Trafic de copii minori art. 13 Legea 678 din 2001. Decizia 18/2010. Curtea de Apel Iasi

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ Nr. 18

Ședința publică de la 04 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Otilia Susanu

JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă

Grefier - - -

Ministerul Public reprezentat prin procuror -

La ordine fiind pronunțarea asupra apelului formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 467 din data de 14 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași.

La apelul nominal făcut în ședința publică lipsesc părțile.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează faptul că dezbaterile asupra fondului au avut loc la data de 02 februarie 2010, în ședință publică, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea din acea zi ce face parte integrantă din prezenta, când instanța, din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru azi, când.

CURTEA DE APEL

Asupra apelului penal de față.

Prin sentința penală nr. 467 din 14 iulie 2009, Tribunalul Iașia dispus următoarele:

Respinge, ca neîntemeiată, cererea formulată de inculpatul privind schimbarea încadrării juridice dată faptei de "trafic de minori" prin rechizitoriu din infracțiunea de "trafic de minori" prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin OUG 79/2005, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal în infracțiunea de "trafic de minori" prev. și ped. de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin OUG 79/2005, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal.

În baza disp. art. 334 Cod procedură penală s-a dispus schimbarea încadrării juridice dată faptelor de "trafic de persoane" și "nerespectarea regimului armelor și munițiilor" prin actul de sesizare a instanței din infracțiunile de "trafic de persoane" prev. și ped. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin OUG 79/2005, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit b Cod penal și "nerespectarea regimului armelor și munițiilor" prev. și ped. de art. 279 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. b Cod penal în infracțiunile de "trafic de persoane" prev. și ped. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin OUG 79/2005, cu aplicarea disp. art. 37 lit. b Cod penal și "nerespectarea regimului armelor și munițiilor" prev. și ped. de art. 279 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 37 lit. b Cod penal.

A fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 23.07.1977 în localitatea Podu, jud. I, cu domiciliul în orașul Podu,-, jud. I, CNP -, cetățean român, 4 clase, fără ocupație, necăsătorit, fără copii minori, stagiul militar satisfăcut, recidivist, în prezent deținut în Penitenciarul Iași, pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- "trafic de persoane" prev. și ped. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin OUG 79/2005, cu aplicarea disp. art. 37 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 5 (cinci) ani închisoare;

În baza disp. art. 65 alin. 2 Cod penal s-a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală a închisorii și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și b Cod penal pentru o perioadă de 2 ani calculată potrivit disp. art. 66 Cod penal.

- "trafic de minori" prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin OUG 79/2005, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. Cod penal, la pedeapsa de 10 (zece) ani închisoare.

În baza disp. art. 65 alin. 2 Cod penal s-a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală a închisorii și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II a și b Cod penal pentru o perioadă de 2 ani calculată potrivit disp. art. 66 Cod penal.

- "nerespectarea regimului armelor și munițiilor" prev. și ped. de art. 279 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 37 lit. b Cod penal, la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

În baza disp. art. 33 lit. a și art. 34 lit. b Cod penal s-au contopit pedepsele cu închisoarea stabilite pentru infracțiunile concurente - 5 ani închisoare, 10 ani închisoare și 3 ani închisoare - inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea respectiv pedeapsa de 10 ani închisoare la care adaugă un spor de 3 luni închisoare.

Total pedeapsă de executat pentru inculpatul, pedeapsa de 10 (zece) ani și 3 (trei) luni închisoare.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a - II a, b și Cod penal.

În baza art. 35 alin. 3 Cod penal s-a aplicat inculpatului alături de pedeapsa principală de 10 ani și 3 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza a II a și b Cod penal pentru o perioada de 2 ani calculata conform disp. art. 66 Cod penal.

În baza disp. art. 350 Cod penal s-a menținut măsura arestării preventive față de inculpatul, iar în temeiul disp. art. 88 Cod penal s-a dedus din durata pedepsei aplicate prin prezenta sentință penală perioada reținerii și a arestului preventiv, respectiv perioada începând de la data de 05.03.2008 până la zi.

S-a luat act de retragerea acțiunii civile formulată în cursul urmăririi penale de către partea vătămată (fostă ), domiciliată în orașul Podu,-, jud.

S-a luat act că persoanele vătămate, domiciliată în comuna, sat, jud. I și, domiciliată în mun. I,-,. 998,. D,. 2,. 12, jud. I, fără forme legale în mun. I, str. -. -. Gh. nr. 10, jud. I nu s-au constituit părți civile în procesul penal.

A fost respinsă acțiunea civilă formulată în cadrul procesului penal de partea civilă, domiciliată în orașul Podu,-, jud.

În baza disp. art. 19 din Legea nr. 678/2001 s-a dispus confiscarea de la inculpatul a următoarelor bunuri și sume de bani folosite la săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 12 alin. 1,2 lit. a și art. 13 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin OUG 79/2005 și, respectiv dobândite în urma comiterii acestor infracțiuni:

- un telefon mobil marca NOKIA model, având cod imei -, aflat la camera de corpuri delicte a IPJ I;

- un apartament compus din două camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 38,96 mp, situat în orașul Podu, strada -,. 2,. A, parter,. 1, înscris în Cartea funciară nr. 309 orașului Podu, jud. I, cu numărul cadastral 171/1/p/1, achiziționat în baza contractului de vânzare cumpărare nr. 1116/02.08.2007 de către inculpatul la prețul de 15.000 euro;

- suma de 550 lei ridicata la data de 05 martie 2008 de la inculpatul și depusă la CEC - Sucursala I în baza chitanței nr. -/1 din 13 martie 2008;

- suma de 4690 euro din care suma de 690 euro a fost ridicata la data de 05 martie 2008 de la inculpatul și depusă la BCR în baza ordinului de încasare nr. - din 13 martie 2008.

A fost menținută măsura asiguratorie a sechestrului dispusă prin ordonanțele procurorului din 05 martie 2008 și 13 martie 2008 asupra apartamentului compus din două camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 38,96 mp, situat în orașul Podu, strada -,. 2,. A, parter,. 1, înscris în Cartea funciară nr. 309 orașului Podu, jud. I, cu numărul cadastral 171/1/p/1 și respectiv asupra sumelor de 690 euro și 550 lei.

În baza disp. art. 118 lit. f Cod penal s-a dispus confiscarea de la inculpatul a următoarelor bunuri: un,. 9 mm. seria - -; un număr de 38 de cartușe,. 9 mm nepercutate și 8 tuburi de cartușe,. 9 mm percutate, bunuri ce se află la camera de corpuri delicte a IPJ

În baza art. 109 alin. 5 Cod procedură penală s-a dispus restituirea, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, către inculpatul a următoarelor bunuri: bilet călătorie din 19.02.2008 emis pe numele, tichet bagaje nr. -, document transport în original și 2 copii ale acestuia, emis de Poșta Română, cu nr. GD -.Ro, document emis de, - ce o privește pe numita -, un document emis de ce o privește pe -, șapte buletine schimb valutar nr. -PJ din 26.02.2008, nr. -, nr. -PJ, nr. -PJ, nr.-, nr.-PJ și nr. -PJ, două formulare "Pentru primit bani" având ca destinatar pe numitele și, șase înscrisuri ce conțin adrese și numere de telefon, o agendă cu numere de telefon compusă din 10 file, 2 formulare având ca destinatar pe numitele și, 7 formulare de transfer bancar pe numele (cinci formulate) și - (două formulare), un document cu antet, tradus și legalizat la Biroul Notarului Public și un număr de patru fotografii, bunuri ce se află la camera de corpuri delicte a Tribunalului Iași.

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:

Inculpatul în vârstă de 32 de ani, domiciliază împreună cu familia sa (părinți, frați și surori) pe raza orașului Podu, județul

4 clase primare, inculpatul nu avut un loc de muncă stabil care să îi asigure un venit bănesc sigur, reușind să obțină doar venituri sporadice din activitatea de muzicant pe care desfășura, cel mai adesea, în cadrul unor petreceri organizate.

În condițiile în care veniturile obținute din activitatea de muzicant erau sporadice și insuficiente, la începutul anului 2006, în scopul obținerii unor venituri bănești substanțiale, luat hotărârea de a recruta, găzdui și transporta, prin constrângere și prin înșelăciune, tinere pe care să le determine să practice prostituția în folosul său.

Pentru avea asigurată reușita infracțională, inculpatul stabilit ca tinerele pe care urma să le recruteze să provină din familii cu probleme sociale și cu situații materiale precare, având reprezentarea că astfel de persoane pot fi determinate, cu mai multă ușurință, să practice prostituția.

Dându-și seama că activitate de trafic de persoane nu poate fi desfășurată în așa fel încât să aibă asigurată realizarea scopului urmărit, de o singură persoană, inculpatul acționat la comiterea faptelor penale împreună cu alte persoane și, în special, împreună cu numitele (sora sa) și, precum și împreună cu persoane aflate pe teritoriul statului acolo unde au practicat prostituția numitele și.

În legătură cu numita se impune a arăta că inițial, aceasta fost recrutată, găzduită și determinată să practice prostituția pe raza localităților Podu și de către inculpatul pentru ca ulterior să desfășoare, împreună cu inculpatul, acțiuni specifice pentru exploatarea sexuală altor tinere.

În baza hotărârii infracționale luate undeva la începutul anului 2006, așa cum rezultă în mod indubitabil din întregul material probator ce fost administrat în prezenta cauză penală, în perioada februarie 2006 - 05 martie 2008, inculpatul recrutat, găzduit și transportat pe victimele, (fostă ), (toate trei, minore) și pe (majoră) pe care, prin amenințări, prin exercitarea unor acte de violență fizică și prin înșelăciune (în cazul lui ), le- obligat să practice prostituția atât în țară cât și în străinătate, banii obținuți din respectiva activitate fiind luați de către inculpat.

În contextul obținerii unor venituri bănești substanțiale din activitatea de trafic de persoane, inculpatul luat hotărârea de a-și procura un cu gaze și muniția aferentă, hotărâre infracțională pe care pus- în executare în cursul lunii noiembrie 2007. Atunci, inculpatul, în condițiile în care nu deținea autorizația cerută de lege (Legea nr. 295/2004), și- achiziționat un cu gaze marca "",. 9 mm și mai multe cartușe pe care le- deținut în locuința sa până la data de 05 martie 2008 când au fost ridicate de către organele de urmărire penală care i-au percheziționat locuința.

În continuare va fi redată activitatea de trafic de minori și trafic de persoane dovedit că fost desfășurată de inculpatul în raport cu fiecare dintre persoanele vătămate, (fostă ), și.

Trebuie evidențiat faptul că părțile vătămate și (fostă ) sunt surori, provin dintr- familie cu mulți copii și cu situația materială precară. Acest din urmă aspect determinat plecarea, în cursul anului 2005, mamei părților vătămate, martora, la muncă în străinătate (în Italia). După plecarea în străinătate martorei, cele două părți vătămate minore au rămas în grija și supravegherea tatălui și bunicii paterne, context în care au ajuns să fie racolate de inculpatul.

1.În cursul anului 2006, partea vătămată avea 13 ani, locuia pe raza orașului Podu, județul și, până în luna iunie, urmat cursurile Școlii Generale " " Podu, fiind elevă în clasa VI-

Într-una din zilele lunii iunie 2006, în timp ce se plimba prin centrul orașului Podu, partea vătămată fost abordată de inculpatul care invitat- să- însoțească pentru servi un suc.

Întrucât nu- cunoștea, minora l- refuzat pe inculpat pe care însă, l- întâlnit, din nou, în cursul zilei imediat următoare.

Cu ocazia celei de doua întâlniri avută cu minora, profitând de naivitatea specifică vârstei pe care aceasta o avea (de doar 13 ani), inculpatul reușit să o conducă pe partea vătămată la locuință ce îi aparținea. Aici - potrivit susținerilor făcute de partea vătămată minoră - inculpatul întreținut cu minora, împotriva voinței acesteia, relații sexuale normale.

Se impune arăta că inculpatul dus- pe minora nu în imobilul în care locuia el împreună cu ceilalți membri ai familiei sale, ci într-un alt imobil situat în apropierea celui în care locuiau membrii familiei și care îi aparținea inculpatului.

Imobilul în care fost condusă partea vătămată era compus dintr- singură încăpere și în el locuiau numitele și, persoane care, la acel moment, practicau prostituția în folosul inculpatului.

Partea vătămată rămas în imobilul în care fusese condusă de inculpat - situat în zona "" din localitatea Podu - timp de o noapte, iar doua zi reușit să fugă din respectiva locuință.

În cursul aceleiași zile, minora a fost acostată pe stradă de două tinere - identificate ulterior în persoana numitelor și - care s-au arătat extrem de prietenoase cu minora, reușind astfel să o convingă să le însoțească la locuința lor.

Când ajuns la respectiva locuință, minora și- dat seama că era aceeași locuință cu cea în care fusese condusă în ziua precedentă de inculpatul .

Imediat ce partea vătămată pătruns în interiorul locuinței, aici venit și inculpatul care, folosind un ton dur și adresându- amenințări minorei, i- cerut acesteia să meargă și să aducă la respectiva locuință și pe sora ei, pe numita (actuală ).

În acea împrejurare, inculpatul amenințat- pe partea vătămată spunându- că, în cazul în care nu va face tot ceea ce îi cere el, o va ucide atât pe ea cât și pe alți membrii al familiei sale.

În condițiile în care partea vătămată era un copil de doar 13 ani, cu un grad de instruire redus, tonul dur și agresiv folosit de și amenințările adresate de acesta i-au produs o puternică stare de temere sub stăpânirea căreia minora a dat curs solicitării primită de la inculpat.

Astfel, partea vătămată a mers la locuința familiei sale unde găsit- pe sora sa, (fostă ), căreia i- spus că cunoscut și s-a împrietenit cu două fete care sunt interesate să o cunoască și pe ea. I-a cerut minora sorei sale să însoțească pentru a le cunoaște pe cele două tinere despre care i- vorbit.

