Trafic de copii minori art. 13 Legea 678 din 2001. Decizia 104/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIE NR. 104/
Ședința publică din data de 09 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Corina Voicu judecător
JUDECĂTOR 2: Elena Minodora Rusu
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin:
Procuror:
S-au luat în examinare, pentru soluționare, apelurile penale declarate de inculpații:, fiul lui G și, născut la 26.02.1985, în P, județul A, domiciliat în com., sat, nr. 37, jud. A, CNP-- și, fiul lui și, născut la 25.11.1976, în P, județul A, domiciliat în com., nr. 230, jud. A, CNP--, împotriva sentinței penale nr. 5/MF pronunțată în data de 01.04.2008, de Tribunalului Argeș, în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Dezbaterile în fond asupra cauzei au avut loc la data de 04 2008, când susținerile părților au fost consemnate în încheierea de ședință din acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta decizie.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin sentința penală nr.5/MF din 1 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș, în temeiul dispozițiilor art.334 Cod pr.penală, s-a schimbat încadrarea juridică pentru ambii inculpați, din infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, în infracțiunile prevăzute de art.13 alin.1, 2, 3 din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal pentru inculpatul, și în infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. 1, 2, 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art.37 lit. b Cod penal pentru inculpatul.
A fost condamnat inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 26.02.1985 în P, domiciliat în comuna, sat nr. 37, județul A, CNP -, la 11 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 13 alin. 1, 2 și 3 din Legea 678/2001 cu aplicarea ar. 41 alin. 2 Cod penal.
De asemenea, a fost condamnat și inculpatul, fiul lui și, născut la data de 25.11.1976 în P, domiciliat în comuna, nr.230, județul A, CNP -, la 11 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.13 alin.1, 2 și 3 din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal, dispunându-se ca pedepsele să se execute de ambii inculpați prin privare de libertate, în condițiile prevăzute de art.57 Cod penal.
În temeiul dispozițiilor art.71 Cod penal, s-au interzis fiecărui inculpat drepturile prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal pe durata executării pedepsei.
În temeiul dispozițiilor art.19 din Legea nr.678/2001, s-a confiscat de la fiecare inculpat suma de câte 1.400.000 lei, prin obligarea la plata către stat.
Au fost obligați inculpații, în solidar, la 5000 lei despăgubiri civile către partea civilă -, și la câte 750 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei onorariu de avocat din oficiu.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, în vara anului 2006, partea vătămată l-a cunoscut pe inculpatul în împrejurări care nu au putut fi stabilite cu caracter de certitudine, ocazie cu care s-au plăcut reciproc și partea vătămată s-a mutat în domiciliul inculpatului, unde au întreținut raporturi sexuale.
Partea vătămată l-a cunoscut și pe prietenul inculpatului, respectiv pe inculpatul, iar, după câteva zile, inculpatul i-a spus părții vătămate că trebuie să plece în străinătate pentru a obține bani, pentru acest lucru fiind necesară însă obținerea pașaportului.
Incepând cu luna august 2006, cei doi inculpați, prin constrângere, au determinat-o pe partea vătămată să se prostitueze pentru a obține bani.
Astfel, inculpatul cât și inculpatul racolau clienți, de la care primeau banii în schimbul întreținerii raporturilor sexuale cu partea vătămată, raporturi sexuale ce se consumau în Pensiunea "" din P, precum și în alte baruri.
Partea vătămată a susținut că cei doi inculpați au dat-o pentru 3 zile în pază învinuitului, cu care a întreținut raporturi sexuale și care a obligat-o să se prostitueze cu un client și, în timp ce-i fusese adus al doilea client, aceasta a fugit și s-a rătăcit în Curtea de A pe strada -, împrejurare în care a solicitat ajutorul martorului G, care a ajutat-o să iasă în drumul național, însă aici a fost găsită de cei doi inculpați.
Martorul a arătat că îl cunoaște pe și știe că acesta este proxenet, constatând în mod direct că acesta ținea sechestrată o persoană cu numele de și cu care învinuitul îi propusese martorului să întrețină raporturi sexuale.
