Trafic de copii minori art. 13 Legea 678 din 2001. Decizia 26/2009. Curtea de Apel Galati

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL GALAȚI

SECȚIA DE MINORI ȘI FAMILIE

DECIZIA PENALĂ NR. 26/

Ședința publică din 16 octombrie 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mariana Cristache

JUDECĂTOR 2: Daniela Liliana Constantinescu

Grefier - - -

.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror

din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI

Pentru astăzi fiind amânată soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și inculpații, și împotriva sent.pen. nr. 577din 15.12.2008, a Tribunalului Galați.

Se constată că dezbaterea apelurilor a avut loc la data de 01.10.2009 când părțile prezente și reprezentantul Ministerului Public au pus concluzii care au fost consemnate în încheierea de ședință din acea zi, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre și când instanța având nevoie de timp pentru deliberare a amânat pronunțarea asupra cauzei pe data de 08.10.2009 și ulterior la data de 16.10.2009.

CURTEA:

Asupra recursurilor penale de față:

Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 577 din 15.12.2008 Tribunalului Galațis -a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății privind pe inculpatul din infracțiunea prev. de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și art.37 lit.a pen. în infracțiunea prev. de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 pen. art.37 lit.a pen și art.13 pen. și în această încadrare juridică s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen. pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale ( faptă din septembrie 2004-vara anului 2005).

În baza disp.art.334 pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății privind pe inculpatul din infracțiunea prev. de art.13 alin.1,2 și 3 teza I și II din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și art.37 lit.a pen. în infracțiunea prev. de art.13 alin.1,2 și 3 teza I și II din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 pen. art.37 lit.a pen și art.13 pen. și în această încadrare juridică s-a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsă de 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen. pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale ( faptă din august 2004-iulie 2005).

Conform disp.art.33 lit.a pen. în referire la art.34 lit.b pen. și art.35 alin.3 pen. s-a dispus contopirea celor două pedepse a câte 6(șase) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen. aplicate inculpatului prin prezenta hotărâre, inculpatul urmând a executa pedeapsa de 6(șase) ani închisoare, sporită la 6(șase) ani și 2(două) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen. pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.

În baza disp.art.61 alin.1 teza II pen. s- dispus revocarea liberării condiționate din pedeapsa de 4(patru) ani și 3(trei) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.163/30.04.2001 a Judecătoriei Tg.B, definitivă prin decizia penală nr.884/19.11.2001 a Curții de APEL GALAȚI, din care a rămas un rest neexecutat de 580 zile închisoare.

Conform disp.art.61 alin.1 teza III pen. s-a dispus contopirea pedepsei rezultante de 6(șase) ani și 2( două) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen. pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale cu restul de 580 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 4(patru) ani și 3(trei) luni închisoare aplicată prin sentința penală nr.163/2001 a Judecătoriei Tg.B, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 6(șase) ani și 2(două) luni închisoare, sporită la 6(șase) ani și 6(șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen. pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.

În baza disp.art.71 pen. s- aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b pen.

Conform disp.art.350 pr.pen. s-a menținut starea de arest a inculpatului.

Potrivit art.88 pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului durata reținerii și arestării preventive, cu începere de la 23.01.2007 la zi.

În baza disp.art.334 pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății privind pe inculpata (fostă ) din infracțiunea prev. de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 pen. în infracțiunea prev. de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplic.art.41 alin.2 pen. și art.13 pen. și în această încadrare juridică s- dispus condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 5(cinci) ani și 6(șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen. pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale( faptă din septembrie 2004-mai 2005).

În baza disp.art.334 pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății privind pe inculpata din infracțiunea prev. de art.13 alin.1,2 și 3 teza I și II din Legea nr.678/2001 în infracțiunea prev. de art. art.13 alin.1,2 și 3 teza I și II din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.13 pen. și în această încadrare juridică s- dispus condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 5(cinci) ani și 6(șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen. pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale( faptă din septembrie 2004-iulie 2005).

Conform disp.art.33 lit.a pen. în referire la art.34 lit.b pen. și art.35 alin.3 pen. s-a dispus contopirea celor două pedepse a câte 5(cinci) ani și 6(șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen. aplicate inculpatei prin prezenta hotărâre, inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 5(cinci) ani și 6(șase) luni închisoare, sporită la 5(cinci) ani și 10(zece) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen. pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.

Potrivit art.71 pen. aplică inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b pen.

Constată că mandatul de arestare preventivă nr.37/U/02.04.2007 emis în baza încheierii de ședință din 02.04.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în lipsă, privind pe inculpata nu a fost pus în executare și menține efectele acestuia.

În baza art.334 pr.pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății privind pe inculpata, din infracțiunea prev. de art.26 pen. rap.la art.20 pen. în referire la art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 în infracțiunea prev. de art.26 pen. rap.la art.20 pen. în referire la art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.13 pen. și în această încadrare juridică s- dispus condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 2(doi) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen. pe o durată de 1(un) an după executarea pedepsei principale, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a pen. în referire la art.76 alin.1 lit.d pen.( faptă din septembrie 2004).

În baza disp.art.334 pr.pen. s- dispus schimbarea încadrării juridice a faptei deduse judecății privind pe inculpata ( fostă ) din infracțiunea prev. de art.26 pen.rap. la art.13 alin.1,2 și 3 teza I și II din Legea nr.678/2001 în infracțiunea prev. de art.26 pen.rap. la art.13 alin.1,2 și 3 teza I și II din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.13 pen. și în această încadrare juridică s- dispus condamnarea inculpatei la o pedeapsă de 3(trei) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen. pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.a pen. în referire la art.76 alin.1 lit.b pen.( faptă din august-septembrie 2004).

Conform disp.art.33 lit.a pen. în referire la art.34 lit.b pen. și art.35 alin.3 pen. s-a dispus contopirea pedepselor de 2(doi) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen. pe o durată de 1(un) an după executarea pedepsei principale și, respectiv, 3(trei) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen. pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale, aplicate inculpatei prin prezenta hotărâre, inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai grea, de 3(trei) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen. pe o durată de 2(doi) ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.71 pen. s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit. teza II și b pen.

Conform disp.art.86¹pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei aplicate inculpatei prin prezenta hotărâre sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 6(șase) ani, termen stabilit în condițiile art.86²pen. și calculat cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri.

Potrivit art.71 alin.5 pen. s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpatei prin prezenta hotărâre pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza disp.art.86³alin.1 pen. pe durata termenului de încercare, s-a dispus ca inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

-a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați.

-b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea.

-c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă.

-d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

S-a atras atenția inculpatei asupra disp.art.86⁴pen.

S-a menținut măsura obligării de a nu părăsi localitatea luată față de inculpata prin încheierea de ședință din 25.06.2007.

În baza disp.art.19 alin.1 din Legea nr.678/2001 în referire la art.118 alin.1 lit.e pen. s-a dispus confiscarea în folosul statului de la inculpatul a sumei de 63.550 euro, transformată în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății și de la inculpata a sumei de 6.150 euro, transformată în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății.

S-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit cu privire la bunurile mobile și imobile ale inculpaților și, prin ordonanțele nr.192/D/P/2006 din 30.01.2007 și 31.01.2007 ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-- Biroul Teritorial Galați.

În baza disp.art.14 pr.pen. comb. cu art.998 civ. și art.1003 civ.au fost obligați inculpații și, în solidar, la plata sumei de 10.000 lei cu titlu de daune morale către partea vătămată-civilă.

S-au respins restul pretențiilor civile solicitate de partea vătămată/ civilă.

În baza disp.art.191 alin.1 și 2.pr.pen. au fost obligați inculpații, și la plata a câte 1.000 lei, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru hotărî astfel prima instanță reținut următoarele:

Inculpatul zis " " este căsătorit cu inculpata, ambii locuind în com.Băneasa, sat, jud. Inculpata este sora inculpatului, fiind stabilită de mai mult timp în Spania, în localitatea Baza, unde practică prostituția în folosul propriu.

Atât inculpatul cât și inculpata nu au ocupație. În aceste circumstanțe, cei doi s-au hotărât să obțină sume de bani, prin exploatarea unor tinere pe care le racolau pe teritoriul României, transportându-le apoi în Spania, unde le-au exploatat prin obligarea la practicarea prostituției. Cei doi au colaborat în acest scop cu inculpata, care era stabilită în Spania, cunoscând proprietarii cluburilor în care se practica prostituția și regulile care se aplicau în aceste stabilimente.

Inculpații s-au preocupat de racolarea unor tinere din satele județului, despre care aveau cunoștință că au mari probleme financiare, cărora le înfățișa posibilitatea obținerii unor venituri substanțiale în străinătate.

Astfel în perioada anilor 2004-2005, în special prin inducere în eroare, aceștia au racolat mai multe tinere pe care le-au traficat, activitatea infracțională desfășurată fiind următoarea:

În cursul lunii august 2004, inculpații și au remarcat faptul că victima minoră, care locuiește în același sat cu cei doi, avea mari dificultăți financiare, aceasta nefiind căsătorită și având în întreținere un copil minor.

Având în vedere aceste aspecte, cei doi s-au hotărât să o racoleze în scopul exploatării acesteia prin obligarea la practicarea prostituției.

În acest scop, inculpații și i-au propus martorei ( mama victimei), care în acea perioadă presta servicii în gospodăria acestora să o lase pe minoră în străinătate, unde urmau să-i găsească un loc de muncă în calitate de baby sitter.

Mama victimei le-a spus celor doi că familia sa nu dispunea de mijloacele materiale necesare deplasării martorei în Spania, aceștia asigurând-o că nu vor fi probleme și că inculpata va suporta toate cheltuielile ce urmau a fi efectuate în acest sens.

Ulterior, acționând în realizarea scopului infracțional comun, inculpata s-a deplasat la locuința părții vătămate, spunându-i acesteia că o poate ajuta să-și găsească un loc de muncă în străinătate, unde aceasta ar fi putut să lucreze ca baby sitter.

Întrucât victima avea mari probleme financiare, a acceptat propunerea inculpatei, având încredere în aceasta, mai ales pentru faptul că locuiau în același sat. Partea vătămată i-a adus la cunoștință inculpatei că este minoră și că nu are banii necesari obținerii documentelor de călătorie și pentru a suporta costul acesteia, aceasta din urmă asigurând-o că nu vor fi probleme în ceea ce privește obținerea pașaportului, oferindu-se să suporte toate cheltuielile ocazionate de deplasarea victimei în Spania.

În cursul lunii septembrie 2004, inculpata s-a deplasat împreună cu partea vătămată în orașul Tg.B, jud.G, unde au depus documentele necesare eliberării pașaportului pentru aceasta. Inculpata a fost cea care a completat cererea pentru eliberarea pașaportului victimei.

În cauză a fost efectuată o expertiză criminalistică grafoscopică, stabilindu-se că scrisul în litigiu a fost executat de inculpata.

În același scop, inculpatul s-a deplasat, împreună cu tatăl victimei la biroul unui notar public, unde acesta din urmă a dat declarația necesară eliberării pașaportului acesteia, fiind întocmită totodată și procura necesară pentru ca victima să poată călători în străinătate însoțită de inculpat.

Inculpatul i-a luat părții vătămate pașaportul, imediat după eliberare, conducând-o apoi la locuința surorii lui, din satul Viile, com. jud.G, unde a cazat-o pentru două zile.

Ulterior, inculpații și au luat-o pe partea vătămată, transportând-o în Municipiul În aceeași zi, inculpatul s-a îmbarcat împreună cu partea vătămată într-un autocar ce efectua transport de persoane pe relația România- Spania. La data de 27.09.2004, inculpatul și partea vătămată au ieșit din România prin Nădlac, jud.A, fiind transportată în localitatea din Spania, unde au fost așteptați de inculpata ce era însoțită de un alt individ care îi conducea autoturismul.

Inculpații și au condus-o pe partea vătămată, cu ajutorul autoturismului condus de individul rămas neidentificat în localitatea Baza din Spania, cazând-o în apartamentul deținut de concubinul inculpatei, cetățean spaniol, imobil în care locuiau și cei doi inculpați.

După ce victima a fost cazată, inculpatul i-a comunicat că, în realitate, în Spania nu urma să lucreze ca baby sitter și că, de fapt, trebuia să practice prostituția într-un club.

Partea vătămată i-a comunicat inculpatului că nu vrea să practice prostituția, motiv pentru care inculpatul a început să o amenințe că o va vinde către alți proxeneți. Întrucât victima persista în atitudinea sa, inculpatul i-a aplicat mai multe lovituri cu pumnii, după care a întreținut cu victima raporturi sexuale, împotriva voinței acesteia.