2.Fără bănui ce urma să i se întâmple, minora (fostă ) (în vârstă de 16 ani la acea dată) acceptat să însoțească pe sora sa, context în care cele două părți vătămate au ajuns în locuința ce îi aparținea inculpatului.

În locuință se aflau numitele și, iar după circa 30 de minute acolo venit și inculpatul.

În continuare, inculpatul atât direct cât și prin intermediul lui, le- spus părților vătămate că vor trebui să practice prostituția în folosul lui. Pentru ca cele două minore părți vătămate să nu se opună, inculpatul le-a amenințat și, totodată, s- manifestat violent în prezența lor prin aceea că le-a lovit pe numitele și .

În acest sens, relevante sunt următoarele susțineri făcute de partea vătămată (fostă ): " am asistat la un moment în care lovit- pe cu un obiect dur, scopul agresiunii fiind acela de ne dovedi nouă cât de dur poate fi el. Scopul pentru care voia să ne dovedească duritatea sa era acela de ne crea o stare de frică și de face apoi tot ceea ce ne cerea el. Apoi, în aceeași împrejurare, inculpatul lovit- pe cu picioarele în și în gură până ce aceasta început să sângereze." (declarația părții vătămate, filele 11, 12, vol. III, dosarul instanței).

Aceste susțineri făcute de partea vătămată sunt confirmate de minora care declarat că "am văzut când "" (aceasta este porecla inculpatului ), în repetate rânduri, le agresa fizic pe și, folosind în acest sens obiecte metalice".

În cadrul discuțiilor ce au avut loc în locuința inculpatului, părțile vătămate și au fost informate că numitele și practicau prostituția pentru și că ele (părțile vătămate) urmau să se prostitueze împreună cu cele două.

Aflate sub o stare de temere accentuată, părțile vătămate și și-au exprimat opoziția față de cererea inculpatului de practica prostituția doar verbal, fără mai întreprinde și alte acțiuni.

Urmare opoziției verbale făcută de cele două părți vătămate minore, atât inculpatul cât și numita le- amenințat pe acestea.

Cu privire la acest aspect, a declarat că"eu nu am fost de acord să merg să practic prostituția, aspect pe care l-am comunicat inculpatului, dar acesta mi-a cerut să tac din gură și m- lovit cu palma, după care m- amenințat" (declarația aflată la filele 58, 59 vol. III, dosarul instanței), iar relatat că "le-am spus atât lui cât și lui că nu sunt de acord să practic prostituția și amândoi m-au amenințat". (declarația aflată la filele 11, 12, vol. III, dosarul instanței).

De reținut este și faptul că în aceleași împrejurări de fapt, cu intenția de a- determina pe inculpat să revină asupra hotărârii de aoe xploata sexual, minora i-a comunicat acestuia că are doar 13 ani, răspunsul lui fiind acela că "știe că am 13 ani și mi- arătat că îmi cunoaște foarte bine rudele apropiate". (declarația aflată la filele 88 - 90, vol. I, dosar urmărire penală).

Potrivit declarației părții vătămate, înainte de începe să practice prostituția, aceasta fost constrânsă de inculpatul să întrețină cu el relații sexuale.

Această pretinsă faptă de viol ca, de altfel, și cea reclamată de minora nu vor fi analizate de instanță întrucât nu formează obiectul judecății de față, iar art. 317 Cod procedură penală prevede că judecata se mărginește la fapta arătată în actul de sesizare instanței cu excepția situațiilor în care s- extins procesul penal ceea ce nu s- întâmplat în speța de față.

Încă din prima și respectiv din a doua seară în care au ajuns în locuința inculpatului, părțile vătămate și au început să practice prostituția împreună și cu numitele și.

În continuare, timp de aproximativ o lună și J, mai concret până în luna august 2006, minorele și au fost obligate de către inculpatul să practice prostituția în folosul lui, în împreejurările de fapt ce vor fi redate mai jos.

În fiecare seară, părțile vătămate și însoțite de numitele și se deplasau pe raza localității, în apropierea unui motel amplasat pe drumul european E 583. Aici, atât părțile vătămate cât, mai ales, celelalte două tinere racolau clienți dintre bărbații care circulau prin zonă și întrețineau, contra cost, relații sexuale cu aceștia fie în autovehiculul clientului fie în camere ale motelului din apropiere.

Intervalul de timp în care cele două părți vătămate stăteau pe 583, în apropierea motelului din localitatea, pentru racola clienți și întreține relații sexuale cu aceștia era cuprins între orele 2000-2200până la 0300-0400, în fiecare zi din săptămână.

Cu privire la numărul clienților cu care întrețineau, contra cost, relații sexuale, partea vătămată arătat că "eu aveam singură cam 10 clienți pe noapte", iar relatat că "aveam nopți în care aveam câte 7 clienți și nopți în care aveam doar 2-3 clienți".

În schimbul serviciilor sexuale prestate de părțile vătămate, clienții plăteau 40 lei pentru un raport sexual normal, 60 lei pentru un raport sexual normal și unul oral și 100 lei pentru a sta în compania clientului și a întreține relații sexuale cu acesta timp de o oră. De fiecare dată, banii erau încasați direct de la client de către numita .

De altfel, în baza înțelegerii avute cu avea rolul de le supraveghea, în mod direct și permanent, pe minorele și și de le împiedica pe acestea să fugă, în eventualitatea în care ar fi încercat să facă acest lucru.

Inculpatul nu mergea în locul în părțile vătămate practicau prostituția însă, acesta comunica telefonic cu căreia îi adresa întrebări de genul "dacă au fost probleme?", "câți bani au făcut?".

Dimineața când cele patru tinere se întorceau la locuința în care erau cazate de către inculpat, mergea la casa în care acesta locuia efectiv și îi preda toți banii pe care ele (inclusiv părțile vătămate și ) îi obțineau în cursul nopții. Au fost și situații în care, dimineața, inculpatul venea în locuința care erau cazate tinerele care se prostituau în folosul său, pentru lua de la banii obținuți din prostituție.

Se impune arăta că părțile vătămate și nu au primit nicio sumă de bani dintre cele obținute din activitatea de prostituție practicată, ci acestea au fost luate în întregime de către inculpatul care și le- însușit în cea mai parte, excepție făcând banii cheltuiți cu achiziționarea hranei necesară părților vătămate.

În toată perioada de aproximativ o lună și J cât au fost obligate să practice prostituția, părțile vătămate și au fost găzduite în locuința inculpatului, fiind supravegheate în permanență de către inculpat, de alți membrii ai familiei sale ori de numita. Practic, cele două părți vătămate, pe timpul zilei, erau ținute în interiorul locuinței în condițiile în care nu aveau libertatea de se deplasa dintr-un loc într-altul.

În toată acea perioadă, părțile vătămate au fost amenințate și, uneori lovite de către inculpatul.

Referitor la această împrejurare, minora relatat că "am mai fost bătută și alte în ocazii de către inculpatul, sub diverse pretexte, că nu aduceam bani mai mulți, că nu stăteam mai mult la stradă".

Într-una din zilele lunii august 2006 (data exactă nu putut fi stabilită), profitând de faptul că au rămas nesupravegheate în locuința în care erau cazate, părțile vătămate și au reușit să fugă din acea locuință, reîntorcându-se la domiciliul lor.

În urma relațiilor sexuale întreținute în intervalul de timp cât a fost obligată să se prostitueze, minora rămas însărcinată, iar în cursul lunii aprilie 2007 născut un copil care a fost instituționalizat.

După ce s-au reîntors la locuința lor, cele două părțile vătămate au comunicat mamei lor, martora, ceea ce li se întâmplase, iar aceasta din urmă sesizat organele de poliție locală.

Urmare sesizării organelor judiciare, în cursul lunii septembrie, minorele și au fost internate în Centrul de pentru Copilul din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și Protecție a Copilului unde au rămas până la 06.10.2006 și respectiv până la 26.07.2007, intervale de timp în care autoritățile le-au asigurat protecție, securitate și asistență socială, psihologică, educațională și medicală.

Cu privire la partea vătămată, specialiștii din cadrul I - Centrul de pentru Copilul au întocmit evaluare (aflată la filele 96 - 99, vol. I, dosar urmărire penală) în cuprinsul căreia s- arătat că, în urma parcurgerii ședințelor de consiliere, partea vătămată minoră declarat un nivel mai redus al anxietății, diminuarea frecvenței coșmarurilor și stărilor depresive, manifestând un control mai bun asupra propriilor stări emoționale.

Potrivit opiniei specialiștilor care au întocmit evaluarea, evenimentul de exploatare sexuală fost perceput de partea vătămată minoră ca fiind traumatizant din perspectiva violenței și a abuzurilor psihice (amenințări) și mai puțin din perspectiva actului sexual, minora simțindu-se valorificată din acest punct de vedere.

Părțile vătămate și (fostă ) au fost audiate de organele judiciare atât în cursul urmăririi penale cât și în faza cercetării judecătorești, ocazii în care și-au manifestat voința de participa în procesul penal în calitate de părți vătămate.

De asemenea, cele două părți vătămate s-au constituit și părți civile în procesul penal cu suma de 100.000 lei, cu titlu de daune morale, minora, iar partea vătămată nu precizat cuantumul pretențiilor civile solicitate.

În faza cercetării judecătorești, partea civilă revenit asupra acțiunii civile, formulată anterior, susținând că "nu mă constitui parte civilă în procesul penal", declarație ce echivalează cu o renunțare la acțiunea civilă formulată anterior (în cursul urmăririi penale).

3. Persoana vătămată, născută la data de 20.06.1989, provine dintr- familie dezorganizată.

De mai mulți ani, tatăl persoanei vătămate, numitul, are relație de concubinaj cu numita, mama lui.

Această împrejurare făcut posibilă întânlirea și cunoașterea celor două tinere pentru ca apoi, prin intermediul lui, persoana vătămată să-l cunoască pe inculpatul.

În condițiile în care declarația dată de persoana vătămată nu exprimă adevărul și, în lipsa altor mijloace de probă care să facă dovada împrejurărilor concrete în care minora acceptat să practice prostituția în folosul inculpatului, instanța reține doar ceea ce este dovedit cu certitudine de ansamblu probator administrat în cauză, respectiv faptul că începând din luna februarie 2006 persoana vătămată practicat prostituția în zona motelului de pe raza localității, situat pe 583.

Minora a practicat prostituția împreună cu, iar în perioada iunie - august 2006, împreună și cu părțile vătămate și (fostă ).

Așa cum rezultă din probatoriul existent la dosar, persoana vătămată practicat prostituția în zona motelului de pe raza localității până în luna septembrie 2006.

Ca și modalitate concretă de desfășurare activității de prostituție, instanța reține că, în fiecare seară, în jurul orelor 2000- 2200, minora se deplasa pe 583, în apropierea motelului din localitatea, unde racola bărbați cu care întreținea relații sexuale în schimbul unor sume de bani care erau încasate de și predate ulterior inculpatului. Relațiile sexuale erau întreținute de minora de cele mai multe ori în mașina clientului sau într-una din camerele motelului din apropiere.

În toată perioada în care practicat prostituția pe raza localității (februarie - septembrie 2006), minora fost cazată de inculpatul într- locuință ce îi aparținea și care este situată în zona "" din orașul Podu, județul

Împrejurarea că minora, în cursul anului 2006, practicat prostituția în zona motelului, în folosul inculpatului, fiind cazată de acesta într- locuință ce îi aparține, rezultă cu certitudine din analiza coroborată următoarelor mijloace de probă: declarațiile martorilor și, procesele verbale și planșele foto întocmite cu ocazia recunoașterilor făcute de cei doi martori, declarațiile părților vătămate și (fostă ), adresele nr. -/04.10.2006, nr. -/10.03.2009 și nr. -/01.04.2009 ale Poliției Orașului Podu, copiile proceselor verbale de contravenție seria - nr. - din 28.02.2006, seria - nr. 205, seria - nr. - din 10.07.2006, seria - nr. - din 07.05.2006 și copiile declarațiilor date de în fața unor lucrători de poliție la datele de 07.05.2006, 09.05.2006 și 10.07.2006.

Martorii și, angajați în cadrul motelului de pe raza localității și respectiv Stației situată în imediata apropiere motelului, au relatat că, în cursul anului 2006, au văzut două tinere pe care le cunoșteau doar după prenume - "" și "" - care stăteau pe drumul european pentru racola bărbați cu care întrețineau relații sexuale contra cost.

În acest sens, martorul a relatat că "la începutul anului 2006, respectiv lunile februarie sau martie, am observat că aproape în fiecare seară veneau două tinere care acostau clienți în vederea întreținerii de relații sexuale cu aceștia. În unele cazuri, cele două plecau cu mașinile clienților, dar au fost și situații în care aceștia închiriau o cameră la motel, după care mergeau în respectiva cameră, fiind urmați de una dintre tinere. Pe parcurs am aflat că cele două se numesc, respectiv ".

Același martor mai relatat că "în cursul lunii iunie sau iulie 2006, împreună cu și, au început să vină la motel și alte două tinere despre care am aflat ulterior că se numesc și și că sunt surori. Acestea au început să practice prostituția, fiind îndrumate în acest sens de " (declarația aflată la filele 154 - 156, vol. I, dosar urmărire penală).

În același sens este și declarația martorei care susținut că " am observat venind aproape zilnic două tinere despre care am aflat ulterior că se numesc și. Mi-am dat seama după puțin timp că scopul prezenței acestora în zonă era acela de acosta diferite persoane de sex masculin pentru întreține relații sexuale cu acestea" (declarația aflată la filele 150, 151, vol. I, dosar urmărire penală).