Cei doi inculpați, având în vedere că partea vătămată nu avea asupra ei nici un act de identitate, au încercat să găsească o tânără care să aibă trăsături asemănătoare cu partea vătămată, astfel că s-au deplasat în comuna S, la numita. Inculpații i-au spus acesteia, că partea vătămată a rămas însărcinată și că pentru a-i întrerupe cursul sarcinii are nevoie de o carte de identitate, solicitându-i în acest sens să le împrumute cartea ei de identitate.
După obținerea cărții de identitate, părții vătămate i-a fost eliberat și pașaport cu date de stare civilă de pe cartea de identitate aparținând numitei, dar folosindu-se de fotografia părții vătămate. După ridicarea pașaportului, inculpații au hotărât să plece în Elveția, împrejurări în care partea vătămată i-a solicitat inculpatului telefonul ei mobil (care îi fusese luat de inculpat în momentul în care a început să o constrângă să practice prostituția), cu motivarea că este ziua de naștere a unui nepot și că vrea să îl felicite.
Profitând de această ocazie, partea vătămată a sunat la rudele ei după care a trimis un mesaj ce a fost salvat în memoria telefonului și care are următorul conținut "sunt la, comuna, sat, de lângă, întrebați de familia, doamna, pe el îl cheamă, e un gard deschis din fier, vă iubesc și veniți până dimineață, vă, nu mai pot de dor să nu mai sunați vă ".
In baza mesajului telefonic, rudele părții vătămate au venit la poliția din și, cu ajutorul acestora, la orele 03,00, în noaptea de 13/14.09.2006, au recuperat-o din domiciliul inculpatului.
In cursul urmăririi penale, partea vătămată a condus ofițerii de cercetare penală în barurile și în cluburile din P și Curtea de A, unde a fost dusă de inculpați și obligată să se prostitueze.
De asemenea, partea vătămată a susținut că a cunoscut în barul "" un cu numele de, cu care a întreținut raporturi sexuale într-un apartament din cartierul, timp în care inculpatul o aștepta în holul apartamentului, recunoscând pe acest martor în planșa foto ca fiind numitul C.
Din declarația acestui martor, rezultă că este vecin cu inculpatul, că are un apartament în, dar faptul că ar fi avut raporturi sexuale cu partea vătămată în acel apartament, susținere care, însă, nu a fost primită de instanța de fond, având în vedere faptul că partea vătămată nu avea de unde să cunoască numele și locul în care martorul are un apartament.
De asemenea, partea vătămată a condus ofițerii de cercetare penală și la căminul în care locuiește învinuitul, și unde aceasta a locuit 3 zile, din verificările efectuate rezultând că învinuitul locuia în camera aparținând surorii sale.
Apărarea inculpaților, în sensul că nu au cunoscut vârsta părții vătămate, nu a fost primită, atâta timp cât au făcut demersuri și au obținut o carte de identitate falsă pe numele acesteia, și respectiv, pașaport, precum și declarația martorei, care arată că partea vătămată i-a spus că are 16 ani în prezența celor doi inculpați.
In drept, fapta celor doi inculpați de aor acola, caza și determina prin constrângere pe partea vătămată minoră -, să se prostitueze în scopul obținerii de foloase materiale, instanța de fond a apreciat că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.13 alin.1,2 și 3 din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 penal, sens în care în temeiul disp.art.334 Cod pr. penală, a schimbat încadrarea juridică pentru ambii inculpați, din infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea în judecată în infracțiunile prevăzute de art. 13 alin.1,2 și 3 din Legea nr. 678/2001, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal.
Tribunalul a precizat faptul că racolarea părții vătămate s-a făcut sub pretextul de a avea o relație de prietenie cu inculpatul, relație care în aparență a avut loc pentru câteva zile după care, cei doi inculpați, profitând de vârsta părții vătămate, de faptul că aceasta nu avea posibilitatea să apeleze la rudele sale și să meargă acasă întrucât nu avea posibilități de comunicare cu aceștia, au determinat-o să se prostitueze, faptă ce se încadrează în dispozițiile art.13 alin.1,2 și 3 din Legea nr.678/2001.