Având în vedere aceste circumstanțe, partea vătămată a fost nevoită să accepte să practice prostituția conform indicațiilor inculpatului. Inculpata i-a spus părții vătămate că urma să practice prostituția în același club cu ea, comunicându-i totodată tarifele pe care trebuia să le perceapă de la fiecare client.

Astfel, a doua zi după ce a sosit în Spania, partea vătămată a fost condusă de inculpata la clubul "" din localitatea Baza. Inculpata a prezentat pașaportul victimei administratorului clubului, făcând toate demersurile pentru ca aceasta din urmă să fie lăsată să practice prostituția în acel stabiliment.

Având în vedere demersurile făcute de inculpată, administratorul clubului "" a acceptat ca victima să practice prostituția în acel loc.

Astfel, în fiecare seară, partea vătămată era condusă de inculpata la clubul sus menționat, unde practica prostituția în camere, acostând clienți în restaurantul locației.

Programul clubului se desfășura între orele 20,00-06,00. tariful practicat fiind de 50 euro pentru 30 de minute de raporturi sexuale.

În același timp și în același club, inculpata practica și ea prostituția în folosul propriu, dar conform înțelegerii pe care o avea cu inculpatul, se ocupa și de supravegherea victimei.

Partea vătămată avea în medie câte 4-5 clienți pe noapte, obținând din practicarea prostituției sume cuprinse între 200-250 euro. Totodată, aceasta obținea de la patronul clubului în fiecare noapte, sume cuprinse între 40-50 euro, cotă parte din băuturile pe care clienții le consumau în compania sa.

Banii obținuți erau ridicați în fiecare dimineață de victima de la casieria clubului, fiindu-i luați de inculpat atunci când ajungea la imobilul în care locuia împreună cu acesta și cu inculpata.

De menționat că, datorită faptului că victima era supravegheată îndeaproape de inculpata, inculpatul avea controlul strict al sumelor obținute de aceasta din practicarea prostituției ori de la patronul clubului.

Între timp, ca urmare a raporturilor sexuale întreținute de inculpat cu victima, împotriva voinței sale, în cursul lunii mai 2005, aceasta a rămas însărcinată. Cu toate că victima i-a comunicat acest lucru inculpatului, acesta a constrâns-o să practice prostituția încă două luni. Cu toate că dorea să fugă de la inculpați, victima nu a reușit acest lucru întrucât era supravegheată permanent, inculpatul însoțind-o pe timpul zilei iar inculpata în intervalele în care practica prostituția.

De menționat că în intervalele de timp cât inculpatul a plecat din Spania în România, de supravegherea victimei se ocupa exclusiv inculpata care o conducea la și de la clubul în care practicau prostituția.

Partea vătămată a practicat prostituția în modalitatea descrisă mai sus, în folosul exclusiv al inculpatului și al familiei acestuia, timp de aproximativ opt luni, din care două luni însărcinată, timp în care a obținut aproximativ 57.600 euro, bani care erau însușiți integral de către inculpat, cu excepția sumei de 200 euro, care au fost trimiși în țară de către victimă familiei.

Ulterior, întrucât victima era însărcinată și nu mai putea obține profituri prin practicarea prostituției, inculpatul s-a hotărât să o exploateze, obligând-o să muncească în agricultură în folosul său exclusiv.

Astfel, după cele opt luni în care martora a practicat prostituția, inculpatul a forțat-o să mai lucreze alte două luni în agricultură, însușindu-și toți banii obținuți.

După ce partea vătămată a născut o într-un spital din localitatea Baza, la data de 21.08.2006, inculpatul a revenit în România împreună cu aceasta și cu copilul nou-născut pe nume.

La data de 31.08.2006, inculpatul s-a reîntors în Spania, unde și-a continuat activitatea infracțională.

După plecarea în Spania, inculpatul a contactat-o telefonic, în mod repetat, pe partea vătămată, amenințând-o că va veni în România și îi va lua copilul ce fusese înregistrat de autorități cu numele de familie.

O altă victimă exploatată de inculpații și este, aceasta participând în procesul penal în calitate de martor.

În cursul anului 2004, martora se afla în Spania, în localitatea Baza, unde practica prostituția, în folos propriu, în clubul "", ocazie cu care a cunoscut-o pe inculpata, care de asemenea, practica prostituția în folos propriu.

În luna decembrie 2004, martora dorea să revină în România pentru a-și vizita familia, dar nu avea banii necesari pentru acest lucru. În atare situație, a contactat-o pe inculpata, solicitându-i împrumut suma de 250 euro.

Inculpata a fost de acord să-i împrumute suma solicitată martorei, însă i- cerut acesteia ca, la revenirea în Spania să practice prostituția în folosul său și al fratelui ei, inculpatul, până când reușea să-i restituie suma împrumutată. Având în vedere faptul că nu era vorba de spre o sumă mare, martora a acceptat condițiile impuse, primind de la inculpată cei 250 de euro solicitați, pe care i-a folosit pentru a se deplasa în România.

În cursul lunii decembrie 2004, martora a revenit în România, deplasându-se la locuința sa din comuna, jud. La scurt timp după revenirea în România, martora a fost contactată în mod repetat de inculpatul care îi cerea în mod imperativ să se întoarcă în Spania, pentru a le plăti datoria. Întrucât martora avea o situație materială precară, i-a cerut inculpatului să-i mai dea împrumut însă 150 Ron(1.500.000 ROL), pentru a-și rezolva nevoile de hrană și îmbrăcăminte. Inculpatul i-a cerut să se deplaseze la sora sa din com. jud.G, pentru a lua această sumă, pe care i-a adăugat-o la datoria de 250 euro făcută în Spania.

Ulterior, la începutul lunii februarie 2005, inculpatul a contactat-o telefonic pe martora, comunicându-i că îi făcuse o rezervare la o firmă de transport internațional cu care aceasta trebuia să se deplaseze până în localitatea Baza din Spania.

La data de 03.02.2005, martora a părăsit teritoriul României, prin la bordul unui autocar ce executa transport de persoane pe relația G-Madrid.

În Madrid, martora a fost așteptată de inculpații și, care au condus-o cu un taxi până în localitatea Baza, unde au cazat-o în același imobil în care era cazată și martora.

Ulterior, în același imobil a fost cazată și martora, o altă victimă a traficului de persoane.

Imediat după sosirea în imobil, inculpatul i-a luat pașaportul martorei, spunându-i că va urma să practice prostituția în clubul "" din localitatea Baza, urmând ca din banii obținuți să-și achite cu prioritate datoriile pe care le avea față de el și inculpata.

A doua zi, inculpata le-a condus pe martorele și în clubul sus menționat, unde cea dintâi a început să se prostitueze în folosul exclusiv al celor doi inculpați. Inculpata, care se prostitua în folosul propriu în același club, se ocupa și de supravegherea celor două martore.

Martora pretindea de la fiecare client suma de 45 euro pentru o perioadă de 30 de minute de raporturi sexuale, care se consumau în camerele clubului.

În fiecare dimineață, martora ridica banii obținuți din practicarea prostituției de la casieria clubului, după care era condusă la imobilul în care era cazată, toți banii fiindu-i luați de inculpații și.

Cu toate că și-a achitat datoriile pe care le avea față de cei doi inculpați, aceștia au continuat să o forțeze să practice prostituția în folosul lor exclusiv la clubul "". Astfel, în fiecare seară, martora era condusă de inculpata la club, unde aceasta practica prostituția, obținând în medie câte 120 euro pe seară.

Cu toate că dorea să fugă de la cei doi inculpați, martora nu reușit acest lucru, fiind supravegheată permanent de către cei doi inculpați, chiar și când aceasta purta convorbiri telefonice cu membrii familiei sale.

Martora a fost exploatată în această modalitate timp de aproximativ trei luni, interval în care a obținut aproximativ 10.800 euro, bani care au fost însușiți integral de cei doi inculpați.

În cursul lunii aprilie 2005, martora a reușit să fugă din clubul, cu ajutorul unui cetățean african pe care îl cunoscuse, acesta din urmă făcând presiuni asupra celor doi inculpați pentru a-i restitui martorei pașaportul și hainele aflate în imobilul în care era cazată.

În cursul anului 2005, inculpații și au exploatat-o în aceeași modalitate și pe victima, care a participat în procesul penal în calitate de martor. Inculpații au racolat-o pe victima prin intermediul surorii lor, numita din comuna, jud.

Astfel, în cursul lunii februarie 2005, prin intermediul surorii ei, inculpata i-a propus martorei să-i găsească un loc de muncă la un bar, în Spania. Pentru aoc onvinge, i s-a spus martorei că urma să lucreze pe postul ce era ocupat de inculpata, întrucât aceasta era însărcinată și nu își mai putea desfășura activitatea.

Martora a acceptat propunerea făcută de inculpată, prin intermediul numitei, având în vedere, pe de o parte, faptul că martora le cunoștea pe cele două, cât și faptul că avea dificultăți materiale. Martora i-a comunicat numitei că nu dispune de banii necesari obținerii pașaportului și deplasării până în Spania, aceasta din urmă asigurând-o că nu vor fi probleme și că toate cheltuielile urmau a fi suportate de inculpata, urmând ca aceste cheltuieli să-i fie returnate inculpatei după obținerea locului de muncă.

Ulterior, în cursul aceleiași luni, la locuința martorei s-a deplasat numita, care era însoțită de inculpata.

Inculpata a reiterat propunerea pe care o făcuse martorei de aoa juta să-și găsească un loc de muncă la un bar în Spania, discuția fiind purtată în prezența martorului, soțul martorei.Cu această ocazie, inculpata i-a asigurat pe cei doi martori că nu vor fi probleme în Spania, convingându-i pe aceștia că era vorba despre obținerea unui loc de muncă cinstit.

Inculpata a fost cea care a suportat toate cheltuielile ocazionate de obținerea pașaportului martorei.

În cursul celei de-a doua decade a lunii februarie 2005, inculpata a condus-o pe martora în Muncipiul G, cele două îmbarcându-se la bordul unui autocar ce efectua curse internaționale pe ruta România- Spania.

La data de 24.02.2005, inculpata și martora au părăsit România prin Nădlac, fiind transportate în localitatea din Spania. În această localitate, cele două au fost așteptate de inculpatul și de concubinul inculpatei, cetățean spaniol.

Martora a fost condusă de inculpați la locuința pe care aceștia o aveau închiriată în localitatea Baza, unde se afla și martora.

În prima seară, martora a fost condusă de cei doi inculpați la clubul "", spunându-i-se că acela era locul în care urma să lucreze. Martora le-a spus celor doi inculpați că nu dorea să practice prostituția și că nu aceasta era înțelegerea pe care o făcuse în România cu inculpata.

În atare situație, cei doi inculpați i-au replicat martorei că le datorează suma de 400 euro pe care o cheltuiseră pentru aducerea ei în Spania, iar dacă nu avea să le dea acea sumă imediat, urmau să o lase pe stradă.

Având în vedere că martora nu avea nici un asupra sa, că se afla într-o țară străină a cărei limbă nu o cunoștea, au determinat-o pe aceasta să accepte să practice prostituția în clubul care îi fusese indicat de cei doi inculpați.

Astfel, martora a început să practice prostituția în clubul "", percepând fiecărui client suma de 45 euro pentru un interval de 30 de minute de raporturi sexuale, consumate în camerele aflate la etajul locației respective. Martora avea în medie câte trei clienți, obținând pe seară în jur de 100 de euro.

Martora a practicat prostituția în clubul "" timp de trei luni, perioadă în care a obținut aproximativ 3.000 de euro.

În fiecare dimineață, martora preda banii obținuți din practicarea prostituției inculpatei, iar în lipsa acesteia inculpatului.

Conform înțelegerii, după ce și-a achitat cheltuielile legate de obținerea pașaportului și transport, inculpații îi dădeau martorei J din suma brută obținută de aceasta din practicarea prostituției. Din banii obținuți, martora le plătea inculpaților chiria pentru imobilul în care locuiau împreună, aceasta cumpărând din aceeași bani și alimentele necesare pentru ea și cei doi inculpați.

Cu toate că dorea să plece de sub influența inculpaților și, martora nu a reușit să facă acest lucru, întrucât nu reușea să strângă sumele de bani care să îi permită fie să se descurce pe cont propriu în străinătate, fie să revină în România.

La sfârșitul lunii mai 2005, martora a reușit să strângă banii necesari pentru a reveni în România, situație în care, profitând de faptul că inculpatul se afla în România, i-a comunicat inculpatei că dorește să plece în România. Inculpata a acceptat cererea martorei, astfel că aceasta a revenit în România la data de 25.05.2005, încercând să rupă orice relație cu inculpații.

