Talharia Spete Art 211 cod penal. Decizia 96/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Ședința publică de la 19 Februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 2: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 3: Ciubotariu
Grefier - -
DECIZIA PENALĂ Nr. 96
Ministerul Public reprezentat de
Procuror - -
Pe rol judecarea recursului penal formulat de inculpatul împotriva deciziei penale nr. 476/18.10.2007 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, având ca obiect infracțiunea de tâlhărie.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul -recurent, în stare de arest preventiv, asistat de av., care substituie pe av., apărător desemnat din oficiu, lipsă partea vătămată intimată .
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care;
Interpelate părțile arată că nu mai au cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în recurs.
Av. arată că recursul declarat de inculpatul, vizează, ca și apelul, nevinovăția acestuia în ceea ce privește fapta de tâlhărie reținută în sarcina sa. Astfel, în speța de față lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii de tâlhărie, respectiv intenția de a sustrage bunul. Coinculpatul a dat declarații contradictorii, motivând că la urmărirea penală s-au exercitat presiuni asupra sa. Solicită ca instanța de recurs să reanalizeze materialului probator administrat, din care nu rezultă că s-ar fi exercitat violențe asupra părții vătămate în scopul sustragerii bunurilor și că în ceea ce privește suma de 2 lei găsită la inculpat nu s-a făcut dovada că ar fi aparținut părții vătămate. pentru aceste motive solicită admiterea recursului și achitarea inculpatului.
Reprezentantul Ministerului Public arată că vinovăția inculpatului a fost dovedită cu probele administrate în cauză, respectiv declarația coinculpatului C-tin, plângerea părții vătămate, procesul verbal de cercetare la fața locului, planșele foto efectuate la scurt timp de la săvârșirea faptelor, declarația martorului care a surprins momentul săvârșirii faptei și care a anunțat organele de poliție. Asupra inculpatului a fost găsit sprayul paralizant și suma de bani indicată de partea vătămată. Pedeapsa la care a fost condamnat inculpatul este rezultatul revocării suspendării sub supraveghere a unei pedepse de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată anterior. Decizia recurată este legală și temeinică, motiv pentru care pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat.
Inculpatul recurent, având cuvântul, arată că este nevinovat, în ziua în care se reține că ar fi comis fapta de tâlhărie era acasă, au fost martori care au declarat în acest sens. Solicită admiterea recursului.
INSTANȚA
Asupra recursului penal de față.
Prin sentința penală nr. 2168/24.07.2007, Judecătoria Iașia condamnat pe inculpatul: fiul lui și, născut la data de 30.10.1988 în I, domiciliat în I,-, -. A,. 2,. 2, jud. I, fără forme legale în I, str. - nr. 6, -. 4,. 2, cunoscut cu antecedente penale, CNP - -, la pedeapsa de 7(șapte) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c alin. 21lit. a și b cod penal, cu aplicarea art. 40 Cod penal.
În baza art. 864cod penal raportat la punctele art. 83 cod penal, s-a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului, prin sentința penală nr. 385/06.06.2006 a Tribunalului Iași, definitivă prin neapelare și executarea în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință penală.
Total pedeapsă de executat pentru inculpatul 10(zece) ani și 6(șase) luni închisoare.
S-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a,b,c Cod penal, pe durata și în condițiile art. 71 Cod penal.
În baza art. 350 cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 cod penal, s-a dedus din pedeapsa stabilită inculpatului perioada arestării preventive începând cu data de 17.12.2005 până la data de 06.06.2006 și începând cu data de 11.01.2007 la zi.
A fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 22.08.1987 în I, domiciliat în I,-, -. A,. 8,. 29, jud. I, CNP - -, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, prevăzută și pedepsită de art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. b și c și alin. 21lit. a și b Cod penal, cu aplicarea art. 74 lit. a și 76 Cod penal.
În baza art. 861Cod penal s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului pe o perioadă de 7(șapte) ani, ce constituie termen de încercare potrivit art. 862Cod penal.
În baza art. 863Cod penal pe durata termenului de încercare condamnatul a fost obligat să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a/ - să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Iași;
b/ - să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;
c/ - să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d/ - să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;
S-a atras atenția inculpatului asupra prevederilor art. 864cod penal privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa stabilită inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 11.01.2007 până la data de 16.06.2007.