În cursul urmăririi penale, fiindu-le prezentate albume cu fotografii, martorii și le-au recunoscut pe tinerele "" și "" despre care am făcut vorbire în declarațiile lor în persoana numitelor și respectiv (procesele verbale și planșele fotografice aflate la filele 159 - 177, vol. I, dosar urmărire penală). De asemenea, martorul le- recunoscut pe baza fotografiilor judiciare prezentate și pe părțile vătămate și.

Persoana vătămată fost recunoscută de martora și în faza cercetării judecătorești, pe baza fotografiei ce îi aparține și care se află la fila 33, vol. I, dosar urmărire penală.

Declarațiile martorilor și se coroborează pe deplin cu declarațiile părților vătămate și (fostă ) care, la rândul lor, au susținut că minora practicat prostituția în apropierea motelului din comuna și că, în plus, aceasta fost cazată în locuința inculpatului care îi lua minorei persoană vătămată banii obținuți din prostituție și care agresa fizic și verbal.

Cele trei adrese arătate mai sus, emise de Poliția orașului Podu, județul I, copiile proceselor verbale de contravenție și ale declarațiilor persoanei vătămate aflate la dosar, confirmă împrejurarea că minora practicat prostituția în cursul anului 2006, în zona motelului din comuna (pe 583), fiind depistată de organele de poliție în timp ce racola clienți în vederea întreținerii de relații sexuale, fapta pentru care, în mod repetat, fost sancționată contravențional.

În acest context probator, declarația pe care persoana vătămată făcut-o, în calitate de martor, în faza cercetării judecătorești (aflată la fila 13, vol. III, dosarul instanței) în care, în esență, negat faptul că ar fi fost victima unor acțiuni specifice infracțiunii de trafic de minori comise de inculpatul și susținut că nu practicat prostituția niciodată, apare ca fiind neconformă cu realitatea.

Cu alte cuvinte, mijloacele de probă analizate mai sus (care se coroborează pe deplin între ele) infirmă, în mod categoric, declarația persoanei vătămate, motiv pentru care instanța va înlătura respectiva declarație, apreciind- ca având un caracter nesincer.

Din analiza coroborată proceselor verbale în care sunt redate convorbirile telefonice ce au fost legal interceptate în cauză cu declarația părții vătămate dată în cursul urmăririi penale, cu procesul verbal de recunoaștere pe bază de fotografii judiciare din 09.06.2008 și planșa fotografică întocmită cu aceeași ocazie (aflate la filele 416 - 431, vol. I, dosar urmărire penală), cu copii de pe formularele bancare prin care inculpatul și alți membrii ai familiei sale au primit de la și, aflate în ia, suma totală de 21.400 euro, și cu mențiunile din procesul-verbal de percheziție domiciliară de unde rezultă că în locuința inculpatului, mai exact în interiorul pașaportului lui, a fost găsit certificatul de naștere în original al persoanei vătămate, instanța reține că în cursul lunii noiembrie 2007, mai exact la data de 27.11.2007, inculpatul transportat- pe persoana vătămată în ia, în localitatea unde, în baza înțelegerii avută cu niște cetățeni i, condus- în clubul " Club " pentru practica prostituția.

Astfel, în perioada noiembrie 2007 - martie 2008, persoana vătămată a practicat prostituția în clubul " Club " din localitatea, ia, banii obținuți din această activitate fiind însușiți de către inculpatul .

În aceeași perioadă, în același club s-au prostituat și și partea vătămată, fiecare dintre ele în folosul inculpatului.

Relevante pentru stabilirea situației de fapt sunt următoarele susțineri făcute de: "M-am întors în ia, la același club la care lucrasem anterior, iar după câteva zile venit și, împreună cu o fată pe care mi- prezentat- și despre care am aflat ulterior că se numește . Aceasta discutat cu patronul clubului " Club " și început să practice și ea prostituția în localbanii obținuți de mine din prostituție ajungeau la el prin intermediul, al cărei nume de scenă era Lolica".

De asemenea, din cuprinsul convorbirilor telefonice purtate de inculpatul în cursul lunii septembrie 2007 cu numita, aflată la acea dată în ia, rezultă, fără dubiu, intenția inculpatului de o fi transportat pe în ia în scopul ca aceasta să practice prostituția (în acest sens, procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice aflate la filele 8 - 44, vol. II, dosar urmărire penală).

La stabilirea adevărului în cauza de față contribuie și procesul verbal din 30.04.2008 întocmit de organele poliției judiciare (aflat la fila 433, vol. I, dosar urmărire penală) în urma studierii unor materiale ce le-au fost comunicate de autoritățile e, proces verbal din care rezultă că la data de 02.01.2008 inculpatul fost depistat de autoritățile în localitatea însoțit de o soră sa ( ), dar și de, iar în privința acesteia din urmă, aceleași autorități, au comunicat că în urma unei razii efectuată la data de 12.02.2008, fost depistată practicând prostituția în clubul " Club ".

Cu privire la persoana vătămată se impune arăta că, în cursul urmăririi penale, audierea acesteia nu s- realizat întrucât nu s- reușit aducerea ei în faza organelor judiciare (fiind căutată la locuință, s- constatat că era plecată din țară).

În cursul judecății în primă instanță, prezentă în fața instanței de judecată, persoana vătămată arătat că nu dorește să participe în procesul penal în calitate de parte vătămată și că nu se constituie parte civilă, situație în care fost audiată în calitate de martor.

Pentru argumentele ce au fost expuse mai sus, instanța reține că declarația de martor dată de nu exprimă adevărul, urmând fi înlăturată.

Tot în privința persoanei vătămate, instanța reține pe baza probelor existente la dosar că aceasta și- dat consimțământul la practica prostituția în folosul inculpatului. Însă, astfel de împrejurare - consimțământul victimei - nu este de natură să înlăture răspunderea penală inculpatului atâta timp cât dispozițiile art. 16 din Legea 678/2001 republicată prevăd că "consimțământul persoanei, victimă traficului, nu înlătură răspunderea penală făptuitorului".

În concluzie, instanța va reține în sarcina inculpatului și fapta de trafic de minori - realizată în modalitățile cazare și transport - comisă asupra persoanei vătămate (minoră la debutul infracțional).

4. Partea vătămată, născută la data de 08.08.1989, domiciliază împreună cu familia sa în satul, comuna, județul

Partea vătămată are soră, numita, care este căsătorită și care locuiește în orașul Podu, județul I; locuința acesteia este situată în apropierea locuinței familiei inculpatului.

Mergând în vizită la sora sa, partea vătămată l- întâlnit inițial întâmplător, pe inculpatul care abordat-o, exprimându-și interesul de avea o relație de prietenie cu ea. Acest lucru s- întâmplat în perioada iunie - iulie 2007.

La scurt timp de la momentul la care s-au cunoscut și au discutat, inculpatul mers la locuința părții vătămate din satul și le- comunicat părinților acesteia că intenția sa este aceea de se căsători cu .

În realitate, intenția inculpatului era aceea ca, prin inducere în eroare, să determine pe partea vătămată să meargă în străinătate (în ia) pentru practica prostituția în folosul său.

După aproximativ o lună de la momentul la care s-au cunoscut, inculpatul i- propus părții vătămate să meargă în ia pentru lucra într-un club. Totodată, inculpatul i- spus părții vătămate că are cunoștință care o poate ajuta în obținerea locului de muncă și că în acel club poate câștiga sume mari de bani din practicarea prostituției.

În condițiile în care situația materială familiei din care făcea parte era una extrem de precară, dat fiind și gradul de instruire redus pe care îl avea, partea vătămată fost de acord cu propunerea inculpatului de pleca în ia.

În acest context, la data de 09.08.2007, cu un autocar, partea vătămată plecat din România, destinația fiind ia.

În momentul în care ajuns la destinație, partea vătămată a fost așteptată și preluată de în baza înțelegerii pe care aceasta din urmă avut- cu inculpatul.

condus- pe partea vătămată la clubul " Club " unde cazat- și i- comunicat că în acel club urmează să practice prostituția. i-a mai spus părții vătămate că din banii pe care clientul îi va plăti, 35 euro urmează să fie dați patronului clubului, iar banii pe care trebuia să îi dea inculpatului urmau să ajungă la acesta doar prin intermediul ei (a lui V).

În următoarele 3 luni (perioada august - noiembrie 2007), partea vătămată practicat prostituția în clubul " Club " din localitatea, ia, parte din banii obținuți din această activitate înmânându- lui care periodic, prin serviciul bancar, îi trimitea inculpatului (fie direct, pe numele acestuia, fie indirect, pe numele unora dintre membrii familiei sale).

În perioada în care s- aflat în ia, partea vătămată discuta la telefon cu inculpatul, discuții în cadrul cărora, inculpatul îi cerea "să facă" bani și să- trimită și lui.

Relevantă în acest sens este următoarea discuție dintre inculpat și partea vătămată din 15.09.2007, ora 20:09:23:

- Partea vătămată:" Am vorbit ieri cu la telefon.!"

- Inculpatul: " Și ce spune?"

- Partea vătămată:"I-am zis dacă ai sunat-o, știi, am întrebat-o dacă ți-a pus bani și mi-a zis că ți-a pusam să-ți pun și eu marți!"

- Inculpatul:" tu, auzi? într-o săptămână mi-a pus bani, mi-a pus bani frumoși, înțelegi?"

- Partea vătămată:" Da bine, știu că mi-a zis, dar aici suntem 9 fete, 7-8 fete suntem acum!"

- Inculpatul: "? Deci eu am pretenții la tine! Fă ceea ce nu face nimeni!"

- Partea vătămată:" Ei știu dare o femeie aici!"

- Inculpatul: " Fii deșteaptă că tu ești cea mai frumoasă de acolo!"

- Partea vătămată:"Ei, stai cuminte!"

Susține partea vătămată că în intervalul de 3 luni cât practicat prostituția în ia, i- trimis inculpatului, prin intermediul lui, suma totală de circa 2500 euro.

În cursul lunii noiembrie 2007, partea vătămată revenit în țară, stat circa 3 săptămâni la locuința părinților săi, după care s- reîntors în ia, la același club și continuat să se prostitueze până în cursul lunii februarie 2008.

În tot acest interval de timp, în condițiile în care era însărcinată și rămas în România, inculpatul a mers și stat în ia pentru supraveghea și coordona activitatea persoanelor vătămate și care practicau prostituția în același club.

partea vătămată că "am practicat prostituția amândouă (referindu-se la ea și la ) în folosul lui; eu personal îi dădeam lui " (aceasta este porecla inculpatului ) banii zilnic, în funcție de clienții pe care îi aveam. Precizez că aveam zile când îi dădeam 50 - 70 euro, dar și zile când acesta primea 100 - 200 euro".

În cursul lunii februarie 2008, din dorința de obține venituri bănești mai mari, partea vătămată s- deplasat în Austria unde continuat să practice prostituția.

În cursul lunii martie 2008, în timp ce se afla pe teritoriul statului austriac, partea vătămată fost contactată telefonic, inițial de, iar apoi și de și de (soră cu inculpatul) care i-au comunicat faptul că inculpatul fusese arestat preventiv (măsura preventivă fost luată la data de 06.03.2008) și i-au cerut să trimită bani în țară "pentru a- ajuta pe să iasă din arest".

În aceste împrejurări, partea vătămată a trimis la data de 08.03.2008, prin serviciul, suma de 4000 euro, sumă ce fost ridicată de la sediul unității bancare din municipiul de către numita, prin intermediul martorei Ciușnea (în acest sens, chitanța ridicare numerar, declarația client, formularul - 428-803-3686 din 08.03.2008 și declarația martorei Ciușnea aflate la filele 438 - 446, vol. I dosar urmărire penală și fila 221, vol. II, dosarul instanței).

Ulterior, procedând în aceeași modalitate, partea vătămată mai trimis suma de 100 euro ridicată de tot prin intermediul martorei Ciușnea, iar la data de 09.04.2008 aceasta trimis 400 euro, bani ce au fost primiți de, cu ajutorul martorului.

Partea vătămată fost ascultată în cursul urmăririi penale când și- manifestat voința în sensul de participa în procesul penal în calitate de parte vătămată pentru ca ulterior, în cursul judecății în primă instanță, să revină asupra acestei chestiuni.

Partea vătămată, în declarații date, precizat expres, că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Cu privire la declarațiile pe care partea vătămată le-a făcut în prezenta cauză se impune arăta că, în faza cercetării judecătorești, partea vătămată revenit asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale (în număr de două), relatând aspecte de fapt total diferite față de cele din declarațiile inițiale.

În declarația dată în fața instanței, partea vătămată susținut, în esență, că în cursul anului 2007, cu ajutorul unei persoane pe care identificat- doar cu prenumele "", a călătorit în Austria, în orașul unde lucrat la o în calitate de vânzătoare. Susține partea vătămată că lucrat în două luni, câștigând 600 euro, după care revenit în țară.

În declarația din faza cercetării judecătorești, partea vătămată negat faptul că ar fi călătorit în ia, că ar fi practicat prostituția în această țară, că i-ar fi dat inculpatului vreo sumă de bani, negând inclusiv transferurile de bani efectuate personal în lunile martie și aprilie 2008.

Analizând declarațiile pe care partea vătămată le- făcut pe parcursul celor două faze ale procesului penal, instanța constată că doar declarațiile din faza de urmărire penală se coroborează cu restul mijloacelor de probă existente la dosar, în timp ce declarația din faza judecății este infirmată de respectivul probatoriu.