Martora i-a povestit soțului său, martorul cele întâmplate în Spania.

Ulterior, în cursul lunii iulie 2005, martorii și s-au deplasat pe cont propriu în Spania, pentru a-și căuta locuri de muncă.

Inculpatul a aflat despre acest lucru astfel că, la scurt timp de la sosirea acestora în Spania, s-a deplasat la imobilul în care aceștia locuiau, reproșându-i martorului că martora plecase de " la el", pretinzând totodată că aceasta ar fi avut să-i achite o datorie.

În aceste circumstanțe, între cei doi a avut loc o altercație, inculpatul fiind lovit de către martorul. La scurt timp, inculpatul a revenit însoțit de două persoane, la locuința martorilor din Spania, amenințându-l pe martorul cu scopul ca acesta să nu demareze vreun demers în ceea ce îl privea pe el și inculpata.

Celor doi inculpați le-a profitat suma de aproximativ 1500 euro, obținută de martora din practicarea prostituției.

Inculpații și cât și inculpata au încercat să o racoleze în scopul exploatării în aceeași modalitate și pe martora, aceasta locuind în același sat cu inculpații.

Inculpatul a revenit în România în cursul lunii septembrie 2004, cu scopul de a racola tinere pe care apoi să le transporte în Spania, unde să le exploateze prin obligarea la practicarea prostituției.

Astfel, acționând în realizarea scopului infracțional, inculpatul a contactat-o pe martora, căreia i-a propus să-l însoțească în Spania unde ar fi urmat să o ajute să-și găsească un loc de muncă, în calitate de chelneriță. Inculpatul i-a spus martorei că, dacă urma să accepte, inculpata avea să trimită, din Spania, banii necesari obținerii pașaportului și transportului.

Inițial, martora a ezitat și nu i-a dat nici un răspuns ferm inculpatului, fapt care l-a determinat pe acesta ca ulterior să o viziteze în mod repetat la domiciliu, unde a purtat discuții atât cu martora cât și cu părinții acesteia, încercând astfel să o determine să meargă în Spania.

Având în vedere că martora nu era hotărâtă în privința plecării, inculpatul a chemat-o la domiciliul său. Inculpații au încercat să o convingă pe martoră să meargă în Spania, sens în care i-au spus că acolo urma să lucreze în același bar în care lucra și inculpata. Având în vedere că martora avea îndoieli, cei doi au condus-o pe aceasta într-un loc în care puteau lua legătura telefonic cu inculpata, având în vedere că pe teritoriul comunei nu este semnal pentru telefoanele mobile.

Cei doi au luat legătura telefonic cu inculpata, dându-i apoi telefonul martorei. Inculpata a purtat o discuție cu martora, încercând să o convingă să meargă în Spania, unde putea câștiga sume de bani. Totodată, inculpata a asigurat-o că în Spania urma să lucreze în același club în care lucra ea și soțul său.

că ar putea fi vorba despre exploatarea sa prin obligarea la practicarea prostituției, martora a refuzat propunerea inculpaților. i-au comunicat că, în cazul în care se va răzgândi, să îi contacteze asigurând-o că, în cazul în care persista în refuz, vor găsi o altă fată care să meargă să "lucreze" în Spania.

Ulterior, martora a aflat din zvon public despre faptul că inculpații se ocupau de racolarea unor tinere în România, pe care apoi le transportau în străinătate, unde le exploatau, obligându-le să practice prostituția în folosul lor.

Această martoră a aflat și despre faptul că cei trei au încercat să o racoleze în același scop și pe martora, observând când inculpatul a determinat-o pe aceasta din urmă să ia legătura telefonic cu inculpata .

În aceeași perioadă, inculpatul a încercat să o racoleze în același scop și pe martora din com.Băneasa, sat, jud. Inculpatul s-a deplasat în mod repetat la locuința acesteia, în perioadele când soțul martorei era plecat, spunându-i că îi găsise în Spania un cu care putea trăi în concubinaj.

Martora i-a comunicat propunerea făcută de inculpat soțului său, situație în care, acesta din urmă i-a comunicat că, în realitate inculpatul dorea să o determine să meargă în Spania pentru aoe xploata. Soțul martorei i-a spus că aflase din zvon public despre faptul că inculpatul avea astfel de preocupări.

Ulterior, martora s-a întâlnit cu partea vătămată care i-a povestit faptul că, în Spania, fusese obligată de inculpat, prin exercitarea de violențe și amenințări, să se prostitueze în folosul său exclusiv.

Având în vedere aceste aspecte, martora a refuzat ulterior toate propunerile făcute de inculpat, de a merge în Spania.

După revenirea sa din Spania, în cursul lunii ianuarie 2007, inculpatul s- deplasat la locuința martorei. Aceasta a purtat o discuție cu inculpatul, pe parcursul căreia acesta a recunoscut faptul că o exploatase în Spania pe partea vătămată.

Ca urmare a acestei discuții, martora a rupt orice relație cu inculpatul și cu membrii familiei acestuia.

Tot în aceeași perioadă, inculpații și au încercat să o racoleze în același scop și pe martora minoră. Inculpatul, însoțit de inculpata, s-au deplasat la locuința martorei din satul, com.Jorăști, jud.G, inculpatul propunându-i acesteia să meargă în Spania, unde ar fi trebuit să îngrijească copilul nou-născut al inculpatei.

Acesta a asigurat-o pe martoră că toate cheltuielile ocazionate de plecarea sa în Spania și de obținerea pașaportului urmau să fie suportate de inculpată.

Luând cunoștință că martora este minoră și că pentru obținerea pașaportului era nevoie de acordul părinților acesteia, a contactat-o pe mama martorei în acest scop. Aceasta i-a comunicat că își dă acordul ca fiicei sale să îi fie eliberat pașaportul, doar cu condiția ca în Spania aceasta să se ocupe de îngrijirea unui copil.

Martora a stabilit cu inculpatul ca, a doua zi, să ia legătura telefonic cu inculpata.

Conform înțelegerii, inculpatul a luat legătura telefonic cu inculpata, dându-i telefonul martorei pentru a comunica direct.

Inculpata a vorbit cu martora, comunicându-i că nu era vorba despre îngrijirea unui copil și că, în realitate ar fi trebuit să lucreze într-un club unde urma să practice prostituția.

Inculpata a asigurat-o că urma să suporte toate cheltuielile ocazionate de plecarea ei în Spania.

Având în vedere aceste aspecte, martora a rupt legăturile cu inculpații.

Fiind audiați, atât în faza de urmărire penală, cât și în cursul cercetării judecătorești, inculpații și nu au recunoscut săvârșirea faptelor.

Inculpatul a declarat în faza de urmărire penală că pe timpul cât a stat în Spania muncit în agricultură, fiind angajat de un patron spaniol fără a-și aminti nici numele lui și nici denumirea firmei acestuia( declarație inc.-filele 229-236 dosar urm.pen. memoriu inc.-filele 237-238 dosar urm.pen.).

Acesta a precizat că în Spania avea o relație extraconjugală cu martora, negând însă că ar fi exploatat-o prin obligarea la practicarea prostituției.

Inculpatul a negat faptul că le-ar cunoaște pe martorele și și cu atât mai mult că le-ar fi traficat pe acestea. De asemenea, a negat că ar fi propus altor tinere, cu excepția părții vătămate, să plece împreună în străinătate.

Audiat în faza de cercetare judecătorească, inculpatula declarat că își menține declarațiile date în faza de urmărire penală,precizând că nu recunoaștefaptele reținuteîn sarcina sa și nici pe cele cinci martorecare susțin că ar fi practicat prostituția în folosul său(declarație inculpat- filele 178-179, vol.I dosar instanță),cu excepția părții vătămate cu care a avut o relație de concubinaj. Referitor la martora, a arătat că știa faptul că este menajera numitei și la urmărirea penală a precizat că nu o cunoaște, însă ulterior, a aflat că, de fapt, este verișoara sa, pe care o cunoștea sub numele de, însă ulterior aceasta s-a căsătorit și poartă numele de ( fapt petrecut în timpul în care inculpatul se afla în Spania). A precizat că a cunoscut-o pe partea vătămată cu două luni înainte de a pleca în Spania, mai exact din luna august 2004, întreținând cu aceasta relații extraconjugale. Inculpatul a arătat că avea cunoștință despre faptul că aceasta este minoră și i-a propus să îl însoțească în Spania, partea vătămată și părinții acesteia fiind de acord, înțelegerea fiind de a-l însoți pur și simplu în Spania și nu de a lucra ca menajeră.

Inculpatul a arătat că numita, sora sa, era plecată în Spania de 2 ani, fiind stabilită acolo. A mai declarat că, împreună cu partea vătămată au locuit o perioadă de trei luni la inculpata ( în Spania), perioadă în care inculpatul a lucrat cu ziua, însă oferta de lucru era slabă, motiv pentru care a plecat într-un alt oraș cu partea vătămată, unde a lucrat în agricultură până în ianuarie 2007.

Inculpatul a mai declarat că și partea vătămată a muncit alături de el, la solar, la roșii, până a rămas însărcinată, ulterior nu a mai fost primită de patron. A arătat că partea vătămată a rămas însărcinată la sfârșitul lunii mai 2005 și în 28.02.2006 a născut o, pe care inculpatul a recunoscut-o, nașterea fiind înregistrată în Spania.

Inculpatul a precizat că în decembrie 2006 s-a întors în România, însoțit de partea vătămată și de un frate al acesteia- - care venise în Spania pentru aoa juta la creșterea copilului, pentru ca partea vătămată să poată lucra.

A relatat că partea vătămată a rămas în România cu copilul, acasă la inculpat și cu cei doi copii ai inculpatului, rezultați din căsătoria cu inculpata, dar și cu copilul părții vătămate rezultat dintr-o altă relație, inculpatul revenind în Spania- și nu știe ce a determinat-o pe partea vătămată să depună plângere la polițieși să îl acuze că a obligat-o la practicarea prostituției în timpul în care s-au aflat în Spania.

Referitor la martora, inculpatul a declarat că o cunoaștedeoarece a întâlnit- în Spania, în localitatea Baza, însă el locuia într-o altă localitate, la 8 km. de aceasta.

A declarat că o cunoaște și pe, aceasta practica prostituția împreună cu alte trei fete pentru un anume. A mai arătat că martorei nu i- propus niciodată să îl însoțească în Spania și să practice prostituția și crede că, dacă i-ar fi făcut acest lucru, din 2004 și până în 2007, ar fi mers la poliție și ar fi depus plângere.

Inculpatul a mai declarat că își explică de ce martorele audiate în cauză au declarat că le-ar fi racolat, transportat și obligat la practicarea prostituției în Spania și de ce partea vătămată a afirmat că i-a dat acestuia suma de 40.000 euro- nefiind de acord să o despăgubească pe aceasta.

A arătat că partea vătămată, oricum intenționa să plece în Spania, la o mătușă și la sora acesteia.

A precizat că în perioada în care martora a susținut că a practicat prostituția în folosul inculpatului, aceasta avea o relație cu numitul, care a continuat să-i trimită bani după plecarea acesteia în Spania.

Inculpatul a declarat că, în timp ce se afla în Spania, aflat că partea vătămată întreținea relații cu alți bărbați și chiar își alunga copiii din casă pentru a nu vedea ce face aceasta, motiv pentru care le-a transmis părinților săi să o alunge din casă., cu ajutorul organelor de poliție,au alungat-o pe partea vătămată din locuința inculpatului și inculpatul consideră că din acest motiv partea vătămată a început demersurile împotriva sa.Inculpatul a mai declarat că el a suportat cheltuielile pentru obținerea documentelor de călătorie și transport pentru partea vătămată.

Inculpata, fiind audiată în faza de urmărire penală, nu a dat declarații, decât în calitate de făptuitoare, refuzând să facă acest lucru după aducerea la cunoștință a învinuirii( declarație-filele 303-304 dosar urm.pen.).

Aceasta a negat, pe parcursul audierii, că i-ar fi propus martorei să meargă în străinătate ori că ar fi făcut demersuri în vederea obținerii pașaportului de către aceasta.

Fiind audiată în faza de cercetare judecătorească, inculpata a arătat că nu recunoaște faptele reținute în sarcina sa și față de declarațiile date în faza de urmărire penală, mai are de făcut unele precizări( declarație inc. filele 180-181 vol. I dosar instanță). A arătat că în lunile iulie sau august 2004, mers la Poliția Tg.B pentru a depune o cerere de eliberare a pașaportului și, în timp ce se afla acolo, numitul a rugat-o să îi completeze și lui cererea pentru eliberarea pașaportului, timp în care, a venit acolo și partea vătămată, pe care o cunoștea și despre care știa că are rude în Italia.

