probe administrate în cauză.
Astfel, așa cum a reținut și instanța de apel, inculpații au recunoscut în faza de urmărire penală infracțiunea.
Mai mult, inculpatul Gai ndicat organelor de poliție locul în care a abandonat portofelul sustras de la partea vătămată, aspect ce rezultă din procesul-verbal A la fila 10 din dosarul de urmărire penală.
În cursul cercetării judecătorești inculpații și, asistați de avocat, au recunoscut, de asemenea, săvârșirea infracțiunii, descriind cu lux de amănunte modul în care au acționat și tot ce au făcut înainte și după comiterea tâlhăriei (declarații aflate la filele 63-66 dosar fond).
Inculpatul G și-a menținut doar parțial declarația dată în faza de urmărire penală susținând că nu a participat la săvârșirea infracțiunii dar recunoscând că a contribuit la despăgubirea părții vătămate.
Această declarație trebuie înlăturată ca nesinceră fiind evident că inculpatul nu ar fi avut cum să indice organelor de urmărire penală locul în care a aruncat portofelul părții vătămate, loc în care bunul respectiv a și fost găsit, de altfel, dacă nu ar fi fost alături de ceilalți doi inculpați în momentul săvârșirii infracțiunii.
Față de toate aceste aspecte, Curtea constată că în mod corect instanța de apel a reținut vinovăția celor trei inculpați și a dispus condamnarea acestora pentru infracțiunea de tâlhărie, solicitarea recurenților în sensul de a se dispune achitarea lor pe considerentul că fapta nu există neputând fi primită.
Cu toate acestea, recursul declarat de inculpați urmează a fi admis, decizia instanței de apel fiind nelegală în parte, în ceea ce privește încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina inculpaților și
Astfel, Curtea constată că în mod greșit s-a reținut în ceea ce îi privește pe cei doi inculpați circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit. a Cod penal (săvârșirea faptei de trei sau de mai multe persoane împreună), în realitate, circumstanța agravantă ce trebuia reținută fiind cea prevăzută de art. 75 lit. c Cod penal care vizează împrejurarea săvârșirii infracțiunii de către un infractor major împreună cu un minor.
Cum inculpatul era minor la data comiterii infracțiunii, în încadrarea juridică dată faptei săvârșite de cei doi inculpați majori trebuia reținută circumstanța agravantă mai sus menționată.
În ceea ce privește pedepsele aplicate de către instanța de apel, Curtea reține că acestea au fost corect individualizate, sub aspectul cuantumului, toți cei trei inculpați fiind sancționați cu pedepse situate sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea săvârșită, ca efect al reținerii în favoarea lor a circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. a Cod penal, niciunul dintre inculpați nefiind cunoscut cu antecedente penale.
Având în vedere, însă, toate aspectele ce caracterizează fapta comisă, precum și persoana inculpaților, faptul că aceștia sunt foarte tineri, că prin eforturi comune au despăgubit-o pe partea vătămată,restituindu-i banii sustrași, că nu au antecedente penale și că de la data săvârșirii faptei și până în prezent au avut un comportament bun, Curtea apreciază că scopul educativ și preventiv al pedepsei aplicate va putea fi atins și fără privarea de libertate a acestora.
În aceste condiții, va face aplicarea dispozițiilor art. 86/1 Cod penal în sensul că va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate celor trei inculpați, pe durata termenului de încercare aceștia urmând a se supune măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.
De asemenea, pedeapsa accesorie aplicată inculpaților și G va fi suspendată pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale.
În ceea ce privește latura civilă a cauzei, urmează a constata că prejudiciul cauzat părții vătămate a fost acoperit integral prin restituire.
Pentru aceste considerente, în temeiul art. 385/15 alin. 3 Cod procedură penală, Curtea va admite recursurile declarate de inculpați și va casa în parte decizia atacată și în totalitate sentința instanței de fond urmând ca, în rejudecare, să pronunțe o hotărâre în sensul celor mai sus arătate.
Vor fi menținute celelalte dispoziții ale deciziei atacate iar în temeiul art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E CI D E:
Admite recursurile declarate de inculpații ( fiul lui și, născut la 10.07. 1981, în, județul V, CNP -, domiciliat în str. - nr. 163, județul G ( fiul lui și, născut la 09.09. 1987, în, Județul - CNP -, domiciliat în str. - nr. 2,județul V ) și (fiul lui și, născut la 08.02. 1990, în F, județul V, CNP -, domiciliat în -, județul V ), împotriva deciziei penale nr. 306/22.10.2008 a Tribunalului Vrancea ( sentința penală nr. 312/26.02.2008 a Judecătoriei Focșani ) și în consecință:
Casează în parte decizia penală nr. 306/22.10.2008 a Tribunalului Vrancea și în totalitate sentința penală nr. 312/26.02.2008 a Judecătoriei Focșani și în rejudecare.
Înlătură din încadrarea juridică pentru toți inculpații circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit. a Cod penal și aplică doar inculpaților și G circumstanța agravantă prevăzută de art. 75 lit. c Cod penal.
În temeiul art. 861Cod penal, dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepselor de câte 1 an și 8 luni închisoare aplicate inculpaților și G pe durata termenului de încercare prev. de art. 862Cod penal, respectiv pe câte o durată de 3 ani și 8 luni pentru fiecare inculpat.
În baza art. 861Cod penal, dispune suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei de 1 an închisoare aplicată inculpatului pe durata termenului de încercare prev. de art. 110 Cod penal, respectiv pe o durată de 2 ani și 6 luni.
În baza art. 863Cod penal, dispune ca, pe durata termenului de încercare, inculpații, G și să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte o dată la 3 luni, de regulă în ultima zi de joi din lună, la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Vrancea și să prezinte informații de natură a le putea fi controlate mijloacele de existență;
- să anunțe, în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.
Potrivit art. 71 alin. 5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, dispune suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a ip. a II-a și lit. b Cod penal aplicată inculpaților și
Constată că prejudiciul cauzat părții vătămate a fost recuperat integral prin restituire.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei penale recurate.
Conform art. 192 alin. 3 Cod proc. penală, cheltuielile judiciare ocazionate de prezentul recurs rămân în sarcina statului.
Suma de 600 lei, reprezentând onorariu pentru apărătorul desemnat din oficiu în recurs pentru inculpații și - avocat, va fi virată în contul Baroului G din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică azi 18.06.2009.
Pt. Președinte, pt. Judecător, Judecător,
- - - - - -
A în,conform art.312 al.2 aflată în,conform art.312 al.2
pr.pen,semnează pr.pen,semnează
Vicepreședintele instanței Vicepreședintele instanței
- - - -
Grefier,
Proces- verbal
Conform art. 359 cod proc. penală
Se atrage atenția inculpaților,
G și asupra
dispozițiilor art. 864Cod penal.
Pt Președinte,
- -
A în O, conform art.312 al.2 pr.Cod Penal,semnează
Vicepreședintele instanței
- -
Red.dec.jud./08.07.2009
Jud.apel -
Jud.fond
Tehnored.CG/2 ex./10.07.2009
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Pronunțată în ședința publică de la 18 Iunie 2009
Președinte, - - | Judecător, - - | Judecător, - - |
Grefier, |
09 Iulie 2009
Președinte:Aurel BurlacuJudecători:Aurel Burlacu, Mariana Cristache, Irina Alexandra