Mai exact, declarațiile părții vătămate din cursul urmăririi penale se coroborează cu procesul verbal de recunoaștere pe bază de fotografii judiciare din 09.06.2008, cu declarațiile martorilor și (martori asistenți la recunoașterile, pe bază de fotografii judiciare, făcute de partea vătămată la data de 09.06.2008), cu procesele - verbale de redare unor convorbiri telefonice purtate între inculpat și partea vătămată, iar apoi între și partea vătămată (filele 8 - 9, 29, 32, 39, 54, 56 - verso, 57, vol. II, filele 28 - verso, 29, 30 - verso, 31 - verso, 32, 33, 42 - verso, 43, 49, 51, 52, 60, 63, 64, 65 vol. III, dosar urmărire penală), cu procesul verbal din 28.03.2008 încheiat cu ocazia ridicării unor înscrisuri de la. - Sucursala I, formularul seria - nr. 428-803-3686 din 08.03.2008, declarația privind identitatea beneficiarului real dată de martora Ciușnea, chitanța ridicare numerar nr. 428-803-3686, adresa nr. 902/01.04.2008 - Generale și cu declarațiile martorilor Ciușnea și (aflate la filele 437 - 446 și 452, 453, vol. I, dosar urmărire penală și fila 221, vol. II, dosarul instanței), ceea ce duce la concluzia că doar acele declarații - din prima fază procesului penal - exprimă adevărul.

Caracterul nesincer al declarației pe care partea vătămată făcut- în fața instanței de judecată rezultă și din următoarele elemente:

- aspectul de fapt cum că "am fost constrânsă de către doi lucrători de poliție amenințându-mă că, în caz contrar, mi se va pune interdicție pe pașaport" invocat în justificarea revenirii asupra declarațiilor anterioare este unul lipsit de suport real și de credibilitate;

- contradicția cu privire la suma de bani pe care partea vătămată susține că realizat-o în intervalul de timp cât ar fi lucrat în Austria.

Astfel, deși partea vătămată susținut că în intervalul de 2 luni cât lucrat la brutăria din câștigat 600 euro, atunci când explicat ce făcut cu acei bani relatat că 300 euro i- trimis în țară, prin serviciul, unui frate, iar 400 euro i- avut asupra sa în momentul revenirii în țară, la această sumă de 700 euro trebuie să fie avuți în vedere și adăugați și banii cheltuiți pe timpul șederii în Austria cu traiul de zi cu zi plus banii necesari achiziționării biletului de călătorie pe ruta Austria - România;

- susținerea părții vătămate cum că în Austria lucrat ca vânzătoare, în condițiile în care nu cunoștea limba ă (limba folosită în țara respectivă) este lipsită de suport real deoarece desfășurarea unei activități în calitate de vânzător, activitate care presupune comunicare intensă cu clienții, într-o țară cărei limbă națională nu cunoști, este practic imposibilă;

- susținerea părții vătămate cum că "nu știe" în ce context semnat procesul verbal de recunoaștere pe bază de fotografii judiciare aflat la filele 423, 424, vol. I, dosar urmărire penală, în condițiile în care martorii asistenți și au relatat că, în ziua de 09.06.2008, fără fi constrânsă de anchetatori și fără ca aceștia să-i facă vreo sugestie, recunoscut mai multe persoane pe baza fotografiilor judiciare ce i-au fost prezentate;

- negarea de către faptului că, în luna martie 2008, ar fi trimis, prin serviciul, suma de 4000 euro, în condițiile în care din analiza coroborată formularului (fila 438) cu SMS- ul transmis la 08.03.2008 ora 13:07:08 numitei (fila 28 - verso, vol.II, dosar urmărire penală) în cuprinsul căreia i- comunicat numele de " " ca expeditor, rezultă, fără dubii, realitatea acestei tranzacții.

Toate aceste elemente dovedesc caracterul mincinos al declarației pe care partea vătămată a dat- în cursul cercetării judecătorești, motiv pentru care instanța înlăturat această declarație, acordând valoare probantă doar declarațiilor pe care partea le- făcut în cursul urmăririi penale.

Cu privire la fapta de nerespectare regimului armelor și munițiilor pentru care inculpatul fost trimis în judecată, instanța a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 05.03.2008, la locuința inculpatului din localitatea Podu, județul I, fost efectuată o percheziție domiciliară ocazie în care, într-un dulap aflat dintr-una din camere, fost găsit un cu gaze marca, 9 mm, cu seria nr. - și un număr de 46 de cartușe cu inscripția, 9 mm, nepercutate, de culoare aurie (în acest sens, procesul verbal de percheziție domiciliară aflat la filele 279 - 281, vol. I, dosar urmărire penală).

Fiind efectuată o constatare tehnico științifică asupra armei și muniției descoperite în locuința inculpatului s-a stabilit că atât ul cu gaze cât și cele 46 cartușe erau în stare de funcționare (în acest sens, raportul de constatare tehnico științifică nr. -/05.03.2008 întocmit de I - Serviciul de Criminalistică, filele 309 - 319, vol. I, dosar urmărire penală).

Din adresa nr. -/06.03.2008 I - Serviciul, și (fila 305, vol. I, dosar urmărire penală) rezultă că arma și muniția găsită în locuința inculpatului nu figurează înregistrată la unitatea de poliție competentă și că, inculpatul nu posedă autorizație în baza căreia să fie îndreptățit să dețină, poarte și folosească arme și muniții letale ori neletale.

A reținut instanța că, în conformitate cu anexa la Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor, pistoalele cu gaze și muniția aferentă acestui gen de arme sunt arme și respectiv muniție neletale care, potrivit dispozițiilor art. 59 din actul normativ anterior menționat (în varianta aflată în vigoare anterior modificărilor aduse prin OUG 11/2008 și Legea 268/2008), incumbă pentru cel care le procură obligația efectuării unor demersuri în vederea obținerii certificatului de deținător.

În condițiile în care inculpatul nu s- prezentat la autoritatea competentă - I - și nu obținut certificatul de deținător prevăzut la art. 59 din Legea 295/2004 anterior modificărilor aduse prin OUG 11/2008 și Legea 268/2008, deținerea ului cu gaze marca, 9 mm și celor 46 cartușe s- făcut, fără drept, ceea ce face să fie realizat conținutul constitutiv al infracțiunii incriminate la art. 279 din Codul penal.

Relevantă în privința faptei de nerespectare regimului armelor și munițiilor este convorbirea telefonică purtată de inculpatul cu, la data de 19.11.2007, ora 10:19:40, convorbire ce fost interceptată legal și care este transcrisă în procesul verbal aflat la filele 55, 56, vol. I, dosar urmărire penală. În cadrul acelei convorbiri, inculpatul, în mod repetat, îi adresează numitei care tocmai se întorsese în țară (din ia), întrebarea "Mi-ai adus ul?", pentru ca în partea finală să-i ceară lui să se întâlnească pentru a- înmâna ul la care făcea referire.

Or, această convorbire coroborată cu faptul descoperirii, la data de 05.03.2008, în locuința inculpatului unui cu gaze marca și unui număr de 46 cartușe cu gaze, nu poate să ducă decât la concluzia că, în perioada noiembrie (cel mai probabil începând cu data de 19 noiembrie) 2007 - 05 martie 2008, deținut în locuința sa arma și muniția anterior arătată.

Apărarea inculpatului făcută în această privință în sensul că, în condițiile în care în același imobil, în afară de el locuiau și alți membrii ai familiei sale ceea ce creează o stare de îndoială cu privire la identitatea deținătorului armei și muniției nu poate fi primită atât timp cât din convorbirea telefonică mai sus arătată rezultă, dincolo de orice dubiu, că inculpatul este cel care a dobândit arma și muniția descoperită ulterior în locuința sa. În condițiile în care inculpatul este cel care a dobândit arma și muniția în discuție este evident că deținător al acestora este tot inculpatul și nu vreun alt membru al familiei sale.

În cursul urmăririi penale și în faza judecății în primă instanță, organele judiciare nu au procedat la ascultarea inculpatului cu privire la situația de fapt întrucât acesta s-a prevalat de dispozițiile art. 70 alin. 2 Cod procedură penală care reglementează "dreptul la tăcere".

Însă, prin apărările formulate și prin concluziile prezentate cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei, atitudinea procesuală exprimată de inculpatul este aceea de negare învinuirii aduse.

În apărare, inculpatul, a solicitat proba cu martorii, (pentru situația de fapt) și (în circumstanțiere), probă ce a fost admisă de către instanța de judecată, fiind administrată pe parcursul cercetării judecătorești doar proba testimonială cu martorii și (martor ce a înlocuit-o pe ). Audierea în calitate de martor numitei nu fost posibilă întrucât, deși au fost efectuate demersurile corespunzătoare, nu s- reușit aducerea acesteia în fața instanței, fiind plecată din țară.

În urma analizei și evaluării judicioase tuturor mijloacelor de probă administrate în cauză, instanța a constatat dovedită, cu certitudine, situația de fapt reținută și redată în considerentele hotărârii de față și implicit, vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor penale descrise mai sus.

În continuare, instanța a făcut o analiză concretă probatoriului existent la dosar și a justificat soluția de condamnare pe care a dispus-o în latura penală cauzei.

Cu privire la mijloacele de probă administrate în cauză, un prim aspect ce se impune fi lămurit de instanță este acela al modului - legal sau ilegal - în care au fost obținute unele dintre acestea. Este vorba de declarațiile pe care părțile vătămate, și le-au făcut în cursul urmăririi penale, ulterior momentului la care apărătorul ales al inculpatului solicitat, în scris, să fie încunoștințat cu privire la orice act de urmărire penală ce urma fi efectuat în cauză (prima cerere în acest sens, fiind făcută la data de 13.03.2008).

Împrejurarea că cele trei părți vătămate sus arătate au fost audiate în lipsa apărătorului ales al inculpatului, în condițiile în care acesta formulase cereri pentru fi încunoștințat cu privire la data și ora la care urmau să fie efectuate actele de urmărire penală, fost invocată de apărare ca și motiv de restituire cauzei la procuror pentru refacerea urmăririi penale.

Cererea inculpatului în acest sens fost respinsă de instanță prin încheierea de ședință din 24.01.2008, încheiere în a cărei considerente s- arătat că problema supusă atenției ține de caracterul legal sau ilegal al obținerii unora dintre mijloacele de probă existente la dosar, aspect ce a fost tranșat în cadrul deliberării.

Cu privire la această chestiune, instanța a reținut că potrivit art. 172 alin. 1 din Codul d procedură penală, intitulat"Drepturile apărătorului",în cursul urmăririi penale, apărătorul inculpatului poate asista la efectuarea oricărui act de urmărire penală, dacă solicitat să fie încunoștințat cu privire la data și ora efectuării actelor de urmărire penală. același text de lege că, în condițiile în care apărătorul fost încunoștințat de organul de urmărire penală cu privire la data și ora efectuării actului, lipsa acestuia (a apărătorului) nu împiedică realizarea actului de urmărire penală.

2 al art. 172 Cod procedură penală prevede următoarele: "Când asistența juridică este obligatorie, organul de urmărire va asigura prezența apărătorului la ascultarea învinuitului sau inculpatului".

Din interpretarea sistematică primelor două aliniate art. 172 din Codul d procedură penală rezultă că, în cursul urmăririi penale, în situația în care asistența juridică a învinuitului sau inculpatului este obligatorie, actul de procedură ce nu poate fi efectuat în lipsa avocatului - ales sau din oficiu - al învinuitului sau inculpatului este ascultarea învinuitului sau inculpatului, toate celelalte acte de urmărire penală, inclusiv ascultarea părților vătămate putând fi efectuată în lipsa apărătorului învinuitului sau inculpatului.

În speța de față s- constatat că apărătorul ales al inculpatului formulat două cereri prin care a solicitat să fie înștiințat cu privire la data și ora efectuării oricărui act de urmărire penală, că ulterior formulării respectivelor cereri, avocatul fost înștiințat în sensul solicitat ( în acest sens, procesele verbale aflate la filele 414, 546, 551, 552, vol. I, dosar urmărire penală), că a participat la efectuarea unora dintre actele de urmărire penală dar că, nu i s- permis să fie prezent și la ascultarea părților vătămate, și, procurorul de caz emițând ordonanțe de respingere cererii avocatului cu argumentul că părțile vătămate refuză să de o declarație în prezența apărătorului inculpatului.

Procedându-se în această modalitate, instanța a reținut că au fost încălcate dispozițiile art. 172 alin. 1 Cod procedură penală în sensul că, deși avocatul inculpatului (pentru care asistența juridică era obligatorie întrucât inculpatul era arestat preventiv) și- exprimat dorința de participa inclusiv la audierea celor trei părți vătămate arătate mai sus, ascultarea acestora s-a realizat în lipsa avocatului. Problema care se impune fi lămurită acum este aceea stabilirii sancțiunii ce intervine ca urmare încălcării dispozițiilor art. 172 alin. 1 Cod procedură penală.

În urma interpretării gramaticale și raționale textului art. 197 Cod procedură penală, instanța a reținut că sancțiunea care intervine este aceea nulității relative.

Nu poate fi vorba de sancțiunea nulității absolute întrucât art. 197 alin. 2 Cod procedură penală folosește expresia "dispozițiile relative la asistarea acestora (a învinuitului sau inculpatului) de către apărător, când sunt obligatorii, potrivit legii,"

Or, potrivit definiției din dicționarul limbii române, "a asista" înseamnă sta pe lângă cineva pentru a- ajuta.

Asta înseamnă că asistarea învinuitului sau inculpatului de către avocat este posibilă numai în condiții de prezență fizică a învinuitului sau inculpatului.

A reținut instanța că potrivit dispozițiilor de procedură care reglementează faza urmăririi penale, prezența inculpatului în această fază a procesului penal la ascultarea părții vătămate nu este obligatorie ceea ce înseamnă că nici asistarea de către avocat la efectuarea acestui act de procedură nu este obligatorie.

Nefiind vorba de un act de urmărire penală la cărui efectuare asistarea inculpatului era obligatorie, în speța de față nu sunt incidente dispozițiile art. 197 alin. 2 Cod procedură penală care enumeră limitativ cazurile de nulitate absolută.

Reținând că încălcarea dispozițiilor art. 172 alin. 1 Cod procedură penală poate atrage doar sancțiunea nulității relative, instanța ține să amintească faptul că, în cazul unei astfel de nulități este necesar a fi îndeplinite anumite condiții, respectiv: încălcarea să fi produs o vătămare procesuală, vătămarea produsă să nu poată fi înlăturată decât prin anularea actului.