A arătat că partea vătămată i-a spus că vrea și ea să obțină eliberarea pașaportului. Inculpata a întrebat-o dacă intenționează să plece iar partea vătămată i-a precizat că nu și văzând că îi completează formularul numitului, a rugat-o să îi completeze și ei formularul, ca să nu greșească, lucru cu care inculpata a fost de acord, de aceea formularul apare completat de ea.

Inculpata a mai declarat că în acea perioadă era în relații bune cu soțul său și locuiau împreună. A mai precizat că, la Poliția Tg.B, partea vătămată era însoțită de tatăl acesteia.

A mai arătat că nu a cunoscut despre relația părții vătămate cu soțul acesteia, până în săptămâna în care aceștia au plecat în Spania- deși i-a întrebat pe părinții acestora, însă aceștia nu i-a spus nimic.

Inculpata a declarat că în septembrie 2004, inculpatul și partea vătămată au plecat împreună în Spania, inculpatul sunând-o peste un timp pentru a-i spune că îi va trimite suma de 150 euro, din care 50 euro să îi ducă mamei părții vătămate, spunându-i că i-a trimis partea vătămată mamei sale. Inculpata a arătat că atunci când i-a spus inculpatului că a auzit prin sat despre relația acestuia cu partea vătămată, acesta a negat.

A arătat inculpata că în luna aprilie 2005, inculpatul s-a întors singur în țară și a locuit la părinții părții vătămate, moment în care inculpata a aflat că inculpatul întreținea o relație extraconjugală cu partea vătămată.

Inculpata a arătat că nu a propus la nicio femeie să meargă în Spania. A precizat că, la un moment dat, părinții părții vătămate au venit și i-au spus să plece din locuință deoarece fiica lor s-a căsătorit cu inculpatul și casa îi aparține acesteia, părinții părții vătămate lovind-o pe inculpată.

Inculpata a precizat că nu știe de ce martorele au declarat că a ajutat la racolarea lor în vederea traficării- apreciind că totul a plecat de la partea vătămată, care a rămas cu copilul în România și, pentru că s-a apucat de prostii, a fost dată afară din casa în care locuia și care aparținea unui unchi al inculpatului. A mai declarat că, în timp ce inculpatul se afla în Spania, l- rugat să îi trimită o sumă de bani pentru a putea ajunge în Spania la un frate de-al inculpatei, să își câștige existența, întrucât avea doi copii minori în întreținere, inculpatul trimițându-i suma de 250 euro.

A mai precizat că atunci când a mers la Poliția Tg.B, a mers pentru a se interesa de documentele necesare eliberării pașaportului pentru fratele său, nu pentru ea personal și se poate dovedi că a scris cererea și pentru numitul, din satul.

Inculpata a apreciat că la urmărirea penală s-a creat o confuzie, referitor la completarea cererii respective, în sensul că a fost întrebată dacă a ajutat-o pe partea vătămată cu bani pentru a pleca în Spania, aspect pe care l-a negat.

A mai precizat că, în anul 2005, în timp ce se afla în Spania, a fost invitată la o petrecere la numitul și, în timp ce se afla acolo, au venit și inculpatul și partea vătămată, moment în care s-a hotărât să plece, nesuportând să stea împreună cu aceștia.

Inculpatanu a putut fi audiată nici în faza de urmărire penală- fiind dată în urmărire generală-, nici în faza de cercetare judecătorească, aceasta sustrăgându-se( adresă G- Serviciul de Investigații Criminale din 18.05.2007- filele 29,30 vol.I dosar instanță, acte de căutare-filele 43,67,88,94,106,107,11-113,137 vol.I dosar instanță).

Partea vătămată s-a constituit parte civilă în faza de cercetare judecătorească cu suma de 50.000 lei(Ron) cu titlu de daune morale( fila 164 vol.I dosar instanță), solicitând obligarea inculpaților și la plata acestora ( încheiere dezbateri-fila 16 vol.III dosar instanță).

Celelalte victime- (), și, nu s-au constituit părți civile în cauză.

Inculpații, prin apărător ales au solicitat în apărare, proba cu martorii, și, și, solicitarea de relații de la Serviciul Poliției Rutiere G care să ateste dacă inculpatul este posesor de permis de conducere, relații de la Penitenciarul Galați - cabinetul medical, din care să rezulte dacă inculpatul a fost testat în vederea stabilirii consumului de droguri și care a fost rezultatul( fila 166 vol.I dosar instanță, fila 106 vol.II dosar instanță).

Prin încheierea de ședință din 10.12.2007( fila 2 vol.II dosar instanță) au fost respinse probele solicitate de inculpatul, prin apărător ales( analiza toxicologică și obținerea de relații de la.G-Serviciul Poliției Rutiere), ca nefiind utile, concludente și pertinente.

Prin încheierea de ședință din 16.04.2008( fila 148 vol.II dosar instanță) a fost admisă doar proba cu martorii și, restul probelor fiind respinse, acestea nefiind utile, concludente și pertinente.

Fiind audiată, martora a declarat că îl cunoaște pe inculpatul care este prieten cu soțul său și pe a cunoscut-o în Spania, în localitatea, unde locuia împreună cu inculpatul. Martora a declarat că a mers în Spania împreună cu soțul ei și pentru o perioadă au locuit la inculpatul, ulterior închiriindu-și o altă locuință.

Martora a precizat că i-a cunoscut în Spania pe inculpatul și pe partea vătămată cu puțin timp înainte ca aceasta din urmă să nască și că acesta lucra împreună cu martora la cules roșii, partea vătămată rămânând acasă cu copilul.

Martora a mai arătat că în Spania a cunoscut-o pe inculpata, care venea în vizită la inculpatul împreună cu soțul acesteia, inculpata locuind într-o altă localitate în Spania.

Martora a declarat că, în perioada în care a locuit în Spania, la locuința inculpatului, partea vătămată nu i-a spus că ar avea vreo problemă cu inculpații, martora apreciind că aceștia aveau o relație normală. De asemenea, a arătat că partea vătămată nu i-a spus că ar fi practicat prostituția în folosul inculpatului înainte de a rămâne însărcinată( declarație martor-fila 200 vol.II dosar instanță).

Martora, fiind audiată, a declarat că în anul 2005, mers în Spania și timp de trei săptămâni a locuit la inculpatul, pe care îl cunoștea anterior de la soțul său iar pe partea vătămată a cunoscut-o acolo, aceasta fiind însărcinată și spunându-i martorei că este soția inculpatului.

Martora a precizat că, la scurt timp, partea vătămată a născut și nu s-a plâns că ar avea o relație necorespunzătoare cu inculpatul, partea vătămată spunându-i martorei că inculpatul s-a despărțit de soția acestuia din România, cu care avea doi copii.

Martora a declarat că inculpatul lucra cu ea la solar iar partea vătămată nu lucra. A mai arătat că, după ce s-a mutat din locuința celor doi, s-a mai întâlnit cu aceștia, întrucât erau prieteni de familie și a participat la botezul fiicei lor.

Martora a mai declarat că, la 4-5 luni după ce partea vătămată a născut, a plecat împreună cu inculpatul în România și nu au mai revenit în Spania. Martora a susținut că partea vătămată i-ar fi spus că anterior ar fi lucrat unde a lucrat și martora( la cules roșii) și că patronul acesteia i-ar fi relatat acest aspect( declarație martor-fila 201 vol.II dosar instanță).

Inculpatul, prin apărător ales, a solicitat emiterea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție--Biroul Teritorial Galați, pentru a se comunica instanței dacă inculpatul a formulat un denunț, pentru a beneficia de disp.art.20 din Legea nr.678/2001, cerere admisă prin încheierea de ședință din 29.10.2008( fila 2 vol.III dosar instanță).

Cu adresa nr.192/D/P/2006 din 21.11.2008- Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție--Biroul Teritorial Galația comunicat instanței că la data de 23.09.2008, a formulat un denunț împotriva altor persoane pentru săvârșirea unei infracțiuni prev. de Legea nr.678/2001, însă cercetările până la momentul prezentei, nu au confirmat aspectele sesizate.

Inculpatele și, prin apărători aleși, au solicitat, în principal, să se dispună achitarea pentru faptele deduse judecății.

Astfel, pentru inculpata s-a solicitat achitarea sa, în baza disp.art.11 pct.2 lit.a pr.pen. în referire la art.10 lit.a pr.pen. și respectiv art.10 lit.d pr.pen.- pentru infracțiunea prev. de art.26 pen.rap.la art.20 pen. rap.la art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.278/2001 și în baza disp.art.11 pct.2 lit.a pr.pen. în referire la art.10 lit.a pr.pen. pentru infracțiunea prev.de art.26 pen.rap.la art.13 alin.1,2 și 3 teza I și II din Legea nr.678/2001.

Inculpata, prin apărător ales, a solicitat achitarea sa pentru ambele infracțiuni deduse judecății, potrivit disp.art.11 pct.2 lit.a pr.pen. în referire la art.10 lit.a pr.pen.

Inculpatul, a solicitat, prin apărător ales- av., schimbarea încadrării juridice din infracțiunile deduse judecății, respectiv cele prev. de art.12 alin.1,2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și art.37 lit.a pen. și art.13 alin.1,2,3 teza I și II din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 pen. și art.37 lit.a pen. în infracțiunea prev. de art.329 pen. invocând în acest sens decizia nr.XVI din 19.03.2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție- Secțiile Unite.

Cei trei inculpați, prin apărător ales, av., au formulat cereri de schimbare a încadrării juridice a faptelor deduse judecății, astfel:

1. Cu privire la infracțiunea prev. de art.13 alin.1,2 și 3 teza I și II din Legea nr.678/2001, au solicitat a se reține în sarcina inculpatului doar infracțiunea simplă și nu continuată de trafic de minori, doar pentru și doar pentru perioada septembrie 2004-ianuarie 2005, în condițiile aplicării legii penale mai favorabile, aceeași faptă, în aceeași încadrare juridică și în aceleași limite, urmând să fie reținută și în sarcina inculpatei, iar pentru inculpata complicitatea la infracțiunea prev. de art.13 alin.1,3 teza I și 4 teza III din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.13 pen.

2.Cu privire la infracțiunea prev. de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001s-a arătat că nu pot fi reținute cele două acte materiale, constându-se tentativa de recrutare a " victimelor" și, și că, în privința celorlalte două acte materiale referitoare la și, se impune schimbarea încadrării juridice, conform art.334 pr.pen. din art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 pen. în art.329 alin.1 pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. atât pentru inculpatul, cât și pentru inculpata.

Pentru inculpata, căreia i s-a reținut un singur act material, solicită achitarea, în temeiul art.11 pct.2 lit.a pr.pen. în referire la art.10 lit.a pr.pen.-pentru infracțiunea prev.de art.26 pen.rap.la art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001.

Reprezentantul Parchetului a solicitat conform art.334 pr.pen. schimbarea încadrării juridice a faptelor deduse judecății privind pe inculpatul, în sensul reținerii disp.art.37 lit.b pen. în loc de art.37 lit.a pen. susținând că durata pedepsei aplicate anterior inculpatului se consideră împlinită la momentul consumării infracțiunilor deduse judecății iar pentru inculpata, aplicarea disp.art.13 pen. pentru ambele infracțiuni deduse judecății.

Instanța a constatat că, în cauză, nici una din cererile de achitare sau schimbare a încadrării juridice formulate, cu excepția celor vizând aplicarea disp.art.13 pen. nu vor putea fi primite, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Fiind audiați, atât în faza de urmărire penală, cât și în cea de cercetare judecătorească, astfel cum s-a arătat în considerentele anterior precizate, inculpații și nu au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor( declarații inculpați- filele 229-236 dosar urm.pen. filele 303-304 dosar urm.pen. filele 178-181 vol.I dosar instanță).

Inculpatul, inițial a declarat că nu le cunoaște pe cele cinci victime, audiate în calitate de martori ci doar pe partea vătămată, cu care a avut o relație de concubinaj.

În faza de cercetare judecătorească, pe parcursul audierii, a revenit asupra acestei declarații, arătând că pe martora o cunoaște, deoarece a întâlnit-o în Spania, în localitatea Baza, pe martora, de asemenea, o cunoaște, aceasta practicând prostituția în Spania, împreună cu alte trei fete, pentru un anume" ".

Inițial a susținut că nu știe ce a determinat-o pe partea vătămată să depună plângere la poliție, pentru ca în finalul declarației date în faza de cercetare judecătorească să susțină că părinții săi au alungat-o pe partea vătămată cu ajutorul organelor de poliție din locuința inculpatului și consideră că, din acest motiv, partea vătămată a început demersurile împotriva sa.