Faptele săvârșite de inculpați nu pot fi încadrate atât în dispozițiile prevăzute de art.13 alin.1,2,3 din Legea nr.678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, cât și în dispozițiile prev.de art.329 alin.1 Cod penal cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, întrucât cei doi inculpați au săvârșit fapta în scopul exploatării sexuale a părții vătămate, fiind dovedit în cauză faptul că sumele de bani obținute în urma practicării raporturilor sexuale de către partea vătămată erau luate de inculpați, iar, pe de altă parte, acest lucru ar duce la o dublă incriminare a faptelor săvârșite de cei doi inculpați, lucru inadmisibil, în raport cu prevederile legale.
Față de inculpatul, au fost reținute și dispozițiile prevăzute de art.37 lit.b din Codul penal, având în vedere că a fost condamnat prin sentința penală nr.239 din 28.09.2000 a Tribunalului Argeș, la 7 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de furt calificat, pedeapsă din care s-a liberat condiționat la 12.08.2003, rămânându-i un rest de 838 de zile.
Si inculpatul a fost condamnat în minoritate pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie, însă, având în vedere disp.art.38 Cod penal, aceasta nu atrage starea de recidivă.
La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate celor doi inculpați, s-au avut în vedere criteriile prevăzute de art.72 din Codul penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurările în care au fost săvârșite, caracterul continuat al acestora, faptul că inculpații au negat constant săvârșirea faptelor fără a putea explica probele administrate împotriva, faptul că nu sunt la primul conflict cu legea penală precum și împrejurarea că nu s-au prezentat în instanță la toate termenele de judecată, deși aveau termen în cunoștință, și nici nu au făcut dovada imposibilității de prezentare.
Față de aceste circumstanțe, tribunalul a apreciat că scopul pedepsei, așa cum este prevăzut de art.52 din Codul penal, se poate realiza prin condamnarea celor doi inculpați la câte 11 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b din Codul penal, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.13 alin.1,2 și 3 din Legea nr.678/2001, cu aplic.art.41 alin.2 Cod penal, pentru inculpatul reținându-se și dispozițiile art.37 lit.b Cod penal, dispunând executarea acestora de ambii inculpați prin privare de libertate în condițiile prevăzute de art.57 Cod penal, iar în temeiul disp.art.71 Cod penal, s-au interzis fiecărui inculpat drepturile prevăzute de art.64 lit.a și b Cod penal, pe durata executării pedepsei.
Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 200.000.000 lei vechi, însă instanța a apreciat că aceasta a suferit un prejudiciu moral ca urmare a faptelor săvârșite de către inculpați, prejudiciu pe care l-a evaluat la suma de 5000 lei, astfel încât în temeiul disp.art.14 rap.la art.346 Cod pr.penală și art.999 din Codul civil, a obligat pe inculpați, în solidar, la 5.000 lei despăgubiri civile către partea civilă -.
Impotriva sentinței au declarat apel inculpații și, solicitând schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de persoane în infracțiunea de proxenetism, prev. de art.329 alin.1 și 3 Cod penal, deoarece nu există nici un fel de dovadă că s-ar fi exercitat presiuni sau constrângeri asupra părții vătămate și achitarea inculpaților, deoarece nu există probe că ar fi obligat-o pe partea vătămată să se prostitueze. S-a arătat că faptul că inculpații au încercat să-i facă un pașaport fals, este recunoscut de aceștia, dar nu probează săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, cu atât mai mult cu cât unul dintre inculpați avea interdicție de a intra în Elveția.
In situația în care se va reține vinovăția inculpaților, s-a solicitat o reindividualizare a pedepsei în vederea aplicării pedepsei minime prevăzute de lege, deoarece cuantumul de 11 ani și 6 luni închisoare este exagerat, față de descrierea faptei care, în esență, constă în aceea că inculpatul a locuit împreună cu partea vătămată, deși știa că aceasta se prostituează și a ajutat-o să-și obțină un pașaport fals. S-a arătat că, inculpații nu s-au prezentat la unele termene de judecată de la fond, deoarece nu li s-a părut a fi o învinuire serioasă față de reprezentarea că sunt nevinovați.