În cauza de față niciuna dintre aceste două condiții nu este îndeplinită, inculpatul nefăcând dovada că a suferit vreo vătămare procesuală însă, chiar și în ipoteza în care i s-ar fi produs o astfel de vătămare, ea a fost înlăturată prin ascultarea părților vătămate, și, în mod nemijlocit, în cursul judecății în primă instanță.

Pentru considerentele anterior redate, instanța a reținut că declarațiile date de părțile vătămate, și, în faza de urmărire penală, la datele de 27.03.2008 și respectiv 30.05.2008 constituie mijloace de probă ce au fost obținute în mod legal.

Relevante pentru stabilirea adevărului în cauza de față sunt declarațiile date de părțile vătămate, (fostă ) și (în cazul acesteia din urmă, așa după cum deja s- arătat, valoare probantă au doar cele două declarații date în cursul urmăririi penale). În esență, în declarațiile date, cele trei părți vătămate au susținut comiterea de către inculpatul a unor acțiuni - recrutare, cazare și transport - care realizează elementul material al laturii obiective infracțiunilor de trafic de minori și trafic de persoane. Fiecare dintre cele trei părți vătămate a susținut comiterea acțiunilor ilicite atât asupra sa cât și asupra persoanei vătămate.

Susținerile părților vătămate și sunt confirmate de declarațiile martorilor, și, precum și de evaluarea efectuată de - Centrul de pentru Copilul cu privire la minora.

Astfel, martora, în mod constant, relatat că aflat de la fiicele sale și că acestea "au fost ținute în locuința lui ", "inculpatul le-a trimis să practice prostituția", "că au fost amenințate de mai multe persoane între care și de inculpat", "că practicat prostituția undeva în localitatea, lângă un motel, mi-a relatat că ea (referindu-se la ) nu a încasat nici un de la clienți cu care întreținea relații sexuale"(declarația martorei, filele 219, 220, vol. II, dosarul instanței).

Aceeași martoră confirmat realitatea internării în cursul lunii septembrie 2006 minorelor și, ca urmare a faptului că fuseseră exploatate sexual, în Centrul de pentru Copilul din cadrul

Martora a mai relatat că după arestarea preventivă inculpatului, membrii ai familiei acestuia, în mod repetat, au încercat să determine atât pe ea cât și pe fiicele sale - părți vătămate în prezenta cauză - să nu declare adevărul în fața organelor judiciare.

Astfel de încercări de zădărnicire a aflării adevărului sunt probate și de procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, ceea ce întărește convingerea asupra sincerității martorei.

Existența acțiunilor constând în racolarea de către părțile vătămate, și de clienți în zona motelului de pe raza localității și întreținerea de relații sexuale cu aceștia, contra cost, este probată și de declarațiile martorilor și.

Astfel, martorii și au relatat că, în cursul anului 2006, mai multe tinere recunoscute ulterior de ei în persoana numitelor și, iar martorul le-a recunoscut și pe minorele și, veneau în apropierea motelului de pe raza localității, situat pe 583, racolau bărbați cu care întrețineau relații sexuale contra cost. Relevante pentru stabilirea adevărului sunt afirmațiile pe care fiecare dintre cei doi martori le- făcut cum că numita "le îndruma" pe celelalte tinere în activitatea de practicare a prostituției și că avea o oarecare autoritate asupra acestora. Or, aceste afirmații vin să confirme declarațiile părților vătămate și care au susținut că în activitatea privind exploatarea lor sexuală, inculpatul era ajutat de care le însoțea în locul unde practicau prostituția, le supraveghea și le constrângea pentru le determina să întrețină relații sexuale cu clienții.

Evaluarea din 02.08.2007 întocmită de - Centrul de pentru Copilul I vine să confirme realitatea exploatării sexuale minorei.

de neglijat în cadrul analizei materialului probator existent la dosar sunt procesele verbale și planșele foto întocmite cu ocazia recunoașterilor pe care părțile vătămate, și le-au făcut în cursul urmăririi penale, ocazii în care fiecare dintre aceste trei părți vătămate l-au recunoscut și l-au indicat pe inculpatul ca fiind autorul faptelor care au avut ca scop exploatarea lor sexuală.

În sprijinul susținerilor făcute de minorele și vin și copiile proceselor verbale de contravenție și declarațiilor pe care numitele și le-au dat în fața lucrătorilor de poliție care au constatat existența faptelor contravenționale, înscrisuri care probează activitatea de prostituție desfășurată de cele două persoane, în cursul anului 2006, în zona motelului de pe raza localității, situat pe 583.

Importante pentru stabilirea adevărului sunt și declarațiile martorilor Ciușnea, și HG, acesta din urmă relatând că a aflat de la diferite persoane din comunitate că inculpatul onstantin era beneficiarul sumelor de bani obținute de către și din practicarea prostituției.

De asemenea, relevante pentru lămurirea cauzei și stabilirea corectă situației de fapt sunt și înscrisurile bancare - copii ale formularelor, chitanțe de ridicare numerar, declarație privind identitatea reală beneficiarului, adică a celui care a ridicat banii trimiși din străinătate, adresele nr. 11144/08.01.2008, nr. 4378/15.06.2007, nr. 200/09.04.2008 și nr. 176/04.04.2008 ale - Generale și adresa nr.10239/20.07.2007 a Băncii Transilvania - aflate la dosarul cauzei. Toate aceste înscrisuri probează, fără putință de tăgadă, faptul că în cursul anilor 2005 (o singură tranzacție), 2006 și 2007, numita, în condițiile în care se afla în ia, a trimis, prin intermediul serviciilor bancare, inculpatului atât direct cât și prin intermediul numitelor și (mama și respectiv sora inculpatului) suma totală de 19.900 lei. De asemenea și partea vătămată, în timp ce se afla în ia, a trimis inculpatului, în aceeași modalitate, suma totală de 1500 euro, iar a transmis suma totală de 4500 euro.

Împrejurarea că părțile vătămate și și numita, în condițiile în care se aflau în străinătate și practicau prostituția, au trimis inculpatului, sume importante de bani, vine să confirme faptul că acesta desfășurat activitate de exploatare sexuală a celor trei tinere, primind și însușindu-și o mare parte din banii obținuți de ele din prostituție.

Important pentru stabilirea adevărului este și procesul verbal din 30.04.2008 întocmit de către ofițeri ai poliției judiciare (fila 433, vol. I, dosar urmărire penală), cu ocazia studierii materialelor ce le-au fost transmise de autoritățile e, proces verbal în care se arată că părțile vătămate și au practicat prostituția în clubul " Club " din localitatea, ia și că, pe raza acestei localități, la data de 02.01.2008, a fost depistat și inculpatul în compania lui .

Deosebit de relevante pentru stabilirea adevărului în cauza de față sunt procesele - verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate legal în cauză (aflate în vol. II, III și IV, dosar urmărire penală), procese verbale care confirmă faptul că, în perioada 2006 - 05 martie 2008, inculpatul a desfășurat mai multe acțiuni de recrutare, cazare și transport în străinătate (ia) a celor patru persoane vătămate din prezenta cauză, în scopul exploatării sexuale a acestora, scop ce a fost realizat, inculpatul însușindu-și importante sume de bani din cei obținuți de victime din prostituție.

Relevante pentru aflarea adevărului sunt și procesele verbale de redare convorbirilor telefonice interceptate după ce inculpatul fost arestat preventiv când, atât inculpatul personal (prin telefonul instalat în sediul locului de deținere) cât, mai ales, numita a întreprins o serie de demersuri în scopul de a le determina pe părțile vătămate și să-și retracteze declarațiile inițiale și să facă declarații favorabile inculpatului (în acest sens, convorbirea din 12.03.2008, ora 22:51:53 - filele 45 - 48, vol. III, dosar urmărire penală) și respectiv de aod etermina pe (aflată la acea dată în Austria) să nu revină în țară pentru nu fi ascultată de organele judiciare (în acest sens, convorbirile din 13.03.2008, ora 14:54:07 - fila 49, din 07.03.2008, ora 17:48:52 - filele 52, 53, vol. III, dosar urmărire penală).

Ca o concluzie, instanța a reținut că toate mijloacele de probă despre care s-a făcut vorbire mai sus dovedesc, în mod cert, situația de fapt reținută în considerentele prezentei hotărâri și, implicit vinovăția inculpatului în comiterea faptelor penale descrise mai sus.

A reținut instanța că mijloacele de probă sus prezentate constituie probe certe de vinovăție și, în condițiile în care probele administrate în apărare (mai concret, declarația martorului ) nu dovedesc lipsa de temeinicie probelor de vinovăție, s- constatat că prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul fost răsturnată.

Cu privire la declarația martorului instanța a remarcat că aceasta nu conține elemente de fapt care să poată contribui la aflarea adevărului, martorul relatând că"nu cunosc nimic în legătură cu acuzațiile din acest dosar".

Singurul aspect de fapt care ar putea avea legătură cu situația de fapt reținută este acela dacă martorul îl însoțea pe inculpatul în momentul în care acesta din urmă a abordat-o pe minora și a condus-o la locuința sa. În condițiile în care declarațiile părții vătămate și ale martorului în această privință sunt contradictorii (partea vătămată susținând că inculpatul era însoțit de martorul, în timp ce martorul a negat acest lucru) și, în lipsa altor mijloace de probă care să permită lămurirea aspectului de fapt în discuție, instanța, atunci când descris situația de fapt, nu a reținut împrejurarea că inculpatul ar fi fost însoțit, la momentul recrutării minorei, de martorul .

De remarcat și faptul că partea vătămată a susținut că atunci când a ajuns în locuința inculpatului fost violată atât de acesta cât și de martorul. Or, în ipoteza în care aceste susțineri ar fi reale, depoziția martorului care a negat împrejurarea că ar fi întâlnit-o pe partea vătămată, poate fi explicată cu multă ușurință.

Tribunalul, a relevat că faptele de viol reclamate de minora nu formează obiectul cauzei de față, motiv pentru care existența lor nu fost cercetată și analizată, sub aspect probator, de către instanță.

Situația de fapt reținută de instanță și redată mai sus a fost dovedită de următoarele mijloace de probă: procesul verbal de sesizare din oficiu, declarațiile părților vătămate, procesele verbale și planșele foto întocmite cu ocazia recunoașterii inculpatului, pe bază de fotografii judiciare, de către cele trei părți vătămate anterior arătate, declarațiile martorilor, HG, Ciușnea, procesele verbale de recunoaștere de către martorii și, pe bază de fotografii judiciare, a numitelor, și, procesul verbal din 30.04.2008 întocmit de ofițeri ai poliției judiciare în urma studierii materialelor transmise de autoritățile e, copiile proceselor verbale de contravenție nr. -/15.09.2005, nr. -/25.03.2006, nr. -/07.05.2006, nr. -/21.02.2006, nr. -/10.05.2006 și nr. -/07.05.2006 întocmite de Poliția Podu, județul I, copii de pe declarațiile date de și în fața lucrătorilor de poliție care au constatat faptele contravenționale, evaluarea făcută cu privire la minora de către I - Centru de pentru Copilul I, documentele bancare care fac dovada transferurilor bănești prin serviciul, adresele nr. 4378/15.06.2007, 200/09.04.2008 și nr. 176/04.04.2008 emise de - Generale, adresa nr. 10239/20.07.2007 emisă de Banca Transilvania, procesul verbal de percheziție domiciliară din 05.03.2008, raportul de constatare tehnico științifică nr. 34100/05.03.2008 întocmit de I - Serviciul de Criminalistică, adresa nr. -/06.03.2008 emisă de I - Serviciul, și, procese-verbale de verificare în baza de date privind evidența populației, procesul verbal din 07.03.2008 întocmit cu ocazia citirii datelor înregistrate în memoria telefonului marca NOKIA model N 73 ridicat de la inculpatul și procesele verbale de transcriere a convorbirilor telefonice legal interceptate în cauză.

În drept:

- Fapta inculpatului care, în perioada februarie 2006 - martie 2008, în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat, împreună cu alții, prin constrângere morală și fizică, le-a recrutat pe minorele, și (fostă ) pe care le- cazat în locuința sa, iar pe a și transportat- ulterior în ia, în scopul exploatării lor sexuale prin determinarea la practicarea prostituției, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de "trafic de minori" prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2 și 3 din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin nr.OUG 79/2005, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. 2 Cod penal;

- Fapta aceluiași inculpat care în perioada iunie - iulie 2007 - 05 martie 2008, împreună cu alții, prin inducere în eroare, recrutat- pe partea vătămată pe care transportat-o la data de 09.08.2007 în ia, în scopul exploatării sexuale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de "trafic de persoane" prev. și ped. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin nr.OUG 79/2005.

- Fapta aceluiași inculpat care, în perioada noiembrie 2007 - 05 martie 2008, deținut în locuința sa un cu gaze marca, cu seria - -. 9 mm și un număr de 46 cartușe. 9 mm, nepercutate, în condițiile în care nu poseda un certificat de deținător eliberat de autoritatea competentă pentru arma și muniția respectivă (așa cum prevedeau dispozițiile art. 59 din Legea 295/2004, anterior modificărilor aduse prin OUG11/2008 și Legea 268/2008), întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de"nerespectarea regimului armelor și munițiilor"prev. și ped. de art. 279 alin. 1 Cod penal.

Cele trei infracțiuni sus descrise au fost comise de inculpatul în concurs real.

Prin sentința penală nr. 1791 din 26.03.2002 a Judecătoriei Iași, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 385/13.05.2003 a Curții de APEL IAȘI, inculpatului i- fost aplicată pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, pedeapsă pe care executat- până la data de 18.05.2004 când fost liberat condiționat cu un rest de pedeapsă neexecutat de 212 zile.