Aceeași poziție procesuală a avut-o și inculpata care, în faza de urmărire penală, a dat declarații doar în calitate de făptuitoare, negând comiterea faptelor și refuzând ulterior să declare după aducerea la cunoștință a învinuirii, în faza de cercetare judecătorească, revenind asupra primei declarații și susținând( după administrarea probei cu expertiza grafoscopică la urmărirea penală) că a scris cererea părții vătămate pentru eliberarea pașaportului, la cererea acesteia din urmă.

Potrivit art.69 pr.pen. declarațiile învinuitului sau ale inculpatului, făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză.

Instanța a constatat că declarațiile celor doi inculpați audiați (inculpata, astfel cum s-a arătat mai sus, nu a putut fi audiată în cauză întrucât s-a sustras atât urmăririi penale cât și cercetării judecătorești) sunt contradictorii și nu se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.

Declarațiile inculpatuluisunt combătute de mijloacele de probă administrate în cauză și, în special de declarațiile martorilor audiați, declarații care se coroborează între ele și totodată, se coroborează cu declarația părții vătămate .

Astfel, declarațiile părții vătămate din care rezultă că a fost exploatată de inculpații și se coroborează cu declarațiile martorelor( victime ale traficului de persoane) ( ) și, acestea relatând că au perceput în mod nemijlocit faptul că cei doi inculpați o exploatau pe aceasta, obligând-o să practice prostituția în clubul "" din localitatea Baza. În realizarea scopului infracțional, inculpatul a proferat amenințări la adresa părții vătămate și chiar a lovit-o pe aceasta în mod repetat, aspecte percepute în mod direct de cele două martore și relevate de acestea, cu ocazia audierilor efectuate în cauză.

Deși inițial a negat că le-ar cunoaște pe cele 5 martore (victime), inculpatul a revenit ulterior asupra acestor declarații, arătând că pe o cunoaște, întrucât a întâlnit-o în Spania iar pe, de asemenea o cunoaște tot din Spania, unde aceasta practica prostituția împreună cu alte trei fete pentru un anume " " și avea o relație cu un anume, căruia îi trimitea bani din Spania.

Referitor la martora, aceasta a precizat că era menajera lui și, deși a precizat la urmărirea penală că nu o cunoaște, ulterior, a aflat că, de fapt, este verișoara sa, pe care o cunoștea sub numele de, însă ulterior aceasta s-a căsătorit și poartă numele de.

Cu privire la declarațiile martorilor (victime), și, acestea, în faza de cercetare judecătorească au revenit asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală.

Astfel,martora, fiind audiată în instanță ( fila 184 vol.I dosar instanță) a precizat că nu își menține declarațiile date în faza de urmărire penală întrucât i-au fost dictate de polițist, fiind luată seara de acasă și spunându-i-se că este obligatoriu să scrie ce îi dictează. A negat că i-ar cunoaște pe cei trei inculpați, însă a arătat că i s-a prezentat o planșă fotografică în care i- recunoscut pe inculpații și.

Urmare acestei declarații, procurorul s-a sesizat din oficiu cu privire la săvârșirea de către martoră a infracțiunii de mărturie mincinoasă prev. de art.260 pen.( încheiere-fila 185 vol.I dosar instanță).

Fiind audiată de organul de urmărire penală în cauza privind infracțiunea prev. de art.260 pen. martora precizează că declarația dată în instanță în ședința publică din 18.09.2007 nu corespunde adevărului, martora revenind asupra declarațiilor date la poliție, întrucât i-a fost teamă de inculpații și ( copie declarație-filele 39-40 vol.II dosar instanță).

Fiind reaudiată în instanțăla termenul din 18.06.2008( fila 202 vol.II dosar instanță),martora a precizat că își menține prima declarație dată în faza de urmărire penalăși a arătat că a revenit asupra acesteia în fața instanței întrucât i-a fost frică de inculpata și de soacra acesteia- mama inculpatului. A mai arătat că,înainte să dea declarația în instanță și în apropierea termenului de judecată din 18.06.2008, inculpatul a sunat-o pe sora martorei și a întrebat-o ce va declara martora în instanță, aceasta spunându-i că nu știe.

Martora, fiind audiată la termenul de judecată din 18.10.2007( declarație fila 235 vol.I dosar instanță) a declarat că nu își menține declarațiile date în faza de urmărire penală în fața procurorului deoarece a scris exact ce îi dicta acesta, cunoscând totul de la, însă cele consemnate nu corespund adevărului. A arătat că partea vătămată și mama acesteia i-au solicitat să depună mărturie și să declare că a fost luată de inculpatul și dusă unde a fost dusă și.

A susținut că a scris ce i-a dictat procurorul pentru că i-a fost frică să nu pățească ceva, deși nu a fost amenințată de procuror.

Urmare acestei declarații, procurorul s-a sesizat din oficiu, la același termen de judecată-18.10.2007, cu privire la săvârșirea de către martoră a infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev. de art.260 pen.( încheiere-fila 245 vol.I dosar instanță).

Fiind audiată de organul de cercetare penală, în legătură cu săvârșirea infracțiunii prev. de art.260 pen. martora a precizat că își menține declarațiile date în fața procurorului în faza de urmărire penală, arătând că a mințit în fața instanței, în ședința publică din 18.10.2007 deoarece,înainte de a da declarație a fost sunată de inculpatul și amenințată cu moartea, acesta spunându-i să nu își mențină declarațiile date în faza de urmărire penală(copie declarație filele 293-294 vol.I dosar instanță).

Fiind reaudiată în instanță la termenul de judecată din 22.01.2008( fila 49 vol.II dosar instanță),martora a precizat că își menține prima declarație dată în fața organelor de cercetare penală și declarația dată la poliție în 23.11.2007.

A declarat că, înainte să se prezinte în instanță, cât și după ce a depus mărturie în fața instanței,a fost sunată de inculpatul, care i-a spus să se mute din.

A arătat că și mama părții vătămate-martora, după ce a depus depoziție în instanță, chiar pe drum, în sat, a înjurat-o și i-a reproșat de ce a mințit în instanță, iar martora i-a spus că a mințit, pentru că i-a fost frică și încă îi este frică. A precizatcă a primit amenințări de la inculpat, prin intermediul unei persoane care este foarte bun prieten cu inculpatul, iar inculpatul știe foarte bine despre ce persoană este vorba.

Martora -, fiind audiată în faza de cercetare judecătorească, a declarat că nu își menține declarațiile date în faza de urmărire penală, întrucât cea scrisă de martoră a fost dictată de procuror sau polițist și a procedat astfel, întrucât îi era teamă deoarece nu a mai fost niciodată chemată la poliție și i s-a spus că, dacă nu va da declarație, se vor aplica alte metode( declarație martor-fila 289 vol.II dosar instanță). A precizat că cele scrise după dictare, parte corespund adevărului, parte nu, o parte fiind adăugată de lucrătorul de poliție sau procuror.

A declarat că, deși îi este frică și la momentul audierii în instanță, a venit să spună adevărul, întrucât s-a săturat să fie purtată pe drumuri, având un copil mic și bolnav. A arătat că a plecat singură în Spania în 2003-2004, unde a cunoscut-o pe sora inculpatului - inculpata, care a ajutat-o cu bani pentru a putea veni acasă. A declarat că lucra ca damă de companie la un club de noapte iar pe inculpatul și pe partea vătămată i-a cunoscut în casă la, aceasta prezentându-i ca fiind fratele, respectiv prietena acestuia iar pe a cunoscut-o în România, mergând la aceasta pentru a-i duce un pachet.

A arătat căși lucrau ca dame de companieiar inculpatul nu știe unde lucra. Martora a susținut că a lucrat cu inculpata și cu partea vătămată într-un club în Spania, aproximativ două luni, după care, pentru că nu i-a convenit, și-a găsit un loc de muncă într-un restaurant. A arătat că nu a mai ținut legătura cu inculpații după ce a plecat din acel club.

Martora a precizat că partea vătămată își asigura singură întreținerea și cunoaște acest lucru întrucât au lucrat împreună timp de două luni; a mai arătat că a locuit cu inculpații și și cu partea vătămată, timp de două săptămâni.

A arătat că partea vătămată nu i-a spus că ar avea o relație proastă cu inculpatul, i-a spus că îl iubește.

Martora a susținut că nu a fost obligată la practicarea prostituției sau exploatată în vreun fel de inculpatul și nu i-a dat acestuia vreo sumă de bani din sumele câștigate de aceasta. A arătat, totodată că, atât timp cât au fost în acel club,partea vătămată a practicat prostituția; a susținut că, în acel club, doar fetele care doreau să practice prostituția făceau acest lucru, nu erau obligate.

Instanța de fond a mai reținut că, pentru a putea produce efecte, revenirea asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală trebuie să fie temeinic motivată și convingător dovedită și totodată, să se coroboreze cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză.

în fața instanței, de către martori, a declarațiilor date în cursul urmăririi penale, cu motivarea că ar fi fost supuși unor violențe fizice sau psihice - nu trebuie acceptată necritic; prin asemenea retractări se divizează artificial procesul penal și se minimalizează necesitatea și importanța urmăririi penale. Este cunoscut că, de regulă, declarațiile care reflectă cel mai exact adevărul sunt cele pe care martorul le-a scris personal în momentele inițiale ale urmăririi penale, precum și cele în care acesta a relatat liber faptele într-un moment când încă în cauză, nu s-au putut concepe strategii de apărare.

S-a mai constatat că martora nu a motivat temeinic revenirea asupra declarațiilor date în faza de urmărire penală și nici nu a dovedit convingător această poziție.

Declarația sa din faza de cercetare judecătorească nu se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor administrate în cauză, fiind contrazisă de declarațiile părții vătămate și ale martorelor(victime) - date atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul cercetării judecătorești( declarație filele 13-16,44-51 dosar urm.pen. filele 92-97, 121-127 dosar urm.pen. fila 48 vol.II dosar instanță, filele 287-288 dosar instanță vol.II).

Astfel, martora, în faza de cercetare judecătorească a menținut declarațiile date în faza de urmărire penală( declarație martoe-fila 48 vol.II dosar instanță), arătând că, inițial, inculpata i-a propus să o însoțească în Spania și să o ajute la un restaurant pe care îl deținea împreună cu un cetățean spaniol, i-a plătit pașaportul și biletul de călătorie până în Spania, iar după ce a ajuns acolo, inculpatul i-a spus că va lucra într-un club, practicând prostituția, iar suma câștigată să o dea inculpatei.

A arătat că la locuința inculpatei se aflau și partea vătămată și martora care practicau prostituția și dădeau banii câștigați, probabil, tot inculpatului.A precizat că o lună și J i-a dat banii obținuți din practicarea prostituției inculpatului și o lună și J inculpatei - martora practicând prostituția timp de 3 luni în clubul "".

Referitor la numitul- despre care inculpatul a declarat în instanță că era concubinul martorei-aceasta a precizat că acesta este cel care a ajutat-o să plece din Spania în contextul în care a fost amenințată de inculpatul că, dacă se întoarce în România, o omoară.

A mai arătat că martora i-a spus că dorește să plece, pentru că, decât să muncească pentru inculpați, mai bine să muncească pentru ea.

Martora a arătat că, în Spania a locuit cu inculpații și cu victimele mai sus indicate, iar inculpații și nu îi dădeau voie nici să iasă și nici să dea telefon.

Raportat la considerentele expuse, s-a dat eficiență declarației date de martora în cursul urmăririi penale.

S-a constatat că declarațiile inculpatului sunt contrazise de declarațiile victimelor audiate-, și ( ), și, precum și ale martorilor, și, aceștia din urmă menținând în instanță declarațiile date în cursul urmăririi penale( declarații filele 182-183 vol.I dosar instanță, filele 50, 145 vol.II dosar instanță).

Chiar și din declarația dată în fața instanței de către martora (declarație care, raportat la considerentele expuse, nu corespunde în totalitate realității)- în contextul în care încearcă a exonera pe inculpați de răspundere - aceasta a susținut că partea vătămată a practicat prostituția în același club cu martora.( susținând că pentru a se întreține) și nu a lucrat la cules de roșii cum susține inculpatul în declarațiile sale.

Declarațiile inculpatului sunt contrazise și de celelalte probe administrate în cauză: procese-verbale de recunoaștere din planșe fotografice, listinguri cu intrări și ieșiri din țară ale inculpaților și victimelor.

În ce privește pe inculpata, aceasta a negat pe parcursul audierii că i-ar fi propus părții vătămate să meargă în străinătate ori că ar fi făcut demersuri în vederea obținerii pașaportului de către aceasta.