S-a Constatat că partea vătămată, domiciliată în comuna,-, jud. B N, cu reședința în I,-, -. 3,. 13, nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art. 191 cod procedură penală, a fost obligat pe inculpatul să achite suma de 200 lei, iar inculpatul să achite suma de 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
S-a dispus ca o copie de pe prezenta sentință penală, se va comunica și Serviciului de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor de pe lângă Tribunalul Iași.
Pentru a dispune astfel, prima instanță a reținut următoarele:
Inculpații și aflându-se în relații de prietenie s-au întâlnit în ziua de 11.01.2007 și au hotărât să se deplaseze în zona de Nord I, unde au consumat băuturi alcoolice într-un bar, până spre seară. La plecare au hotărât să treacă prin parcul din apropierea -.
Când au ajuns în dreptul acestui parc, pe o se deplasa partea vătămată.
Pe fondul consumului de alcool, inculpații au hotărât să-l acosteze pe și să-ș deposedeze de bunuri.
Astfel, cei doi inculpați s-au apropiat de partea vătămată și au oprit-o, sub pretextul de a-i cere o țigară, iar inculpatul a lovit-o în zona picioarelor, partea vătămată dezechilibrându-se, căzând la pământ. Amândoi inculpații s-au repezit asupra sa, împiedicând-o să se ridice, iar inculpatul, i-a pus mâna la gură pentru aoî mpiedica să strige, spunându-i celuilalt inculpat să o caute prin buzunare, pentru a-i găsi telefonul mobil.
Totodată acest inculpat a amenințat partea vătămată că îi va pulveriza în față spray lacrimogen dacă se împotrivește.
Partea vătămată și-a prins cu mâna buzunarul în care avea telefonul, astfel că inculpatul nu a reușit să o deposedeze de acest bun.
Inculpatul a controlat și el partea vătămată în buzunarele gecii și, pentru că aceasta se zbătea, a tras de buzunarul exterior din partea dreaptă până l-a rupt, reușind să-i scoată bunurile personale pe care le avea în acesta, respectiv niște chei și legitimația de serviciu, precum și suma de 2 lei RON.
Inculpatul a oprit pentru sine suma de bani, iar celelalte bunuri le-a aruncat în apropiere.
Partea vătămată a reușit la un moment dat să strige după ajutor, fiind auzit de martorul, care trecea întâmplător pe. pe lângă parcul unde se derula incidentul.
Martorul și-a dat seama că în parc se comite o infracțiune și, văzând nu departe o patrulă a poliției, s-a deplasat spre aceasta și le-a cerut lucrătorilor de poliție să intervină.
Inculpații au sesizat apropierea organelor de poliție și au luat-o la fugă, pentru a-și asigura scăparea. Organele de poliție au reușit să-l imobilizeze pe care a recunoscut comiterea faptei și a precizat cine este celălalt coautor.
La percheziția corporală, asupra inculpatului s-a găsit suma de 2 lei RON, cât și un spray lacrimogen tip "".
Inculpații au avut o poziție procesuală oscilantă pe tot parcursul procesului penal.
La audierile efectuate imediat după depistarea lor, ambii inculpați au recunoscut comiterea faptei, respectiv că au hotărât să atace partea vătămată pentru aod eposeda de bunuri, că au izbit-o la pământ și au imobilizat-o pentru a-i putea controla buzunarele, activitatea lor infracțională fiind întreruptă de intervenția lucrătorilor de poliție.
Ulterior, cu prilejul audierilor desfășurate la parchet și instanță, inculpații au încercat să inducă ideea că de fapt nu au agresat partea vătămată pentru aod eposeda de bunuri, ci din cauza întunericului au confundat-o cu un alt tânăr despre care știau că avea manifestări obscene în zona parcului, ei urmând doar să-i aplice acestuia o corecție și să-l conducă la poliție.
Analizând toate declarațiile pe care cei doi inculpați le-au dat pe parcursul procesului penal, instanța a apreciat că acestea nu sunt sincere deoarece la fiecare audiere au adăugat noi elemente tot mai puțin credibile care nu se coroborează cu primele declarații.
Astfel, la început au declarat că au mers în zona parcului pentru a căuta o prostituată. Apoi au declarat că au mers în parc pentru a aplica o corecție unui tânăr care se masturba în acest loc. ulterior au declarat că erau însoțiți de un câine care a fugit în parc și, urmărindu-l au dat peste acest tânăr.
La toate acestea se adaugă și faptul că martorul care a chemat organele de poliție a auzit strigătele de ajutor ale părții vătămate, iar la vederea organelor de poliție inculpații au fugit pentru a nu putea fi prinți și identificați.