În raport de această condamnare, ținând seama de durata termenului de reabilitare judecătorească prevăzut de art. 135 alin. 1 lit. Cod penal și de data de la care acesta se calculează, instanța a constatat că la momentul comiterii primelor acte materiale - februarie 2006 - inculpatul se afla în stare de recidivă postexecutorie, motiv pentru care a reținut în sarcina sa dispozițiile art. 37 lit. Cod penal.

Cu privire la încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu, se impun a fi făcute următoarele precizări:

1.În privința actelor de traficare comise asupra persoanei vătămate, având în vedere că acestea au fost desfășurate atât înainte, cât și după ce persoana vătămată a împlinit vârsta de 18 ani, prin rechizitoriu, procurorul reținut 2 infracțiuni distincte, respectiv"trafic de minori"pentru actele comise înaintea datei de 20.06.2007, dată la care a împlinit vârsta de 18 ani și"trafic de persoane"pentru actele materiale ulterioare datei la care persoana vătămată a devenit majoră.

Această încadrare juridică făcută de procurorul de caz prin actul de inculpare este apreciată de instanță ca fiind greșită, încadrarea în drept corectă faptelor comise asupra persoanei vătămate fiind aceea de"trafic de minori".

Astfel, s-a reținut că inculpatul acționat în raport cu partea vătămată în baza unei rezoluții infracționale unice, rezoluție ce a fost luată la începutul anului 2006. Asta înseamnă că la momentul inițial, al adoptării rezoluției infracționale, inculpatul avut reprezentare cu caracter general a rezultatelor acțiunilor pe care urma să le realizeze, a cunoscut condițiile de ansamblu în care urma să desfășoare actele componente ale infracțiunii, cu previzibilitatea survenirii unor elemente noi - de exemplu, împlinirea vârstei de 18 ani de către victimă - de natură a influența în sensul accentuării, amplificării sau al diminuării efectelor faptelor ce au făcut obiectul reflecțiilor în cadrul procesului psihic de elaborare rezoluției.

Așa fiind, s-a reținut că toate actele de recrutare, cazare și transport comise în perioada februarie 2006 - martie 2008 asupra persoanei vătămate s-au realizat în baza unei singure rezoluții infracționale și nu în baza a două astfel de rezoluții.

Împrejurarea că, pe parcursul desfășurării acțiunii infracționale subiectul pasiv a împlinit vârsta de 18 ani, nu poate exclude caracterul unic al rezoluției infracționale.

A reținut instanța că toate acțiunile de traficare comise asupra lui realizează conținutul infracțiunii unice de"trafic de minori".

Sub acest aspect, în conformitate cu dispozițiile art. 334 Cod procedură penală, s-a procedat la schimbarea încadrării juridice dată faptei de"trafic de persoane"prin rechizitoriu, în sensul înlăturării dispozițiilor art. 41 alin. 2 Cod penal.

2.Cu privire la infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilor, prin rechizitoriu au fost reținute și dispozițiile art. 41 alin. 2 Cod penal care reglementează infracțiunea continuată.

Se reține că elementul material al laturii obiective infracțiunii s- realizat prin acțiunea de "deținere", activitate care, în mod, presupune o prelungire în timp.

Or, prelungirea în chip unei acțiuni infracționale dă naștere unei infracțiuni continue și nicidecum unei infracțiuni continuate, aceasta din urmă presupunând o repetare, la diferite intervale de timp, acțiunii sau inacțiunii care, fiecare în parte, realizează conținutul aceleiași infracțiuni.

Față de acestea, instanța a procedat la schimbarea încadrării juridice dată infracțiunii de nerespectare a regimului armelor și munițiilor prin rechizitoriu în sensul înlăturării disp. art. 41 alin. 2 Cod penal.

Tot în legătură cu încadrarea juridică dată faptelor prin actul de inculpare trebuie arătat că, pe parcursul cercetării judecătorești, inculpatul, prin intermediul apărătorului ales, a solicitat schimbarea încadrării juridice dată faptei de "trafic de minori" din infracțiunea prev. și ped. de art. 13 alin. 1, 2, 3, din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prev. și ped. de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/ 2001.

În motivarea acestei cereri de schimbare a încadrării juridice s-a susținut, în esență, că atâta timp cât doar inculpatul a fost trimis în judecată, cauza fiind disjunsă față de celelalte persoane care au format obiectul cercetărilor penale, nu se poate reține comiterea faptei de trafic de minori împreună cu alții.

Cu privire la această solicitare de schimbare a încadrării juridice, instanța a constatat-o neîntemeiată, și a respins-o ca atare.

Pe baza întregului material probator existent la dosar, instanța a constatat ca fiind probată, dincolo de orice îndoială, participarea alături de inculpatul și a numitei la desfășurarea acțiunilor ce realizează conținutul infracțiunilor încriminate în art. 12 și 13 din Legea nr. 678/ 2001 republicată în raport cu fiecare dintre persoanele vătămate, și. De altfel, activitatea infracțională desfășurată de numita a fost descrisă, într-un mod mai restrâns, în considerentele prezentei hotărâri.

Pentru reținerea circumstanței agravante"de două sau mai multe persoane împreună"este necesar să existe dovezi care să probeze contribuția efectivă a cel puțin două persoane - în calitate de coautori sau de complici concomitenți - la derularea acțiunilor ce formează elementul material al laturei obiective a infracțiunii, fiind lipsită de relevanță împrejurarea dacă toți participanții sunt sau nu urmăriți penal și judecați în același timp într-un cadru procesual unic. De altfel, circumstanța agravantă în discuție se reține chiar și în ipoteza în care dintre toți participanții la comiterea faptei numai unul/unii dintre ei răspunde/răspund penal, în privința celorlalți existând cauze care înlătură răspunderea penală.

Or, în condițiile în care, în speța de față există dovezi certe că și numita a participat, în calitate de coautor, la comiterea faptelor de "trafic de minori" i "trafic de persoane", reținerea agravantei săvârșirii faptei de două sau mai multe persoane împreună este corectă.

Față de acestea, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpatul este neîntemeiată, motiv pentru care a fost respinsă.

Reținând vinovăția inculpatului în comiterea celor trei infracțiuni descrise în cuprinsul prezentei hotărâri, consecință a tragerii la răspundere penală, instanța a dispus condamnarea acestuia.

La individualizarea judiciară a pedepselor și a modului lor de executare s-a ținut seama de criteriile generale de individualizare prevăzute la art. 72 din Codul penal. Astfel, au fost avute în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textele de încriminare, dispozițiile legale care reglementează sancționarea infracțiunii continuate care este o cauză reală, de agravare facultativă a pedepsei, gradul de pericol social concret ridicat al fiecăreia dintre infracțiunile comise, împrejurările concrete în care a fost comisă fiecare infracțiune - intervalul mare de timp în care au fost comise faptele (de circa 2 ani), numărul victimelor traficate, vârsta acestora (de doar 13 ani în cazul minorei ), constrângerea atât fizică cât și morală exercitată asupra persoanelor vătămate - de urmările produse cât și de circumstanțele personale ale inculpatului. În legătură cu acest din urmă aspect, instanța a avut în vedere faptul că inculpatul nu se află la prima încălcare a legii penale, aflându-se în stare de recidivă postexecutorie la momentul comiterii infracțiunilor ce formează obiectul prezentei cauze și că acesta a avut atitudine procesuală nesinceră.

Mai mult, așa cum rezultă din analiza coroborată a proceselor verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate ulterior datei la care a fost arestat preventiv inculpatul, a declarațiilor părților vătămate și și a martorei, inculpatul atât personal cât și prin intermediul membrilor familiei sale și a lui a întreprins o serie de demersuri în scopul de a zădărnici aflarea adevărului. Mai exact, inculpatul a încercat ca inițial prin amenințări, iar apoi prin promiterea unor sume de bani să le convingă pe părțile vătămate și să-și retracteze declarațiile făcute, iar persoanelor vătămate și le-a cerut să nu revină în țară pentru ca organele judiciare să nu le poată audia.

Toate aceste elemente dovedesc o periculozitate socială sporită a inculpatului.

Față de considerentele sus redate, instanța a stabilit pentru fiecare dintre infracțiunile comise câte o pedeapsă cu închisoarea al căror cuantum este proporțional cu gravitatea faptei comise și cu periculozitatea socială a inculpatului.

În privința infracțiunilor de "trafic de persoane"și "trafic de minori"instanța a reținut că minimul special prevăzut de lege este unul suficient de ridicat astfel că, în raport de faptele concrete comise de inculpatul, s-a apreciat că o pedeapsă stabilită la minimul prevăzut de textul de încriminare este suficientă pentru realizarea scopului pedepsei.

Pentru infracțiunile prevăzute de art. 12 și 13 din Legea nr. 678/ 2001 republicată, în conformitate cu disp. ar. 65 alin. 2 Cod penal, s-a aplicat alături de pedeapsa principală și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

Întrucât cele trei infracțiuni ce formează obiectul cauzei penale de față au fost comise în concurs real, s-a făcut aplicarea dispozițiilor legale care reglementează sancționarea concursului de infracțiuni - art. 34 lit. b Cod penal - fiind aplicat și un spor de pedeapsă de 3 luni închisoare, apreciind că numai în acest mod poate fi realizată reeducarea inculpatului și schimbarea atitudinii acestuia față de valorile sociale ocrotite de legea penală.

Pe durata executării pedepsei închisorii, inculpatului i-a fost aplicată și pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi. Astfel, având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor comise, împrejurările concrete în care acestea au fost comise și circumstanțele personale ale inculpatului, instanța a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, b și e Cod penal.

S-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 35 alin. 3 Cod penal.

În cursul urmăririi penale, prin încheierea nr. 14/ 6.03.2008 a Tribunalului Iași, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, reținându-se ca și temeiuri ale arestării dispozițiile art. 143 și art. 148 lit. f Cod procedură penală. Ulterior, măsura arestării preventive a inculpatului a fost prelungit și respectiv menținută, în mod succesiv, de către instanța de judecată care, în cursul judecății, a constatat apariția unui nou temei, respectiv cel înscris la art. 148 lit. e Cod procedură penală.

În această situație, ținând seama și de dispozițiile art. 350 Cod procedură penală constatând că temeiurile arestării preventive continuă să existe și să legitimeze privarea de libertate a inculpatului, instanța a dispus menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului.

În urma analizei tuturor mijloacelor de probă existente la dosar, instanța a constatat din activitatea de exploatare sexuală a persoanelor vătămate, și, inculpatul a realizat sume de bani importante.

Cât privește cuantumul sumelor obținute de inculpat, pe baza înscrisurilor bancare existente la dosar, s-a reținut că persoanele vătămate și au trimis inculpatului și respectiv pentru inculpat sumele de 1500 euro și 4500 euro. La aceste sume se adaugă și suma de 19900 euro trimisă inculpatului de către numita însă, cu privire la această sumă s-a reținut că parte din ea provenea din activitatea de prostituție desfășurată de numita. Cum această activitate nu intră în obiectul cauzei de față, instanța, la confiscare, a reținut că nu întreaga sumă de 19.900 euro provine din exploatarea sexuală a persoanelor vătămate și.

Pe baza depozițiilor părților vătămate și, coroborate cu mențiunile contractului de vânzare - cumpărare autentificat sub nr. 1116/ 2.08.2007 la Biroul Notarului Public,instanța a reținut că banii obținuți de inculpatul din exploatarea sexuală a persoanelor vătămate, și au fost folosiți pentru achiziționarea unui apartament situat în orașul Podu, strada -,. 2.. parter, jud. I, apartament pe care inculpatul a plătit prețul de 15000 euro.

Față de această situație, în conformitate cu disp. art. 19 din Legea nr. 678/2001 republicată, instanța a dispus confiscarea apartamentului sus menționat, reținând că acesta a fost achiziționat cu bani ce au provenit din exploatarea sexuală a persoanelor vătămate, și.

Prin ordonanța procurorului din 5.03.2008 s-a dispus măsura asiguratorie a sechestrului asupra apartamentului proprietatea inculpatului, situat în orașul Podu, strada -, Bloc. 2. A, parter, jud. I, măsură care, dată fiind soluția de confiscare a respectivului bun imobil ce a fost dispusă de instanță, a fost menținută prin dispozitivul hotărârii de față.

În aceeași ordine de idei se impune a arăta că prin ordonanța procurorului din 5.03.2008 (aflată la filele 340, 341, vol. I, dosar urmărire penală) a fost instituit sechestrul asigurator asupra autoturismului marca Volswagen de culoare neagră, an fabricație 2007, cu nr. de înmatriculare IS-O6-, autoturism care, potrivit procesului verbal din 03.03.2008 ( fila 344, vol. dosar urmărire penală) este în proprietatea numitei.

În condițiile în care, prin rechizitoriul ce constituie actul de sesizare a instanței în prezenta cauză, procurorul de caz a dispus disjungerea cauzei, între altele, și față de numita, persoană față de care s-a dispus începerea urmăririi penale și punerea în mișcare a acțiunii penale sub aspectul comiterii infracțiunilor prev. și ped. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/ 2001 și art. 13 alin. 1,2, și 3 din Legea 678/2001, fiecare cu aplic. disp. art. 41 alin. 2 Cod procedură penală, ceea ce creează bănuială că și ar fi obținut resurse financiare din activitatea infracțională imputată, resurse pe care le-ar fi putut folosi la achiziționarea respectivului autoturism, instanța a apreciat că nu are competența de a se pronunța asupra unei eventuale confiscări a autovehiculului în discuție. O astfel de atribuție revine procurorului în situația în care va da o soluție de netrimitere în judecată față de inculpata și respectiv instanței de judecată care, eventual, va fi investită cu judecarea infracțiunilor pentru care este urmărită penal, în prezent, inculpata.