Declarațiile sale sunt combătute de declarațiile părții vătămate, de raportul de expertiză tehnico-științifică grafoscopică, precum și declarațiile martorelor și ( mama părții vătămate) date atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de cercetare judecătorească.

Raportat la aceste considerente, s-a arătat că nu se va putea reține că faptele celor trei inculpați nu există, și, pe care le consecință, nu se va putea reține incidența în cauză a disp.art.11 pct.2 lit.a pr.pen. în referire la art.10 lit.a pr.pen. astfel cum s-a solicitat.

Cu privire la cererile formulate de cei trei inculpați, prin apărători aleși, s-au reținut următoarele:

1. Referitor la infracțiunea prev. de art.13 alin.1,2 și 3 teza I și II din Legea nr.678/2001, inculpații, și au solicitat, prin apărători aleși, s-au reținut următoarele:

- în sarcina inculpatului doar infracțiunea simplă și nu continuată de trafic de minori, doar pentru partea vătămată și doar pentru perioada septembrie 2004-ianuarie 2005, în condițiile aplicării legii penale mai favorabile

- aceeași faptă, în aceeași încadrare juridică și în aceleași limite și pentru inculpata

- pentru inculpata, complicitate la infracțiunea prev. de art.13 alin.1 și 3 teza I și II, cu aplicarea art.13 pen.

Cererea nu a putut fi primită decât în privința aplicării în cauză a disp.art.13 pen. referitor la aplicarea legii penale mai favorabile, pentru considerentele următoare:

S-a solicitat, ca, în privința părții vătămate să se rețină ca perioadă a săvârșirii faptei prev. de art.13 din Legea nr.678/2001 doar perioada 27.09.2004, când a plecat împreună cu inculpatul în Spania, dată la care era minoră și până la 26.01.2005, dată la care aceasta a devenit majoră, moment din care nu se mai poate susține că inculpații au traficat în continuare o minoră.

S-a constatat, din această perspectivă, că data infracțiunii prev. de art.13 din Legea nr.678/2001 în privința inculpaților și, cu privire la partea vătămată nu se poate reține ca fiind cea solicitată, cu privire la reținându-se art.13 din Legea nr.678/2001 în forma complicitățiila racolarea părțiivătămate și care nu poate fi pusă în discuție, raportat la momentul racolării, partea vătămată fiind minoră.

Potrivit art.13 alin.1 din Legea nr.678/2001, astfel cum a fost modificată prin OUG nr.79/2005 - modificare, raportat la care, față de cei trei inculpați devin incidente disp.art.13 pen.- "recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unei persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani, în scopul exploatării acesteia" constituie infracțiunea de trafic de minori.

Textul de lege menționat stabilește astfel, în modalitățile alternative arătate, că recrutarea, transferarea etc. a unei persoane minore (între 15-18 ani), înscopul exploatăriiacesteia, constituie infracțiune, din interpretarea acestuia rezultând că relevant este momentul la care minora a fost racolată, transportată, etc- în scopul exploatării, infracțiunea consumându-se la momentul la care scopul a fost atins- adică la momentul la care exploatarea persoanei din diverse motive, a încetat, neavând relevanță dacă la acel moment victima devenise sau nu majoră.

Acest aspect rezultă din interpretarea teleologică a textului mai sus indicat- acceptând o interpretare în sensul celor solicitate de inculpați, ajungându-se a se încălca finalitatea avută în vedere de legiuitor prin încriminarea faptei indicată în textul de lege invocat.

Din probele administrate în cauză, rezultă că victima a fost racolată de cei trei inculpați în perioada august-septembrie 2004, exploatată de către inculpata împreună cu inculpatul din septembrie 2004 până în iulie 2005( partea vătămată rămânând însărcinată în luna mai 2005 și exploatată până în iulie 2005 de către cei doi inculpați).

Cu privire la cererea de înlăturare din încadrarea juridică a infracțiunii prev. de art.13 din Legea nr.678/2001 a disp.art.41 alin.2 pen. raportat la încercarea de racolare a victimei minore, această cerere nu va putea fi primită.

S-a susținut că nu poate exista tentativă la recrutarea acesteia în vederea exploatării, întrucât nu s-a demonstrat existența încercării de aoc onvinge să meargă într-un loc unde să fie supusă exploatării.

S-a mai susținut că aceasta s-a oferit de bună-voie să meargă în Spania, atunci când inculpații și au mers la ea acasă și i-au spus că sunt în căutarea unei fete care să se ocupe de îngrijirea copilului surorii inculpatului, astfel încât lipsește latura obiectivă a infracțiunii.

Urmează a constata că, în cauză, din coroborarea tuturor probelor administrate, rezultă că modalitatea de racolare a victimelor era aceea de a le induce în eroare, arătându-se inițial că vor merge în Spania, fie pentru a lucra în restaurantul pe care inculpata l-ar fi deținut împreună cu un cetățean spaniol, fie pentru a îngriji de copilul inculpatei sau al altei persoane.

Nu întâmplător, inculpații și au mers la martora și i-au spus că sunt în căutarea unei persoane care să meargă în Spania pentru a îngriji copilul inculpatei, acesta fiind mijlocul prin care încercau să inducă în eroare, neavând relevanță faptul că martora s-a oferit singură să meargă.

Inculpații se adresau, în general, persoanelor din satul în care locuiau și despre care cunoșteau că au o situație materială precară, fiind evident faptul că, datorită acestei situații, vor fi de acord cu propunerile formulate de aceștia, cu atât mai mult cu cât li se propuneau locuri de muncă, fără a li se spune că vor practica prostituția.

Martora a fost pusă în legătură cu inculpata, aceasta din urmă, încercând să o inducă în eroare, spunându-i că va lucra într-un bar unde doar va sta la o masă, cu o bere în față în prezența unor bărbați, banii pe care îi va câștiga urmând să fie toți ai martorei.

Faptul că nu s-a reușit determinarea martorei să plece în Spania, și aceasta deoarece martora nu a fost de acord, nu înlătură incidența în cauză a disp.art.20 pen. rap. la art.13 din Legea nr.678/2001- în cauză fiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, inculpații încercând să o racoleze prin inducere în eroare, fapt nereușit datorită renunțării martorei și nu atitudinii inculpaților.

2. Cu privire la infracțiunea prev. de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, inculpații au susținut că nu pot fi reținute cele două acte materiale constând în tentativa de recrutare a victimelor și și că, în privința celorlalte două acte materiale referitoare la și, se impune schimbarea încadrării juridice, conform art.334 pr.pen. din art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 pen. în infracțiunea prev. de art.329 alin.1 pen. cu aplicarea art.41 alin.2 pen. atât pentru inculpatul cât și pentru inculpata.

Pentru inculpata, căreia i s-a reținut un singur act material, s-a solicitat achitarea, în temeiul art.11 pct.2 lit.a pr.pen. în referire la art.10 lit.d pr.pen. pentru infracțiunea prev. de art.26 pen.rap.la art. 12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001.

Se susține că în privința victimelor și, inculpații le-au propus să meargă în Spania, la, promitându-le că le vor ajuta să își găsească un loc de muncă, propunere ce este firească și licită.

Cererile formulate nu vor putea fi primite și nici argumentarea acestora.

Astfel cum s-a arătat mai sus, în privința victimei minore - modalitatea prin care inculpații racolau victimele era aceea a inducerii în eroare prin prezentarea unor situații aparent licite( li se promitea că vor merge în Spania, fie pentru a lucra într-un restaurant, fie pentru a îngriji un copil).

Se omite a se preciza și motivul pentru care cele două victime au refuzat să meargă în Spania.

Astfel cum rezultă din declarațiile acestora, au refuzat după ce au aflat din sat că inculpații se ocupă cu racolarea de tinere femei pe care, în Spania, le obligă la practicarea prostituției.

Intenția inculpaților- raportat la modalitatea de săvârșirea a faptelor-era aceea de a le transporta în Spania, la inculpata, în vederea exploatării prin obligarea la practicarea prostituției- fapt ce s-a reușit cu privire la, și ( ).

Cu privire la cele două victime- și - nu s-a reușit întrucât acestea, dându-și seama( într-o modalitate sau alta) că vor fi obligate la practicarea prostituției, au refuzat să meargă în Spania.

În ce privește schimbarea de încadrare juridică( pentru cele două acte materiale referitoare la și ), din infracțiunea prev. de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001 în infracțiun ea prev. de art. 329 alin.1 pen. nici aceasta nu va putea fi primită.

De altfel, inculpații, prin apărător ales, av., au solicitat inițial, atât pentru infracțiunea prev. de art.12 din Legea nr.678/2001 cât și pentru cea prev. de art.13 din Legea nr.678/2001, schimbarea de încadrare juridică, în infracțiunea prev. de art.329 pen. invocând în acest sens decizia nr.16 din 19 martie 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție- Secțiile Unite.

Susținerile că victimele au plecat în Spania și au practicat prostituția, fără a fi constrânse de inculpați în nici un fel, nu vor putea fi primite.

Prin decizia nr.XVI din 19 martie 2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție- Secțiile Unite, s-a stabilit( la punctul 4) că, în situația unor acte de recrutare, transportare, transferare, cazare sau primire a unei persoane, prinamenințare,violență, răpire, fraudă oriînșelăciune,abuz de autoritate sau prinalte forme de constrângereori profitând de imposibilitatea acelei persoane de a-și exprima voința sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. de art.12 din Legea nr.678/2001.

Astfel cum se arată la punctul 1 din dispozitivul deciziei sus citate, distincția dintre infracțiunea de trafic de persoane prev. de art.12, respectiv, art.13 din Legea nr.678/2001 și cea de proxenetism prev. de art.329 alin.1 din Codul Penal este dată de obiectul juridic generic diferit al celor două încriminări, respectiv de valoarea socială diferită, protejată de legiuitor prin textele încriminatorii ale celor două legi: în cazul infracțiunilor prev. de Legea nr.678/2001 aceasta fiind apărarea dreptului la libertate, voință și acțiune a persoanei iar în cazul infracțiunii de proxenetism prev. de art.329 pen. apărarea bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială și de asigurarea licită a mijloacelor de existență.

Rezultă, așadar că, ori de câte ori recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea sau primirea unei persoane, prin amenințări, violență, răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de constrângere, ori profitând de imposibilitatea acelei persoane de a-și exprima voința, sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. de art.12 din Legea nr.678/2001, iar în cazul unei persoane minore- de trafic de minori- prev. de art.13 din Legea nr.678/2001.

Prin constrângere, în înțelesul textului de lege enunțat, nu se înțelege numai constrângerea fizică, astfel cum se susține în apărare, ci, astfel cum se arată în disp.art.12 din Legea nr.678/2001, amenințare, violență, răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de constrângere.

Din probele administrate în cauză, rezultă că, inculpații au acționat inițial, pentru racolarea victimelor, prin inducerea în eroare și, ulterior, pentru cele trei victime, pe care au reușit să le exploateze, violențe fizice, amenințări.

Se susține că, în cazul victimei, aceasta a fost de acord să practice prostituția, însă se omite a se arăta că, deși aceasta, a cunoscut de la început că urmează să practice prostituția, înțelegerea nu a fost ca toate sumele de bani obținute să revină inculpaților, ci să restituie doar banii împrumutați de la unul din inculpați- înțelegere ce nu a fost respectată de aceștia- în acest caz fiind vorba de înșelăciune- ca modalitate alternativă prev. de art.12 din Legea nr.678/2001.

Conform art.16 din Legea nr.678/2001, consimțământul persoanei- victimă a traficului, nu înlătură răspunderea penală a făptuitorului.

Din perspectiva acestei dispoziții legale, rezultă voința legiuitorului de a sancționa infracțiunile de trafic de persoane independent de consimțământul victimei, fiind lipsită de orice relevanță exprimarea acestuia în contextul activității infracționale a traficanților.

În cazul infracțiunii prev. de art.12 din Legea nr.678/2001 care încriminează traficul de persoane majore, este subînțeleasă lipsa consimțământului victimei la vreuna din acțiunile desfășurate de traficant, atâta timp cât existența infracțiunii este condiționată de utilizarea unor procedee de natură a înfrânge libertatea de a hotărî și acționa a unor persoane față de care se exercită acestea, mijloacele de constrângere fiind susceptibile de a vicia un eventual consimțământ care, obținut în aceste circumstanțe, este afectat de violență, dol sau eroare esențială.

de minori este încriminat în art.13 din Legea nr.678/2001 ca infracțiune, chiar dacă acțiunile de recrutare, transportare, transferare, găzduire sau primire a unui minor, în scopul exploatării acestuia nu se realizează prin mijloacele de constrângere, prezumându-se astfel de către legiuitor, că în aceste situații, victima traficului nu are capacitatea de a exprima un consimțământ valabil.