Coroborând probele administrate în cauză și anume: plângerea și declarația părții vătămate, planșa foto reprezentând vestimentația ruptă a părții vătămate și spray-ul ridicat de la inculpat, procesul-verbal de depistare, dovezile de ridicare și restituire a bunurilor, declarațiile martorului audiat în cauză, procesul - verbal de confruntare între inculpați și declarațiile contradictorii ale inculpaților, instanța a apreciat că săvârșirea faptelor pentru care inculpații au fost trimiși în judecată și vinovăția acestora a fost dovedită.
În drept, faptele inculpaților și, de a agresa la data de 11.01.2007, pe timp de noapte în parcul din zona -, pe partea vătămată, cu scopul deposedării de bunuri, inculpatul amenințând totodată partea vătămată cu folosirea unui spray lacrimogen pe care îl avea asupra sa, fiind surprinși de lucrătorii de poliție, după ce partea vătămată fusese deposedată de suma de bani pe care o avea asupra sa, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de "tâlhărie" prev. și ped. de art. 211 alin.1, alin.2 lit. b și c și alin.21lit. a și b Cod penal.
Pentru săvârșirea acestor infracțiuni inculpații au fost condamnați la câte o pedeapsă cu închisoarea în limitele prevăzute de partea specială a codului penal.
La individualizarea judiciară a pedepselor în cadrul criteriilor generale prevăzute la art. 72 Cod penal s-au avut în vedere gradul de pericol social al faptelor săvârșite, circumstanțele care atenuează sau agravează răspunderea penală, precum și persoana inculpaților.
Având în vedere poziția procesuală de nerecunoaștere a inculpaților, modalitatea de săvârșire a infracțiunilor pe timp de noapte și folosind violența în scopul deposedării de bunuri, lipsa antecedentelor penale ale inculpatului, precum și antecedentele penale a inculpatului care dovedesc persistența infracțională pentru același gen de infracțiuni, instanța a apreciat că scopul pedepselor prevăzut la art. 52 Cod penal va putea fi atins prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea cu executarea în regim de detenție pentru inculpatul și a unei pedepse cu închisoarea cu suspendare sub supraveghere pentru inculpatul.
Cuantumul pedepsei inculpatului a fost orientat spre minimul special prevăzut, iar cuantumul pedepsei celuilalt inculpat, potrivit prevederilor art. 74, 76 Cod penal a fost coborât sub minimul prevăzut de lege.
În sarcina inculpatului au fost reținute prevederile art. 40 Cod penal deoarece din fișa de cazier a acestuia rezultă că infracțiunea pentru care a fost trimis în judecată în prezenta cauză a fost comisă înainte de împlinirea termenului de încercare stabilit prin sentința penală nr.385/06.06.2006 a Tribunalului Iași, definitivă prin neapelare, prin care a fost condamnat la pedeapsa de 3 (trei) ani și 6 (șase) luni închisoare cu suspendare sub supraveghere a executării pentru săvârșirea unei infracțiuni de "tâlhărie".
Având în vedere această situație, instanța, în baza art. 864Cod penal, raportat la prevederile art. 83 Cod penal, a dispus revocarea suspendării sub supraveghere a acestei pedepsei și executarea în întregime alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință penală.
Potrivit art. 71 Cod penal condamnarea la pedeapsa închisorii atrage de drept interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a-c Cod penal.
Văzând că temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive față de inculpatul nu s-au modificat, instanța, în baza art. 350 Cod procedură penală, a menținut starea de arest a acestui inculpat, iar în baza art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa stabilită perioada reținerii și arestării preventive.
Partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul fiind recuperat prin restituire.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații și.
În motivarea apelului inculpatul a invocat faptul că prima instanță a dispus în sensul condamnării sale la o pedeapsă prea mare în condițiile recunoașterii săvârșirii faptei sub aspectul căreia a fost condamnat, solicitând instanța de control judiciar redozarea pedepsei.
Apelul declarat de inculpatul, nu a fost motivat.
Tribunalul, examinând sentința apelată sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei a constatat următoarele:
Prima instanță a administrat în cauză toate probele necesare aflării adevărului cu privire la fapta penală sub aspectul căreia au fost trimiși în judecată, împrejurările în care a fost săvârșită aceasta și persoana făptuitorilor, în conf. cu disp. art. 62 și urm. din Codul d e procedură penală.