Tot în temeiul disp. art. 19 din Legea nr. 678/ 2001 republicată, instanța a dispus confiscarea și a telefonului mobil ridicat de la inculpatul și care îi aparține acestuia - marca NOKIA model N 73, codimei- - bun ce a fost folosit la comiterea infracțiunilor; a sumei de 4690 euro, din care suma de 690 euro este suma găsită asupra inculpatului la data de 05.03.2008 și care, în condițiile în care singura sursă de venit a acestuia la momentul respectiv erau acțiunile de traficare provenea din comiterea infracțiunilor ce formează obiectul cauzei de față, iar suma de 4000 euro este suma trimisă la data de 08.09.2008 de care, așa cum rezultă din interceptările telefonice, a fost folosită exclusiv în interesul inculpatului.

În temeiul disp. art. 109 alin. 5 Cod procedură penală s-a dispus ca, la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri, inculpatului să-i fie restituite bunurile ce au fost ridicate din locuința sa cu ocazia percheziției domiciliare și care nu au servit ca mijloace de probă și nici nu sunt supuse confiscării, bunuri ce vor fi enumerate în dispozitivul hotărârii de față.

Procedând la soluționarea laturii civile a cauzei, instanța a reținut că partea vătămată s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 100.000 lei, reprezentând daune morale.

În dovedirea pretențiilor civile solicitate, partea civilă a solicitat proba cu înscrisuri, respectiv acte medicale.

În condițiile în care sarcina probei îi revenea, partea civilă nu a depus la dosarul cauzei înscrisurile solicitate pentru probarea pretențiilor civile, astfel că proba nu a fost administrată.

În această situație, instanța a constatat că acțiunea civilă formulată de partea civilă, nu a fost dovedită, motiv pentru care a dispus respingerea ei.

Cu privire la persoanele vătămate și, urmează s-a luat act că nu s-au constituit părți civile în procesul penal, iar în ceea ce o privește pe partea vătămată s-a luat act de retragerea acțiunii civile formulată în cadrul procesului penal.

Împotriva acestei sentințe a declarat apel în termen inculpatul, invocând nelegalitatea și netemeinicia hotărârii.

Motivându-și apelul, inculpatul a susținut prin apărătorul ales, că în cauză nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție care operează în favoarea sa. Singurele elemente incriminatorii, din întreg materialul probator administrat, sunt declarațiile părților vătămate (fostă ) și. Aceste minore au cerut de la inculpat daune morale în cuantum de 10.000 RON iar declarațiile acestora nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.

A mai subliniat apărarea că asupra sincerității acestor părți vătămate planează o umbră de îndoială, sens în care este evocată declarația martorului.

S-a mai precizat că nici una din faptele reținute în sarcina inculpatului nu-și găsește suport în materialul probator administrat; nici un alt martor și nici o altă parte vătămată nu l-au indicat ca autor al acestor infracțiuni, înafara celor două surori. importantă în această privință este declarația martorului cu care a înțeles să-și dovedească nevinovăția.

S-a mai arătat că declarațiile celor două părți vătămate: - și () au fost montate pe parcursul procesului penal, în special după ce s-au constituit părți civile în cauză.

Toate celelalte probe administrate în cauză sunt în favoarea inculpatului, creează un dubiu serios cu privire la vinovăția acestuia și acest dubiu operează numai în favoarea lui.

Prima instanță, susține apărătorul ales al inculpatului a exagerat în analiza probatoriului și a pronunțat o condamnare injustă, considerând drept infractor un om nevinovat.

S-a mai precizat că în anul 2007 inculpatul a lichidat un cont bancar al tatălui său, iar cu banii obținuți și-a cumpărat un apartament.

Apărarea a mai subliniat că în fața instanței de apel au venit pretinse părți vătămate care au arătat că declarațiile date la urmărirea penală nu se regăsesc în situația faptică; unele au subliniat că nu au practicat prostituția în străinătate, ci au lucrat la brutării sau ca streepteuze - profesie care nu este ilegală.

Inculpatul nu a facilitat deplasarea părții vătămate - în ia pentru practicarea prostituției; nu a fost traficată și nici exploatată de către inculpat această parte vătămată iar practicarea prostituției în ia nu este ilegală.

În ceea ce privește legalitatea și temeinicia arestării preventive s-a subliniat că inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție, chiar dacă împotriva lui s-a pronunțat o hotărâre de condamnare. Poziția procesuală pe care acesta a avut-o conduce la concluzia că, lăsat în libertate, nu s-ar sustrage de la judecată.

În cauză nu sunt elemente din care să rezulte că inculpatul s-a sustras, ori că ar fi încercat să se sustragă de la urmărirea penală sau de la judecată, ori că a încercat să influențeze vreuna din părți.

Prima instanță nu a aplicat corespunzător dispozițiile art. 136 alin. 8 din Codul d e procedură penală și nici practica CEDO care tratează problema proporționalității măsurii arestării preventive.

În cauză nu se impunea luarea unei măsuri atât de restrictive întrucât nu s-a dovedit că, prin lăsarea în libertate a inculpatului s-ar crea un pericol concret pentru ordinea publică.

S-a solicitat reaprecierea materialului probator administrat, admiterea apelului promovat, desființarea sentinței pronunțate și pe fond, achitarea inculpatului.

Curtea, verificând actele și lucrările dosarului prin prisma motivelor invocate, dar sub toate aspectele de fapt și de drept și în limitele prev. de art. 371 alin. 2 Cod procedură penală constată că sentința pronunțată este legală și temeinică.

Prima instanță apreciind materialul probator administrat a reținut corect vinovăția inculpatului, făcând o justă încadrare în drept a faptelor comise de acesta.

1) Materialul probator administrat în cursul urmăririi penale și reconfirmat, în cea mai mare parte în faza cercetării judecătorești, a relevat împrejurarea că în cursul lunii iunie 2006 inculpatul a recrutat pe minora, care la acea vreme avea vârsta de 13 ani, fiind născută la 26.09.1992.

Inculpatul a condus pe minoră la una din locuințele sale din orașul Podu județul I; în acel imobil se aflau: partea vătămată - și numita -, care la acea vreme practicau prostituția în favoarea lui. Inculpatul le-a cerut celor două tinere să părăsească locuința, după care a întreținut cu aceasta un act sexual prin violență.

A doua zi minora - s-a întâlnit pe stradă cu - și cu - care a invitat-o la ele; în fapt au dus-o din nou la imobilul în care fusese agresată sexual și unde a venit și inculpatul.

În acel cadru, numita - i-a spus părții vătămate că va trebui să practice prostituția pentru inculpatul întrucât, în caz contrar va fi rău pentru ea și pentru familia sa. Atunci a aflat că și - fac acest lucru de 1 an pentru inculpat.

Minora a răspuns că nu este de acord să practice prostituția întrucât are numai 13 ani; atunci inculpatul i-a răspuns că știe această împrejurare, îi cunoaște bine familia și pentru aoc onvinge de realitatea celor susținute i-a indicat o serie din rudele apropiate ale sale.

Pentru a-i înfrânge orice opoziție, inculpatul a aplicat lovituri numitei, precum și minorei.

2) Totodată, inculpatul i-a cerut minorei - să o aducă la el și pe sora sa () care avea vârsta de 16 ani fiind născută la data de 28.03.1990.

Odată ajunsă în imobilul inculpatului și minora a fost obligată să întrețină un raport sexual cu apoi i s-a spus că va trebui să practice prostituția pentru el. Întrucât a refuzat, a fost amenințată atât de inculpat cât și de.

În aceste condiții și sub supravegherea numitei, timp de o lună și J părțile vătămate, și - au practicat prostituția pe 583, pe raza localității, în parcarea unui motel.

Aici minorele erau aduse seara, în jurul orelor 24,00 și rămâneau până la orele 3-4 dimineața, timp în care întrețineau acte sexuale cu bărbații acostați de -.

Aceasta stabilea prețul serviciului sexual ce urma a fi prestat, durata acestuia și încasa banii de la client. Tot ea era cea care avea grijă de minore (fila 409 urm. penală și fila 69 instanță apel).

Din declarațiile părților vătămate rezultă că, aveau pe noapte în jur de 7-10 clienți, uneori mai puțini, iar serviciile sexuale le prestau, fie în camera de motel închiriată de client, fie în autoturismul acestuia.

Toți banii încasați erau predați de inculpatului cu care ea ținea permanent legătura telefonică (fila 69 apel).

Cele trei minore, împreună cu numita locuiau într-un imobil aparținând inculpatului, situat în orașul Podu și care era la două clădiri depărtare de casa părinților inculpatului. Minorele nu aveau voie să părăsească acel imobil și nici să iasă în oraș neînsoțite de inculpat sau de (fila 88-90 urm. penală).

Important de menționat este faptul că în acea perioadă, mama părților vătămate - și se aflau la muncă în Italia unde plecaseră în luna martie 2006 (fila 145 urm. penală).

Partea vătămată - a precizat în declarațiile sale că de mai multe ori a fost lovită de inculpatul pe motiv că nu aduce mai mulți bani și că stătea prea puțin în stradă (fila 58 instanță fond).

La sfârșitul lunii august 2006, profitând de un moment în care au rămas singure, cele două părți vătămate au fugit acasă.

Tot în luna august 2006 s-a întors și mama lor din Italia, întrucât minorele îi comunicaseră telefonic ce li s-a întâmplat și atunci au anunțat organele de poliție.

În cursul urmăririi penale și a cercetării judecătorești, cele două părți vătămate minore - și () și-au menținut declarațiile, relatând în detaliu, modul în care au fost exploatate sexual de către inculpatul.

Declarațiile acestor părți vătămate se coroborează cu declarațiile constante ale martorei - mama lor, precum și cu declarațiile martorilor și; martora, în acea perioadă era gestionar la Stația, amplasată la ieșirea din localitatea iar martorul lucra la motelul din localitatea (fila 150,154-155 urm. penală).

Arestarea inculpatului a avut loc la data de 05.03.2008; ulterior acestui moment, respectiv în ziua de 12.03.2008 în timp ce partea vătămată () era în orașul Podu împreună cu tatăl său, s-au întâlnit cu numita care era cu numita - mama inculpatului și i-au cerut să-și retragă declarația dată la organul de urmărire penală (fila 409 urm. penală și fila 69 curte).

În ziua următoare, pe 13.03.2008 a sunat-o pe partea vătămată - cerându-i același lucru; totodată, i-a spus că în caz contrar, va suferi atât ea cât și membrii familiei sale.

În zilele ce au urmat, pe 15.03.2008 și 22.03.2008 părinții inculpatului au mers la părinții părților vătămate, încercând să-i determine să-și schimbe declarațiile; inițial le-au oferit sume în valută: 300 Euro; 1000 Euro și fiind refuzați i-au amenințat cu exercitarea unor acte de violență, asupra lor (fila 406 urm. penală și fila 58 inst. fond).

Au fost anunțate organele de urmărire penală care au luat măsuri de protecție cu privire la victime, respectiv internarea în Centrul de pentru Copilul din cadrul

Atât părțile vătămate cât și martorii audiați în cauză și-au menținut constant declarațiile făcute pe parcursul procesului penal.

Au mai declarat cele două părți vătămate minore că în perioada în care au fost exploatate sexual pentru inculpatul lor nu li s-a dat nicio sumă de bani din cele încasate de la clienți pentru serviciile prestate, în schimb inculpatul și-a cumpărat un autoturism și un apartament în orașul Podu.

3)Partea vătămată -l-a cunoscut pe inculpatul prin intermediul numitei - și la propunerea acestora a acceptat să practice prostituția în folosul inculpatului, în perioada februarie 2006-septembrie 2006 în parcarea motelului de pe 583 -localitatea.

La începutul activității infracționale, partea vătămată - avea vârsta de 17 ani; minora a fost cazată la imobilul aparținând inculpatului, era supravegheată tot timpul de numita care îi lua toți banii obținuți din practicarea prostituției și îi dădea lui.

Această parte vătămată a părăsit țara prin la data de 19.12.2006, fiind dusă în ia de către inculpatul în același scop.

Aici a continuat să practice prostituția în localitatea -ia la clubul " Club ", până în martie 2008.

În aceeași perioadă și în același club s-au prostituat și numita și partea vătămată, fiecare din ele în folosul inculpatului.

- așa s-au petrecut lucrurile rezultă din declarațiile părților vătămate -, care au găsit-o în locuința inculpatului pe și cu care, mergeau împreună la motelul din comuna pentru practicarea prostituției; din declarațiile martorilor: și care au recunoscut-o după fotografie ca fiind persoana care presta servicii sexuale, contra cost, în parcarea motelului; din cele 7 procese-verbale de sancționare contravențională pentru practicarea prostituției, ce i-au fost întocmite în perioada 21.02.2006-11.07.2006 aflate în dosarul de urmărire penală, volumul I filele 40-45.

Elocvente sunt și convorbirile telefonice ce au fost legal interceptate, purtate între inculpatul și partea vătămată, sau între inculpatul și precum și copiile formularelor bancare de expediere către inculpat sau către membrii familiei acestuia de sume importante în valută de către această parte vătămată.

În susținerea aceleiași idei mai adăugăm și argumentul că la percheziția domiciliară efectuată la locuința inculpatului s-a găsit în pașaportul acestuia certificatul de naștere al minorei -.

Din materialele comunicate de autoritățile e organelor de poliție române și care au întocmit procesul-verbal din 30.04.2008 aflat la fila 433 volumul I dosar urmărire penală, rezultă că la data de 02.01.2008 inculpatul a fost depistat de autoritățile e în localitatea, însoțit de sora sa și de -; cu privire la aceasta din urmă aceleași autorități e au comunicat că a fost depistată practicând prostituția în clubul " Club ", în urma unei razii efectuate la data de 12.02.2008.

În cursul urmăririi penale această parte vătămată nu a putut fi audiată întrucât era plecată din țară. S-a prezentat în fața instanței de fond unde a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză și că nu dorește să participe în procesul penal nici în calitate de parte vătămată.

A dat declarații de martor în care a arătat că nu a practicat niciodată prostituția.