Fapta săvârșită față de o minoră, căreia i s-a promis prin înșelăciune, un loc de muncă în străinătate, constituie infracțiunea de trafic de minori, prev. de art.13 din Legea nr.678/2001.

Susținerile inculpatului, referitoare la faptul că victima minoră, ar fi depus plângere la poliție împotriva sa pentru a se răzbuna, nu înlătură reținerea în sarcina acestuia a infracțiunii prev. de art.13 din Legea nr.678/2001.

Nu are relevanță motivul care a determinat-o pe partea vătămată să depună plângere la poliție, atâta timp cât faptele descrise de aceasta în plângere, au fost probate, din coroborarea probelor administrate rezultând atât existența faptelor reclamate cât și săvârșirea acestora de către cei trei inculpați.

Declarațiile celor doi martori propuși în apărare de către inculpat- și -- nu înlătură situația de fapt reținută, cele două martore cunoscând pe inculpat și partea vătămată după ce aceasta din urmă a rămas însărcinată și nu a mai putut fi exploatată de inculpat din acest motiv.

Una din martore a susținut că din relatările patronului său, a aflat că partea vătămată a lucrat la acesta, la cules de roșii, aspect care, de altfel, rezultă și din relatările părții vătămate, aceasta, după ce a rămas însărcinată, a lucrat o perioadă la cules de roșii, în timp ce se afla în Spania.

Urmează a constata că vinovăția inculpaților este dovedită cu probele administrate în cauză, atât în cursul urmăririi penale, cât și în faza de cercetare judecătorească: procese-verbale( filele 5, 11, 39-43, 52-54, 87-89, 98-100, 142-144, 178-182, 184, 347-353 dosar urm.pen.), raport de expertiză tehnico-științifică grafoscopică( filele 191-197 dosar urm.pen.), planșe fotografice ( filele 35-38, 55-73, 90-91, 145-154, 169-176, 336-346 dosar urm.pen.), înscrisuri ( filele 12, 198-226, 274-282, 326-331, 354, 355, 363 dosar urm.pen.), listing intrări- ieșiri în și din România( filele 22-24, 82 bis-86, 111-120, 256-270, 286-294, 316-321 dosar urm.pen.), declarații inculpați( filele 229-239, 302-304 dosar urm.pen. filele 178-181 dosar instanță), declarații parte vătămată ( filele 6-12, 13-16 dosar urm.pen. filele 287-288 vol.II dosar instanță), declarații martori( filele 18-21, 44-46, 48-51, 67-78, 80-82, 92-94, 96-97, 121-141, 155-156, 158 dosar urm.pen. filele 182-184 vol.I dosar instanță, filele 235, 294 vol.I dosar instanță, filele 39, 40, 48, 49, 50, 111, 145, 200-201, 202, 289 vol.II dosar instanță).

În drept, fapta inculpatului care, prin acțiuni repetate desfășurate în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioadaseptembrie 2004-vara anului 2005 racolat sau încercat să racoleze în România, a transportat sau a asigurat transportul în Spania, a cazat sau a asigurat cazarea în Spania a victimelor majore, și, în scopul exploatării acestora prin obligarea la practicarea prostituției, consimțământul victimelor fiind obținut prin inducere în eroare ori constrângere fizică sau morală, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată, prev. de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 pen.

Fapta aceluiași inculpat care, prin acțiuni repetate desfășurate în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioadaaugust 2004-iulie 2005 racolat prin inducere în eroare pe victima minoră și a transportat-o în Spania, în scopul obligării prin constrângere fizică și morală la practicarea prostituției, iar în anul 2004 încercat să o racoleze în același scop pe victima minoră, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori în formă continuată, prev. de art.13 alin.1,2 și 3 teza I și II din Legea nr.678/2001 cu aplicarea art.41 alin.2 pen.

Fapta inculpatei care, prin acțiuni repetate desfășurate în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioadaseptembrie 2004-mai 2005 racolat sau încercat să racoleze în România sau Spania, a transportat în Spania sau a primit și cazat în Spania pe victimele majore, și, în scopul obligării prin constrângere fizică și morală ori prin inducere în eroare la practicarea prostituției, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane în formă continuată, prev. de art.12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 pen.

Fapta aceleiași inculpate care, în perioadaeptembrie 2004-iulie 2005 primit și caza în Spania pe victima, în scopul obligării prin constrângere fizică și morală ori prin inducere în eroare la practicarea prostituției, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori prev. de art.13 alin.1,2 și 3 teza I și II din Legea nr.678/2001.

Fapta inculpatei, de a-i ajuta, înseptembrie 2004, pe inculpații și la încercarea acestora de racolare a victimei majore, în scopul obligării prin constrângere fizică și morală ori prin inducere în eroare la practicarea prostituției în Spania, întrunește elementele constitutive ale complicității la tentativă la infracțiunea de trafic de persoane, prev. de art.26 pen. rap.la art.20 pen. în referire la art. 12 alin.1 și 2 lit.a din Legea nr.678/2001.

Fapta aceleiași inculpate de a-l ajuta înaugust-septembrie 2004pe inculpatul la racolarea prin inducere în eroarea victimei minore, precum și la transportul în Spania al victimei, prin facilitarea obținerii pașaportului turistic în scopul obligării prin constrângere fizică și morală la practicarea prostituției, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de trafic de minori prev. de art.26 pen. rap.la art.13 alin.1,2 și 3 teza I și II din Legea nr.678/2001.

Se cuvine a se menționa că, în rechizitoriu, la încadrarea în drept a faptelor reținute celor trei inculpați, au fost precizate în mod eronat datele săvârșirii acestora, deși în considerentele acestuia sunt precizate în mod corect, datele săvârșirii faptei fiind cele reținute mai sus de instanță și rezultate din coroborarea probatoriilor administrate.

Având în vedere că dispozițiile Legii nr.678/2001 au fost modificate ulterior( prin OUG nr.79/2005 și respectiv, Legea nr.287/2005), pentru toți cei trei inculpați și pentru toate faptele reținute în sarcina acestora, urmează a se face aplicarea disp.art.13 pen.referitoare la legea penală mai favorabilă, prin aplicarea corespunzătoare a disp.art.334 pr.pen.

La individualizarea pedepselor ce vor fi aplicate celor trei inculpați prin prezenta hotărâre, vor fi avute în vedere criteriile generale de individualizare prev. de art.72 pen. urmând a se ținea seama de dispozițiile părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în legea aplicabilă, de persoana inculpaților, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, precum și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În ce privește peinculpatul,din fișa de cazier judiciar rezultă că nu se află la primul impact cu legea penală( fila 206 vol.I dosar instanță).

Ultima condamnare este cea dispusă prin sentința penală nr.163/30.04.2001 a Judecătoriei Tg.B, definitivă prin decizia penală nr.884/19.11.2001 a Curții de APEL GALAȚI, prin care i s-a aplicat o pedeapsă de 4 ani și 3 luni închisoare, pedeapsă executată în perioada 13.02.2001-10.10.2003, dată la care s-a liberat condiționat, rămânând un rest neexecutat de 580 zile închisoare.

Prin comiterea faptelor deduse judecății înainte de împlinirea duratei pedepsei aplicate prin sentința penală nr.163/2001 a Judecătoriei Tg.B, după liberarea condiționată din executarea acesteia, în cauză devin incidente disp.art.37 lit.a pen.- referitoare la starea de recidivă postcondamnatorie- considerente, raportat la care cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor deduse judecății privind pe inculpat, în sensul reținerii disp.art.37 lit.b pen. formulată în dezbateri de către procuror, nu va putea fi admisă.

Având în vedere modalitatea și împrejurările săvârșirii faptelor, gravitatea deosebită a acestora, natura și importanța valorilor sociale lezate, urmarea produsă, persoana inculpatului- care nu se află la primul impact cu legea penală- și nu în ultimul rând, atitudinea acestuia pe parcursul procesului penal( inculpatul a negat comiterea faptelor și a încercat să influențeze victimele prin amenințări, să își schimbe declarațiile date în faza de urmărire penală, în acest sens fiind declarațiile martorelor - fila 202 vol.II dosar instanță și - filele 293-294 vol.I dosar instanță, fila 49 vol.II dosar instanță), urmează a i se aplica inculpatului câte o pedeapsă în limitele prevăzute de lege, pentru faptele reținute în sarcina sa, respingând, pe cale de consecință, solicitarea de a i se reține în cauză circumstanțe atenuante.

Ținând cont că inculpatul a comis cele două infracțiuni deduse judecății înainte de a fi fost condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, în cauză devin aplicabile disp.art.33 lit.a pen. în referire la art.34 lit.b pen. și art.35 alin.3 pen. inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, sporită corespunzător perseverenței infracționale.

Raportat la natura faptelor comise și la persoana inculpatului, precum și la criteriile prev. de art.71 alin.3 pen. urmează a aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b pen.

Urmează a-i aplica inculpatului și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen.

Având în vedere că scopul pedepsei anterior aplicate inculpatului prin sentința penală nr.163/2001 a Judecătoriei Tg.B nu a fost atins, inculpatul continuând să comită fapte prevăzute de legea penală, chiar mai grave decât cele pentru care a fost anterior condamnat, ținând cont, totodată și de natura și gravitatea faptelor deduse judecății, urmează a aprecia că, în cauză se impune aplicarea disp.art.61 alin.1 teza II și III pen. în conformitate cu care, se va dispune revocarea liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 580 zile, rămas neexecutat din pedeapsa de 4(patru) ani și 3(trei) luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr.163/30.04.2001 a Judecătoriei Tg.B și contopirea acestuia cu pedeapsa rezultantă ce va fi stabilită prin prezenta, inculpatul urmând a executa pedeapsa cea mai grea, sporită corespunzător.

Inculpatul a fost cercetat în stare de arest preventiv, fiind reținut la 23.01.2007( ordonanță-fila 240 dosar urm.pen.) și arestat preventiv la 23.01.2007( încheiere- fila 244 dosar urm.pen.).

Măsura arestării preventive a inculpatului a fost verificată, conform disp.art.300¹pr.pen. art.300²pr.pen. și art.160 pen. pe parcursul cercetării judecătorești și menținută, aceasta fiind temeinică și legală.

În baza art.350 pr.pen. va menține starea de arest a inculpatului iar potrivit art.88 pen. va deduce din pedeapsa ce va fi aplicată acestuia, durata reținerii și arestării preventive, cu începere de la 23.01.2007 la zi.

În ce privește peinculpata, din fișa de cazier judiciar rezultă că aceasta nu are antecedente penale( fișa cazier-filele 2, 103-104, 207 vol.I dosar instanță).

Având în vedere gravitatea faptelor comise, contribuția inculpatei la săvârșirea acestora, natura și importanța valorilor sociale lezate, urmarea produsă dar și atitudinea inculpatei avută pe parcursul procesului penal, aceasta sustrăgându-se atât urmăririi penale cât și cercetării judecătorești( acte de căutare- filele 43, 67, 88, 94, 106, 107, 11-113, 137 vol.I dosar instanță), fiind dată în urmărire generală( adresă- filele 29-30 vol.I dosar instanță), urmează a-i aplica acesteia câte o pedeapsă pentru fiecare faptă dedusă judecății în limitele prevăzute de lege- respingând, pe cale de consecință, solicitarea de a se reține în cauză circumstanțe atenuante judiciare.

Urmează a-i aplica inculpatei, conform legii și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen.

Având în vedere că inculpata a comis cele două fapte deduse judecății înainte de a fi fost condamnată definitiv pentru vreuna din ele, în cauză devin incidente disp.art.33 lit.a pen. în referire la art.34 lit.b pen. și art.35 alin.3 pen. referitoare la concursul de infracțiuni, inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai grea, sporită corespunzător perseverenței sale infracționale.

Ținând cont de gravitatea faptelor deduse judecății privind pe inculpată și de atitudinea manifestată de aceasta pe parcursul procesului penal, astfel cum s-a precizat mai sus, urmează a aprecia că scopul pedepsei, prev. de art.52 pen. va putea fi atins doar prin executarea efectivă a acesteia, respingând, pe cale de consecință, solicitarea de aplicare în cauză a disp.art.81 pen.

În privința pedepsei accesorii ce va fi aplicată inculpatei, în temeiul art.71 pen. și raportat la criteriile prev. de art.71 alin.3 pen. instanța reține că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatei conduc la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b pen.