Pe baza acestor probe situația de fapt a fost stabilită corect, concluzionându-se corespunzător asupra vinovăției inculpaților sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de " tâlhărie" prev. și ped. de disp. art. 211 al. 1, al. 2 lit. și c și al. 21lit. a și b Cod penal, constând în fapta acestora care în noaptea de 11.01.2007, în jurul orelor 21,40, au agresat-o pe partea vătămată în scopul deposedării de bunuri - inculpatul amenințând-o pe aceasta cu folosirea unui spray lacrimogen pe care îl avea asupra sa, fiind surprinși în flagrant de lucrătorii de poliție după ce inculpatul reușise să ia dintr-un buzunar al părții vătămate suma de 2 lei.
Ca urmare a acestor fapte, la aceeași dată de 11.01.2007 ambii inculpați au fost reținuți de organele de poliție iar la data de 12.01.2007 s-a dispus în sensul arestării lor preventive.
Reținând vinovăția inculpaților și, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de "tâlhărie", prima instanță a aplicat acestora câte o pedeapsă penală bine individualizată prin prisma criteriilor enumerate la art. 72 Cod penal situația la limita minimului special al acestei infracțiuni respective de 7(șapte) ani, cu privire la inculpatul -care de altfel a săvârșit-o în cursul termenului de încercare al suspendării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.385/ 6.06.2006 a Tribunalului Iași definitivă prin neapelare - aplicabilă fiind disp. art. 40 Cod penal, și respectiv 4 (patru) ani închisoare pentru inculpatul, necunoscut cu antecedente penale și față de care s-a dat aplicabilitate efectelor acestei circumstanțe atenuante în baza art. 74 lit. a și respectiv 76 lit. c Cod penal precum și disp. art. 863Cod penal dispunându-se în cursul suspendării sub supraveghere a executării acestei pedepse.
Sub aspectul întinderii lor ambele pedepse au fost corect apreciate, fiind în măsură a asigura rolul pedepsei prev. de art. 52 Cod penal, respectiv cel al prevenirii săvârșirii de noi infracțiuni.
Reținând ca aplicabile disp. art. 864Cod penal rap. la art. 83 Cod penal în mod corect prima instanță a dispus în sensul revocării executării sub supraveghere a pedepsei de 3 ani și 6 luni aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 385/6.06.2006 a Tribunalului Iași și executării în întregime a acestei pedepse alături de pedeapsa aplicată prin sentința penală apelată.
Critica apelantului referitoare la faptul că prima instanță l-a condamnat la o pedeapsă prea aspră în raport cu poziția sa procesuală de recunoaștere a faptei, s-a dovedit a fi neîntemeiată instanța constatând că, pe de o parte, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptei doar în momentul prinderii lui în flagrant, ulterior în cursul anchetei și în fața instanței de judecată, el negând săvârșirea infracțiunii de " tâlhărie", și pe de altă parte, aplicarea unei pedepse situate la limita minimului special prevăzut de lege, în condițiile lipsei unor circumstanțe atenuante și dovedirii unei persuasiuni infracționale în conduita inculpatului, fiind pe deplin justificată.
S-a constatat însă că în mod greșit prima instanță a dispus în sensul aplicării cu privire la acest inculpat a pedepsei accesorii constând în interzicerea dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de desfășura o activitate de natura aceluia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 64 lit. c Cod penal, nefiind incidentă în prezenta speță situația reglementată de acest text de lege, interzicerea acestui drept fiind o măsură neavenită, automat dispusă care urmează a fi înlăturată de instanța de control judiciar.
Deși s-a constatat că prima instanță a omis a aplica și inculpatului, condamnat la o pedeapsă cu închisoare și pedepsele accesorii, în baza art. 71 Cod penal, în baza principiului "non reformatio în pejus" instanța a constatat că nu poate acoperi această omisiune care îi este favorabilă inculpatului sub aspect sancționator.
Pentru aceste motive, Tribunalul, în baza disp. art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală,a admis apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 2168 din 24.07.2007 a Judecătoriei Iași, sentință pe care a desființat-o în parte în latura penală în sensul că a înlăturat disp. prev. de art. 64 lit. c Cod penal în baza art. 383 al. 1 Cod procedură penală a menținut starea de arest preventiv a inculpatului, cu deducerea perioadei de la 24.07.2007 la zi.
În termenul prevăzut de art. 3853alin. 1 Cod procedură penală hotărârile au fost recurate de inculpatul, fiind criticate pentru nelegalitate și netemeinicie.