Analizând apelurile, prin prisma motivelor invocate și din oficiu, conform art.371 alin.2 Cod pr.penală, curtea constată că acestea sunt nefondate și urmează a fi respinse, pentru considerentele care urmează:
Așa cum corect a reținut instanța de fond, din actele și lucrările dosarului rezultă că în cursul lunii august 2006, inculpații și, prin constrângere, au determinat-o pe partea vătămată minoră -, să se prostitueze, făcând demersurile pentru aot rimite în același scop în străinătate, prin procurarea unui pașaport fals.
Această situație de fapt rezultă din coroborarea declarațiilor părții vătămate, a declarațiilor inculpaților și a declarațiilor martorilor, precum și din înscrisurile și mesajele electronice stocate în memoria telefoanelor.
Astfel, partea vătămată declară că a locuit trei zile împreună cu acasă la inculpatul, după care, a stat la domiciliul inculpatului, concubinând cu acesta. Din data de 11 august 2006, inculpatul i-a spus că nu are bani, i-a propus să lucreze ca dansatoare într-un bar și pentru că patronul acelui bar nu a fost de acord să o angajeze deoarece nu a putut prezenta buletinul, ambii inculpați au dus-o într-un alt bar unde i-au făcut cunoștință cu un cu care i-au cerut să întrețină relații sexuale, iar în momentul în care partea vătămată nu a fost de acord, inculpatul a lovit-o cu palma peste față și a însoțit-o până la apartamentul martorului, încasând de la acesta banii și asigurându-se că aceasta întreține și sex oral, împotriva consimțământului ei.
Partea vătămată declară că, până la data de 11 septembrie 2006, în fiecare seară era luată de și obligată să întrețină relații sexuale cu diverși bărbați din baruri din și P, împărțind banii cu inculpatul.
Această situație de fapt este confirmată de martorul (109 dosar urmărire penală) care arată că l-a întrebat dacă dorește să aibă raporturi intime cu partea vătămată când va avea bani, iar, ulterior, a fost sunat tot de acesta să vină la Pensiunea "" unde le-a plătit inculpaților și suma de bani reprezentând contravaloarea raportului sexual și a urcat cu partea vătămată în cameră, unde s-a consumat raportul sexual. La confruntarea făcută între acest martor și inculpatul, acest inculpat recunoaște că martorul a întreținut raport sexual cu partea vătămată în pensiunea menționată, cu această ocazie martorul menționând că inculpatul a recunoscut că partea vătămată poate fi folosită și pentru "produs".
Martora (122 dosar urmărire penală), care a lucrat ca recepționer la Pensiunea "", a declarat că inculpatul i-a spus că partea vătămată, care urcase cu un în cameră, este gravidă, că trebuie să facă avort, iar la momentul la care partea vătămată și ul ce o însoțise în cameră au coborât, acesta i-a dat 1.000.000 lei vechi "ului chel"- inculpatul.
Martora (26-27 dosar urmărire penală) declară că inculpatul i-a propus și ei să o ducă în străinătate să lucreze ca dansatoare, moment la care acesta era însoțit de. Ulterior, primul inculpat a venit la ea acasă și i-a cerut să-i dea buletinul de identitate pentru a merge la medic cu prietena lui să facă un avort, spunându-i că seamănă cu partea vătămată, iar inculpatul i-a lăsat un telefon mobil LG, drept cadou.
Martorul (36 dosar urmărire penală) confirmă faptul că ambii inculpați și partea vătămată au mers, cu mașina lui, la martora, aspect pe care-l relatează și martorul.
Imprejurarea că inculpații urmăreau să o trimită pe partea vătămată în Elveția pentru prostituție, rezultă și din faptul că pe numele martorei, dar cu fotografia părții vătămate, s-a eliberat un pașaport la data de 13 septembrie 2006, dată la care partea vătămată a și trimis mesajul de a fi salvată de către părinții ei. Că acesta a fost scopul eliberării pașaportului, rezultă, pe de o parte, din faptul că un asemenea act de identitate este necesar numai pentru deplasarea în afara granițelor țării, nu pentru avort, iar, aspectul privind întocmirea pașaportului pe numele unei persoane majore, denotă faptul că aceasta urma a fi exploatată pentru prostituție, așa cum susține partea vătămată, deoarece, ca minoră, ar fi fost mult mai dificil să aibă o astfel de ocupație.