Susținerile sale sunt înlăturate de întreg materialul probator administrat în cauză și care face pe deplin dovada faptului că inculpatul a comis infracțiunea de trafic de minori, raportat și la această parte vătămată, în modalitatea cazare și transport.

Chiar dacă minora - și-ar fi dat consimțământul pentru practicarea prostituției, în folosul inculpatului, această împrejurare nu este de natură să înlăture răspunderea penală, potrivit disp. art. 16 din Legea 678/2001, republicată.

Așa fiind, Curtea constată că în mod corect prima instanță a reținut în sarcina inculpatului săvârșire infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1,2 și 3 din Legea 678/2001, modificată și completată prin OUG79/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 73 lit. "b" Cod penal.

Probele administrate în cauză au răsturnat prezumția de nevinovăție care operează în favoarea inculpatului, conducând la concluzia că este autorul acestei infracțiuni.

Așa cum în mod corect a reținut și prima instanță, fapta inculpatului care în perioada februarie 2006 -martie 2008, în baza unei rezoluții infracționale unice, în mod repetat, împreună cu alții și prin constrângere morală și fizică le-a recrutat pe părțile vătămate minore, - și (fostă ) pe care le-a cazat în locuința sa, iar pe - a și transportat-o ulterior în ia, în scopul exploatării sexuale, prin determinarea la practicarea prostituției, în scopul obținerii unor importante sume de bani, întrunește în drept elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. 1,2,3 din Legea 678/2001, modificată și completată prin nr.OUG 79/2005, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. "b" Cod penal - inculpatul fiind recidivist la data săvârșirii acestei fapte.

4)Partea vătămată -.

Inculpatul a cunoscut această parte vătămată în vara anului 2007 când aceasta avea vârsta de 18 ani și venise în vizită la sora sa, căsătorită în orașul Podu și vecină cu inculpatul. După aproximativ o lună de zile inculpatul a vizitat partea vătămată la domiciliul din satul comuna, județul I, le-a spus părinților acesteia că intenționează să o ceară în căsătorie.

Nu după mult timp, inculpatul i-a propus părții vătămate să meargă în ia pentru a practica prostituția în folosul lui.

Întrucât nu avea nici o ocupație și un nivel de pregătire scăzut, partea vătămată a acceptat propunerea inculpatului, care i-a dat asigurări că totul este aranjat și la data de 9.08.2007 a plecat cu un autocar în ia. Aici a așteptat-o numita, potrivit înțelegerii avute cu inculpatul, a cazat-o la clubul " Club " și i-a spus că urmează să dea patronului câte 35 Euro pe zi și că banii pentru inculpatul vor fi trimiși prin intermediul ei.

În perioada august-noiembrie 2007 cât partea vătămată - a practicat prostituția în ia a trimis periodic inculpatului diverse sume totalizând 2500 Euro, împrejurare ce rezultă și din transcrierea interceptărilor convorbirilor telefonice purtate de partea vătămată cu inculpatul.

În timp ce numita - a fost însărcinată s-a întors în țară și atunci, inculpatul a mers în ia și a supravegheat și coordonat în mod direct activitatea părților vătămate - și - care se prostituau la clubul " Club " din localitatea; din banii astfel obținuți îi dădeau inculpatului câte 50-70 Euro iar uneori chiar 100-200 Euro zilnic.

În luna februarie 2008, partea vătămată - s-a deplasat în Austria, pentru a practica prostituția, în dorința de a obține sume mai mari de bani.

A fost contactată telefonic de către partea vătămată -, iar apoi de - și de numita - sora inculpatului, care i-a comunicat că inculpatul a fost arestat; totodată i s-au cerut banii "pentru a-l scoate de la arest pe ".

La data de 8.03.2008, partea vătămată a trimis prin serviciul suma de 4000 Euro, sumă ce a fost ridicată de la sediul unității bancare din municipiul I de numita, prin intermediul martorei Ciușnea (filele 438-446 dosar urm. penală).

În cursul lunii aprilie, aceeași parte vătămată a mai expediat sumele de 100 Euro și 400 Euro.

În cursul urmăririi penale, partea vătămată a declarat în detaliu cum s-au petrecut faptele și a precizat că nu înțelege să se constituie parte civilă împotriva inculpatului (filele 418-422 urm. penală).

În faza cercetării judecătorești a fost audiată de prima instanță (filele 14) și la instanța de apel (fila 41). De fiecare dată a declarat că nu-și menține declarațiile date în fața procurorului întrucât nu exprimă adevărul; a mai precizat că nu a practicat prostituția, nu a fost în ia; a fost în Austria unde a lucrat câteva luni la o.

Declarațiile acestei părți vătămate date în faza cercetării judecătorești sunt infirmate de conținutul procesului verbal de recunoaștere pe bază de fotografii judiciare întocmite la data de 09.06.2008, de declarațiile martorilor a și care HG a asistat la întocmirea acestui proces verbal; de procesele verbale de redare a unor convorbiri telefonice purtate între inculpat și partea vătămată și care au fost interceptate în mod legal (volumul II filele 8-9;29;32;39;5456; volumul III urm. penală filele 32;33;42;43;49;51;52;60;63;64;65; procesul verbal întocmit la data de 28.03.2008 cu ocazia ridicării unor înscrisuri de la. - Sucursala I; declarația martorei Ciușnea -în care precizează identitatea reală a beneficiarului sumei expediate pe numele său.

Toate aceste probe coroborate, dovedesc fără putință de tăgadă că în perioada iulie 2007-martie 2008, împreună cu alții și prin inducerea în eroare, inculpatul a recrutat-o pe partea vătămată - pe care, la data de 09.08.2007 a transportat-o în ia, în scopul exploatării sexuale, faptă care în drept întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. "a" din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin nr.OUG 79/2005, așa cum a reținut și prima instanță.

Revenirile părții vătămate asupra declarațiilor făcute în faza de urmărire penală, nemotivat credibil și nejustificat, nu sunt de natură a conduce la achitarea inculpatului atât timp cât vinovăția acestuia rezultă și din alte probe administrate în cursul procesului penal și care au fost analizate mai sus.

Potrivit art. 63 alin. 2 Cod procedură penală probele nu au o valoare dinainte stabilită, iar aprecierea fiecărei probe se face de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor, în scopul aflării adevărului.

Analiza dispoziției legale mai sus menționate evidențiază următoarele aspecte deosebit de importante și anume: probele administrate în faza de urmărire penală au aceeași valoare cu probele administrate în faza cercetării judecătorești; probele din faza de urmărire penală urmează a fi analizate coroborat cu cele administrate în faza cercetării judecătorești și faptul că scopul probelor, astfel cum este evidențiat în disp. art. 62 Cod procedură penală este identic ambelor faze ale procesului penal - respectiv aflarea adevărului.

Înlăturarea ca valoare probatorie a probelor administrate în faza de urmărire penală - în speță a declarațiilor unei părți vătămate -pe considerentul că în faza de cercetare judecătorească aceasta nu și le-a mai menținut, invocând anumite abuzuri ale organelor de cercetare penală, ori pentru că sunt contradictorii, este cu totul nejustificată.

Principiul liberei aprecieri a probelor lasă instanței de judecată posibilitatea să aprecieze concludența tuturor probelor, indiferent de faza procesuală în care au fost administrate, iar principiul aflării adevărului impune instanței de judecată să dea valorare doar acelor probe care, coroborate cu alte probe legal administrate, exprimă adevărul.

În cauză nu există nici un temei legal pentru a se crea o ordine de preferință între declarațiile succesive ale părții vătămate, instanța având temeiuri suficiente să considere că numai declarațiile date de aceasta în faza de urmărire penală sunt expresia adevărului, coroborându-se cu alte fapte și împrejurări ce au rezultat din ansamblul probelor existente în cauză și anume: transcrierea convorbirilor telefonice interceptate legal și purtate între partea vătămată și inculpat, adresa -Grup Generale și declarația martorei Ciușnea.

Infracțiunea de nerespectare a regimului armelor și munițiilorprev. de art. 279 alin. 1 Cod penal, a fost și ea în mod corect reținută în sarcina inculpatului, fiind pe deplin dovedită.

În urma percheziției domiciliare efectuate la data de 05.03.2008 la locuința inculpatului în localitatea Podu județul Iaf ost găsit un cu gaze, marca, 9 mm K, cu seria nr. - și un număr de 46 de cartușe nepercutate, de culoare aurie.

Constatarea tehnico-științifică efectuată asupra armei și a muniției descoperite la locuința inculpatului a stabilit că atât ul cu gaze cât și cele 46 de cartușe erau în stare de funcționare.(filele 309,319 dosar urm. penală vol. I).

Din adresa emisă de I -Serviciul, și rezultă că arma și muniția găsite la locuința inculpatului nu figurează înregistrate la unitatea de poliție competentă și că inculpatul nu posedă autorizație în baza căreia să fie îndreptățit să dețină, să poarte și să folosească arme și muniții letale ori neletale.

Așa cum a apreciat și prima instanță, relevantă pentru dovedirea laturii obiective a acestei infracțiuni este convorbirea telefonică purtată de inculpat cu numita la data de 19.11.2007 orele 10:19:40, convorbire care a fost interceptată legal și care a fost transcrisă în procesul verbal aflat la filele 55;56 volum I urm. penală. În contextul acelei convorbiri, inculpatul în mod repetat o întreabă pe care, tocmai se întorsese din ia: "dacă i-a adus ul"?

Această convorbire din 19.11.2007, la sfârșitul căreia cei doi stabilesc să se întâlnească pentru a-i înmâna ul, coroborată cu faptul descoperirii ului la data de 5.03.2008 în locuința inculpatului și a celor 46 de cartușe cu gaze, dovedesc fără putință de tăgadă că în perioada noiembrie 2007-05.03.2008 inculpatul a deținut la locuința sa arma și muniția descrise mai sus fără autorizația necesară.

Față de cele prezentate anterior și de ampla motivare a sentinței penale pronunțate de prima instanță, Curtea constată că faptele reținute în sarcina inculpatului au fost dovedite, că în cauză a fost răsturnată prezumția de nevinovăție și că în mod corect s-a dispus condamnarea acestuia.

Pedepsele aplicate au fost corect individualizate, prima instanță având în vedere toate criteriile prev. de art. 72 Cod penal și anume: limitele de pedeapsă prevăzute de legile speciale și de codul penal, gradul deosebit de pericol social al faptelor comise, natura relațiilor sociale lezate, persoana inculpatului care este cunoscut cu antecedente penale, recidivist și care, pe tot parcursul procesului penal a refuzat să dea declarații, prevalându-se de dispozițiile art. 70 alin. 2 Cod procedură penală, concursul de infracțiuni săvârșit și nu în ultimul rând încercarea făcută pentru a intimida părțile vătămate să declare adevărul.

Pedepsele principale au fost dozate de prima instanță la nivelul minimului special și ușor peste acest minim, iar în urma contopirii s-a adăugat un spor de pedeapsă de numai trei luni închisoare, ajungându-se la pedeapsă rezultantă de 10 ani și 3 luni închisoare, pedeapsă necesară și suficientă pentru realizarea reeducării inculpatului și pentru prevenirea săvârșirii de noi fapte.

Față de soluția de condamnare pronunțată împotriva inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de minori în formă continuată și trafic de persoane, în mod corect prima instanță a dispus în baza art. 19 din Legea 678/2001 confiscarea următoarelor bunuri: telefonul mobil marca Nokia model; un apartament compus din două camere și dependințe, cu o suprafață utilă de 38,96. situat în orașul Podu, str. -. Bloc 2,. A,. 1, parter, achiziționat de inculpatul, în baza contractului de vânzare-cumpărare nr. 1116/02.08.2007 cu prețul de 15.000 Euro; suma de 550 lei; suma de 4690 Euro; un. 9 mm, seria - -; un număr de 38 cartușe. 9 mm nepercutate și 8 tuburi de cartușe. 9 mm percutate.

Prin sentința apelată a fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dedus la zi arestarea preventivă.

Măsura luată de prima instanță este corectă și necesară. Temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive s-au menținut pe tot parcursul procesului penal și s-au consolidat, ca urmare a probelor administrate în faza cercetării judecătorești, dovedind o dată în plus că inculpatul prezintă un pericol concret pentru ordinea publică și că nu se justifică lăsarea sa în libertate.

Față de natura relațiilor sociale lezate, de modul de operare, de vârsta și situația socială a părților vătămate, care au fost nevoite să practice prostituția în favoarea lui atât în țară, cât și în străinătate, Curtea constată că măsura arestării preventive a inculpatului este proporțională cu gravitatea faptelor pentru care este judecat și satisface atât cerințele art. 136 alin. 8 Cod procedură civilă cât și pe cele ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Fiind verificată legalitatea și temeinicia sentinței, urmează ca în baza art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală să fie respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul.

În baza art. 350 Cod procedură penală va fi menținută starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 393 alin. 2 Cod procedură penală se va deduce din pedeapsa ce urmează a executa inculpatul și arestarea preventivă cuprinsă între 14.VII.2009-04.02.2010.

Vor fi menținute toate celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate,

Văzând și dispozițiile articolului 192 alin. 2 Cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge ca nefondat apelul formulat de inculpatul, deținut în Penitenciarul Iași împotriva sentinței penale nr. 467 din data de 14 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul nr-, sentință penală pe care o menține.

Menține starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal, deduce arestarea preventivă a inculpatului de la 14.07.2009 la 04.02.2010.

Obligă pe apelant să plătească statului suma de 450 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 4.02.2010.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - -

Grefier

- -

Red.

Tehnored.

2 ex.

17.02.2010

Tribunalul Iași:

-

Președinte:Otilia Susanu
Judecători:Otilia Susanu, Maria Cenușă

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Trafic de copii minori art. 13 Legea 678 din 2001. Decizia 18/2010. Curtea de Apel Iasi