Motivându-și recursul, inculpatul a susținut că în cauză lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv intenția de a sustrage bunul părții vătămate.
A mai precizat inculpatul că în cursul urmăririi penale, coinculpatul a dat declarații contradictorii întrucât s-au exercitat presiuni asupra sa.
A solicitat reaprecierea materialului probator administrat și întrucât nu s-a dovedit că inculpatul recurent ar fi exercitat violențe asupra părții vătămate în scopul sustragerii de bunuri sau bani, să se dispună achitarea acestuia.
Curtea, verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, constată că hotărârile pronunțate sunt legale și temeinice.
Așa cum rezultă din amplul material probator administrat în cursul urmăririi penale și reconfirmat în faza cercetării judecătorești, în seara zilei de 11.01.2007 în jurul orelor 21,40, în timp ce partea vătămată se deplasa prin părculețul situat în zona -, inculpații și l-au acostat, cerându-i o țigară.
Întrucât partea vătămată a răspuns că nu are, inculpatul l-a lovit peste picioare iar acesta s-a dezechilibrat și a căzut.
Ambii inculpați s-au năpustit asupra lui, lovindu-l cu pumnii și picioarele și încercând să-i sustragă bunurile pe care acesta le poseda.
Inculpatul i-a luat dintr-un buzunar suma de 2 lei, folosind violența și rupându-i buzunarul. Totodată, inculpatul amenința victima cu folosirea unui spray lacrimogen pe care îl avea asupra sa.
Inculpatul a încercat să-i ia părții vătămate, din celălalt buzunar un telefon mobil însă nu a reușit deoarece victima ținea buzunarul cu ambele mâini și țipa cerând ajutor.
părții vătămate au fost receptate de o patrulă a poliției aflată în zonă și care a intervenit reușind să-l imobilizeze doar pe inculpatul asupra căruia a fost găsită suma de 2 lei care fusese sustrasă prin violență de la partea vătămată.
Față de această situație de fapt, în mod corect primele instanțe au reținut în sarcina inculpatului săvârșirea infracțiunii de tâlhărie prev. de art. 211 al. 1, alin. 2 lit. "b" și "c" și 21lit. "a" și "b" Cod penal cu aplicarea art. 40 Cod penal.
Pedeapsa de 7 ani închisoare a fost corect individualizată, la nivelul minimului special, cuantumul acesteia fiind de natură a asigura reeducarea inculpatului -recurent și prevenirea săvârșirii de noi fapte.
Întrucât inculpatul a comis această faptă în cursul termenului de încercare stabilit prin sentința penală nr. 385/06.06.2006 a Tribunalului Iași și prin care îi fusese aplicată pedeapsa de 3 ani și 6 luni închisoare, cu suspendarea sub supraveghere a executării, în mod corect și în baza art. 864raportat la art. 83 Cod penal s-a dispus revocarea acestui beneficiu și executarea efectivă a pedepsei de 3 ani și 6 luni închisoare, alături de pedeapsa de 7 ani închisoare, inculpatul având de executat pedeapsa unică de 10 ani și 6 luni închisoare.
Fiind verificată legalitatea și temeinicia hotărârilor, urmează ca în baza art. 38515pct. 1 lit. b Cod procedură penală să fie respins ca nefondat recursul promovat de inculpatul.
În baza art. 88 Cod penal, se va deduce din pedeapsa ce urmează a executa recurentul și arestarea preventivă cuprinsă între 18.10.2007 -19.02.2007.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul - Penitenciarul Iași, împotriva deciziei penale nr. 476 din 18 octombrie 2007 Tribunalului Iași, hotărâre pe care o menține.
Deduce în continuare detenția inculpatului de la data de 18.10.2007 până la 19.02.2008.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu, suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 19.02.2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
28.02.2008
Tribunalul Iași:
- -
-
cauzei de față / deliberând asupra apelului / recursului declarat împotriva. constată următoarele
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul formulat de inculpatul - Penitenciarul Iași, împotriva deciziei penale nr. 476 din 18 octombrie 2007 Tribunalului Iași, hotărâre pe care o menține.
Deduce în continuare detenția inculpatului de la data de 18.10.2007 până la 19.02.2008.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare, din care 100 lei onorariu apărător din oficiu, suportat din fondurile statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică azi 19.02.2008.
Grefier,
- -
19 Februarie 2008
Președinte:Aurel DubleaJudecători:Aurel Dublea, Otilia Susanu, Ciubotariu