Inculpatul a recunoscut că avea interdicție de a intra în Elveția, aspect cunoscut de partea vătămată, care a arătat că ea urma să "producă bani" pentru ca acest inculpat să obțină un pașaport nou, din care să nu mai rezulte interdicția, ceea ce dovedește realitatea susținerilor părții vătămate.
In consecință, situația de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind confirmată de probele analizate, neimpunându-se achitarea inculpaților.
In ceea ce privește încadrarea juridică a faptei, curtea apreciază că nu se impune schimbarea încadrării reținută de prima instanță, respectiv traficul de persoane minore, în infracțiunea de proxenetism asupra persoanelor minore.
In situația în care față de o parte vătămată minoră s-au realizat activitățile care constituie elementul material al laturii obiective a infracțiunii prev. de art.12 alin.1 din Legea nr.678/2001, în scopul exploatării sexuale, incriminarea din legea specială privind traficul de persoane are prioritate față de infracțiunea de proxenetism, conform principiului "specialul derogă de la general", sens în care practica judiciară este unitară.
Alineatul 2 este reținut corect deoarece din probe rezultă că atât recrutarea, cât și exploatarea părții vătămate s-a făcut de către inculpați prin înșelăciune, promițându-i-se o relație de prietenie și de căsătorie cu inculpatul, iar după ce partea vătămată a căpătat încredere în acesta, pentru ca împotrivirea ei să fie minimă, acest inculpat i-a cerut să practice prostituția, deoarece aveau nevoie de bani pentru a se întreține, iar inculpatul a exercitat asupra părții vătămate violențe și constrângere morală, încercând să-i impună reprezentarea că are o datorie de plătit către el.
Având în vedere, așa cum s-a arătat, că amândoi inculpații și-au adus contribuția la exploatarea sexuală a părții vătămate, în mod corect s-a reținut și alin.3, prin raportare la art.12 alin.2 lit.a din Legea nr.678/2001, care se referă la săvârșirea faptei de către două sau mai multe persoane împreună.
De asemenea, pedeapsa aplicată inculpaților este una corect individualizată, față de criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, care se referă la limitele de pedeapsă, pericolul social al faptei săvârșite, persoana infractorului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Inculpaților li se putea aplica pentru infracțiunea prev. de art.13 alin.1, 2 și 3 din legea nr.678/2001, o pedeapsă cu închisoarea de la 7 la 18 ani. li s-a aplicat o pedeapsă de 11 ani și 6 luni închisoare, situată între minimul special al pedepsei și media acestei pedepse, astfel încât nu se poate aprecia că această pedeapsă este exagerată, față de modalitatea concretă în care a fost săvârșită fapta și de consecințele de care aceasta putea fi urmată, în cazul în care, în lipsa intervenției prompte a familiei părții vătămate, inculpații ar fi reușit să o scoată din țară pe partea vătămată sub o identitate falsă.
Practic, în această situație, partea vătămată ar fi rămas un caz nesoluționat de persoană dispărută, posibilitatea ei de a demonstra eventual autorităților din statul străin - de destinație - că are o altă identitate, fiind aproape inexistentă, iar perspectiva ca aceasta să se adreseze unei autorități pentru a cere ajutor într-o țară a cărei limbă nu o cunoștea și în care ar fi fost în mod evident supravegheată, era, de asemenea, foarte redusă. In cazul în care părții vătămate i s-ar fi întâmplat orice fel de vătămare, nu s-ar fi putut face legătura cu adevărata ei identitate, în practică fiind destul de frecvente situațiile în care actele false constituie o uneori rămasă netrecută pentru a se identifica chiar cadavrele. Pentru aceste considerente, curtea apreciază că fapta inculpatului are un grad de pericol social crescut care justifică pedeapsa aplicată.
Și datele privind persoana inculpaților sunt argumente în sensul menținerii cuantumului pedepsei aplicat de prima instanță.
Inculpatul i se afla, la momentul săvârșirii faptei, în stare de recidivă față de o condamnare anterioară de 7 ani închisoare, din care executase aproape 4 ani, și deși i-au rămas 3 ani neexecutați datorită beneficiului liberării condiționate, acesta nu s-a oprit din atitudinea sa orientată spre săvârșirea de infracțiuni.
Inculpatul, deși avea la data săvârșirii faptei doar 21 de ani, avea deja un cazier impresionant, acesta în timpul minorității participând la săvârșirea unei tentative la un omor deosebit de grav și la o tentativă de tâlhărie. De asemenea, inculpatul a mai fost cercetat și condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prin mijloace frauduloase și, chiar dacă hotărârea nu este definitivă, ea arată, alături de faptele pentru care s-a dispus condamnarea, disponibilitatea inculpatului de a se implica în forme variate și cu un spectru foarte larg de activități infracționale, care constituie pentru instanță un indiciu pentru a aprecia că riscul de recidivă în cazul acestuia este foarte ridicat, iar șansele lui de a se conforma unui comportament de respectare a legii, sunt foarte mici.
Trebuie reținut că, deși inculpații nu au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul ce a sesizat instanța pentru trafic de persoane și pentru instigare la fals în înscrisuri oficiale și pentru dare de mită, inculpații au recunoscut prima infracțiune, iar pentru darea de mită cauza a fost disjunsă.
In acest context, chiar dacă inculpații au săvârșit fapta doar asupra unei singure părți vătămate minore, există indicii că activitatea de același gen era mai amplă, chiar dacă a rămas nedescoperită, deoarece aceștia au propus și altor martore să le ducă în străinătate ca "dansatoare", iar antecedentele penale ale inculpaților îi indică pe aceștia ca fiind periculoși pentru ordinea socială.
Imprejurarea că partea vătămată s-ar fi prostituat sau nu anterior, că ar fi lucrat în mai multe baruri, că ar fi fost sechestrată și de alte persoane, nu constituie, în opinia curții, circumstanță de fapt favorabilă inculpaților, ci, dimpotrivă, deoarece aceștia, cunoscând aceste situații, au exploatat vulnerabilitatea crescută a victimei și frica acesteia de ceea ce i se întâmplase anterior, frică dovedită de declarațiile martorilor care au arătat cât de dezorientată era, atunci când a încercat să fugă de la așa-zisul martor " ", și dă dimensiunea neputinței și disperării unui copil care nu este ajutat de nimeni, într-un oraș străin, noaptea, fiindu-i frică chiar și de câini.
In ceea ce privește latura civilă a cauzei, curtea constată că în mod corect a fost acordată suma de 5000 lei, despăgubiri către partea civilă, sumă considerată chiar prea mică în raport de traumele psihice suferite de partea vătămată, însă, dat fiind apelul inculpaților, această sumă nu poate fi majorată, așa cum a cerut procurorul, care nu a declarat apel.
In mod corect s-a stabilit, față de probele administrate, cuantumul sumei dobândită de inculpați de pe urma practicării prostituției de către partea vătămată, precum și faptul că aceștia își împărțeau această sumă, astfel încât s-a dispus confiscarea ei de la fiecare în mod egal, deoarece, provenind dintr-o infracțiune de prostituție, ea nu poate servi nici la despăgubirea părții vătămare, ci trebuie încasată de către stat.
Constatând că nu există alte motive pentru care hotărârea primei instanțe să fie desființată, curtea va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpați, în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod pr.penală.
In baza art.192 alin.2 Cod pr.penală, apelanții-inculpați vor fi obligați la cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații, fiul lui G și, născut la data de 26.02.1985 în P, domiciliat în comuna, sat nr. 37, județul A, CNP - și, fiul lui și, născut la data de 25.11.1976 în P, domiciliat în comuna, nr.230, județul A, CNP -, împotriva sentinței penale nr. 5/MF pronunțată în data de 01.04.2008, de Tribunalului Argeș, în dosar nr-.
Obligă pe fiecare inculpat la câte 400 lei cheltuieli judiciare statului din care câte 100 lei reprezintă onorariu avocat din oficiu pentru inculpați, iar câte 50 lei reprezintă onorariul avocatului din oficiu pentru partea vătămată (în cuantum de 100 lei) ce se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 09 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red./Tehnored.
Ex.2/23 2008
Jud.fond
Președinte:Corina VoicuJudecători:Corina Voicu, Elena Minodora Rusu