Prin încheierea de ședință din 02.04.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, s-a dispus luarea măsurii arestării preventive, în lipsă, a inculpatei, mandatul de arestare nefiind pus în executare.

Urmează a constata că mandatul de arestare preventivă nr.37/U/02.04.2007 emis în baza încheierii de ședință din 02.04.2007 pronunțată de Tribunalul Galați în dosarul nr-, în lipsă, privind pe inculpata nu a fost pus în executare și va menține efectele acestuia.

În ce privește pe inculpata, din fișa de cazier judiciar rezultă că aceasta nu are antecedente penale( fișa cazier- fila 205 vol.I dosar instanță).

Având în vedere acest aspect, urmează a reține în cauză, în favoarea inculpatei circumstanța atenuantă judiciară prev. de art.74 alin.1 lit.a pen.

Urmează a aplica inculpatei, potrivit legii și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b și e pen.

Ținând cont că inculpata a săvârșit faptele deduse judecății înainte de a fi fost condamnată definitiv pentru vreuna din ele, în cauză devin incidente disp.art.33 lit.a pen. în referire la art.34 lit.b pen. și art.35 alin.3 pen. inculpata urmând a executa pedeapsa cea mai grea, fără a fi sporită, având în vedere contribuția acesteia la săvârșirea faptelor( raportat la contribuția esențială a celorlalți doi inculpați) și la atitudinea procesuală a acesteia( s-a prezentat la fiecare termen de judecată în instanță).

În privința pedepsei accesorii ce va fi aplicată inculpatei, în temeiul art.71 pen. și raportat la criteriile prev. de art.71 alin.3 pen. instanța reține că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale ale inculpatei conduc la concluzia unei nedemnități în exercitarea drepturilor prev. de art.64 alin.1 lit.a teza II, b pen.

Din perspectiva modalității de executare a pedepsei rezultante ce va fi aplicată inculpatei prin prezenta hotărâre, având în vedere contribuția efectivă a acesteia la faptele deduse judecății( complicitate la tentativa de racolare a unei victime majore și complicitate la racolarea victimei minore ), faptul că aceasta se află la primul impact cu legea penală, are în întreținere doi copii minori( astfel cum rezultă din caracterizările întocmite de Postul de Poliție și Primăria com.Băneasa), veniturile acesteia fiind obținute din ajutor social conform Legii nr.416/2001( adeverință-fila 44 vol.I dosar instanță) și a avut o atitudine procesuală corectă, prezentându-se în instanță la fiecare termen de judecată, urmează a aprecia că scopul pedepsei prev. de art.52 pen. va putea fi atins și fără executarea efectivă a acesteia.

Astfel, va aplica în cauză disp.art.86¹pen. referitoare la suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe durata termenului de încercare ce va fi stabilit conform art.86²pen. și cu aplicarea corespunzătoare a disp.art.71 alin.5 pen.

Pe durata termenului de încercare, inculpata se va supune măsurilor de supraveghere prev. de art.86¹alin.3 lit.a,b,c și d pen. supraveghere ce va fi exercitată de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați.

Urmează a atrage atenția inculpatei asupra disp. art.86⁴pen.

Prin ordonanța nr.1/23.01.2007 a DIICOT-Biroul Teritorial Galați, s-a dispus, față de inculpată luarea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile, măsură prelungită în mod succesiv de către procuror( ordonanțe-filele 305-315 dosar urm.pen.)

În cursul cercetării judecătorești, prin încheierea din 25.06.2007( fila 46 vol.I dosar instanță) s-a dispus luarea față de inculpata a măsurii obligării de a nu părăsi localitatea, măsură ce va fi menținută prin prezenta hotărâre.

În ce privește sumele de bani obținute de inculpații și din exploatarea victimelor, și ( din probe nerezultând că inculpata și-ar fi însușit vreo sumă de bani din exploatarea de către ceilalți doi inculpați a victimelor), din probele administrate rezultă următoarele:

Victima a obținut din practicarea prostituției timp de aproximativ 8 luni( din care 2 luni a practicat prostituția fiind însărcinată) suma de 57.600 euro, bani însușiți de, mai puțin suma de 200 euro, pe care victima i-a trimis în țară familiei( fila 15 dosar urm.pen.).

Victima, a obținut din practicarea prostituției timp de 3 luni suma de 10.800 euro, bani însușiți de inculpații și ( fila 76 dosar urm.pen.).

Victima a obținut din practicarea prostituției suma de 3.000 euro, din care inculpații și și-au însușit 1.500 euro.

Raportat la considerentele expuse, în baza disp.art.19 alin.1 din Legea nr.678/2001 în referire la art.118 alin.1 lit.e pen. va dispune confiscarea în folosul statului de la inculpatul a sumei de 63.550 euro- transformată în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății și de la inculpata a sumei de 6.150 euro- transformată în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății.

Prin ordonanța nr.192/D/P/2006 din 30.01.2007 a DIICOT- Biroul Teritorial Galațis -a instituit măsura sechestrului asigurător asupra imobilului compus din casă de locuit situat în satul, com.Băneasa, jud.G, aparținând inculpaților și ( doar asupra imobilului inculpații fiind proprietari, conform adresei Consiliului Local Băneasa- fila 326 dosar urm.pen. terenul aparținând altei persoane -( ordonanță- filele 323-325 dosar urm.pen.) iar prin ordonanța nr.192/D/P/2006 din 31.01.2007 s-a dispus indisponibilizarea unor bunuri mobile( ordonanță-filele 332-335).

S-a menținut măsura sechestrului asigurător instituit prin ordonanțele mai sus indicate, având în vedere aplicarea în cauză a disp.art.19 alin.1 din Legea nr.678/2001 în referire la art.118 alin.1 lit.e pen.

În ce privește latura civilă a cauzei, partea vătămată s-a constituit, în termen legal, parte civilă în cauză, cu suma de 50.000 lei (RON) cu titlu de daune morale( fila 164 vol.I dosar instanță), solicitând și în faza dezbaterilor obligarea inculpaților și la plata acestora.

S-a reținut că cererea părții vătămate este întemeiată, având în vedere traumele psihice și fizice la care aceasta a fost supusă de către inculpații și, aceasta fiind indusă în eroare, transportată în Spania( fiind minoră) și obligată la practicarea prostituției( chiar și după ce aceasta a adus la cunoștință inculpaților că este însărcinată), astfel încât acordarea de daune morale se impune, însă nu în cuantumul solicitat, apreciat de instanță ca fiind prea mare.

Constatând că în cauză sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale solidare( faptă, prejudiciu cert, vinovăție, legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu, delict deopotrivă imputabil ambilor inculpați), în baza art.14 pr.pen. combinat cu art.998 civ. și art.1003 civ. au fost obligați, în solidar, pe inculpații și la plata sumei de 10.000 lei ( Ron) cu titlu de daune morale către partea vătămată/ parte civilă.

S-au respins restul pretențiilor civile solicitate de partea vătămată/ parte civilă, pentru considerentele anterior expuse.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI, inculpatul, inculpata și inculpata .

Parchetul de pe lângă Tribunalul Galația criticat hotărârea primei instanțe pe motive de netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate celor trei inculpați, precum și sub aspectul modalității de executare pedepsei aplicate inculpatei.

S-a susținut că, față de activitatea infracțională inculpatului, față de circumstanțele reale în care s- comis fapta, forma calificată a acesteia determinată de numărul participanților, intervalul de timp căruia îi este circumscrisă, numărul victimelor majore, modalitățile concrete de acțiune, instanța trebuia să aplice acestuia o pedeapsă mai mare și nu doar cu un an peste minimul special prevăzut de lege.

Tot în ceea ce-l privește pe inculpatul s-a solicitat să se aibă în vedere atitudinea acestuia manifestată pe parcursul procesului penal în sensul nerecunoașterii faptelor imputate, precum și împrejurarea că acesta se află în stare de recidivă postcondamnatorie față de pedeapsă de 4 ani și 3 luni închisoare aplicată prin 163/2001 Judecătoriei Tg.

Cu privire la inculpata s-a solicitat să se aibă în vedere activitatea infracțională desfășurată de aceasta precum și împrejurarea că s- sustras urmăririi penale și judecății.

În ceea ce o privește pe inculpata s-a susținut că aceasta refuzat să dea declarații în fața urmăririi penale, iar cu ocazia audierii în instanța nu recunoscut comiterea faptelor, iar lipsa antecedentelor penale nu atrage automat aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a

Cod Penal

S-a mai susținut că instanța de fond nu a aplicat nici un spor la contopirea pedepselor aplicate inculpatei, iar argumentele instanței ce au condus la o dublă reducere pedepsei rezultante lipsesc de eficiență actul de justiție.

Inculpații, și au criticat hotărârea pe motive de nelegalitate și netemeinicie.

În principal au invocat nulitatea hotărârii primei instanțe întrucât au fost încălcate disp. art. 356 alin.1 lit. c pr.pen.

Cu privire la acest aspect, inculpații au susținut că instanța de fond nu făcut altceva decât să redea fidel actul de inculpare, fără răspunde apărărilor formulate pe parcursul judecății.

Inculpații au susținut că instanța de fond dat o greșită încadrare juridică infracțiunii de trafic de minori, nejustificându-se reținerea agravantei prev. de art. 13 alin.3 teza II din Legea 678/2001 întrucât cele două părți vătămate minore aveau vârsta de 16 ani, respectiv 17 ani.

Tot cu privire la încadrarea juridică faptelor, inculpații au solicitat să se verifice dacă activitatea infracțională desfășurată se încadrează în Legea 678/2001 sau în dispozițiile art. 329.

Cod Penal

Inculpata solicitat achitarea conform art. 11 pct.2 lit. în ref. la art. 10 lit. C.P.P., pentru infracțiunea prev. de art. 20 Cod Penal în ref. la art. 12 alin.1, 2 din Legea 678/2001, întrucât nu încercat în nici un mod să lămurească pe victima să plece din țară pentru practica prostituția.

A mai susținut inculpata că nu se face vinovată de comiterea infracțiunii prev. de art. 26.Cod Penal rap. la art. 13 alin.1, 2, 3 tz. I, II din Legea 678/2001, întrucât simplul fapt că i-a completat victimei cererea pentru obținerea pașaportului nu echivalează cu comiterea acestei infracțiuni.

Tot cu privire la această activitate infracțională inculpata a susținut că s-ar putea reține, cel mult, în sarcina sa infracțiunea prev. de art. 329 al.1 Cod penal sau eventual infracțiunea prev. de art. 26.în Cod Penal ref. la art. 13 alin.1, 3 Teza I din Legea 678/2001. Pentru această ultimă încadrare juridică urmează se avea în vedere motivele mai sus arătate, în sensul că victima avea vârsta de 17 ani la momentul presupusei racolări.

Cu privire la individualizarea răspunderii penale, inculpata solicitat reducerea pedepselor și suspendarea condiționată executării pedepsei rezultante, conform art. 81 Cod penal.

Inculpata solicitat și înlăturarea măsurii preventive obligării de a nu părăsi localitatea.

Inculpatul solicitat ca instanța de control judiciar să rețină împrejurarea că activitatea infracțională desfășurată asupra victimei avut o durată în timp de o lună (de la 05 februarie 2005 la 06 martie 2005) în loc de 3 luni așa cum se reține în rechizitoriu și în hotărârea apelată.

Inculpatul mai susținut, prin apelul promovat, că situația în care " victimele " au ajuns la domiciliul inculpatei, constituie un motiv de reflecție asupra vinovăției sale sau asupra încadrării juridice faptei, în sensul reținerii infracțiunii prev. de art. 329 Cod penal.

Sub aspectul individualizării răspunderii penale, inculpatul a solicitat reaprecierea pedepselor aplicate în sensul reducerii acestora.

De asemenea, inculpatul solicitat menținerea liberării condiționate pentru restul de pedeapsă neexecutat de 580 zile închisoare.

Inculpata solicitat achitarea conf. art. 11 pct. 2 lit. în ref. la art. 10 lit. pr.pen. pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin. 1, 2 din Legea 678/2001, iar în subsidiar schimbarea încadrării juridice a acestei fapte în infracțiunea prev. de art. 329 alin.1 Cod penal.

În ceea ce privește infracțiunea de trafic de minori, inculpata solicitat de asemenea achitarea întrucât nu săvârșit această faptă.

În subsidiar, inculpata solicitat reținerea în favoarea sa a circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a Cod penal cu consecința reducerii pedepselor, iar ca modalitate de executare să se dispună suspendarea condiționată conform art. 81.Cod Penal sau suspendarea sub supraveghere conf. art. 86¹Cod penal.

Inculpații și au mai solicitat verificarea cuantumului sumelor dispus fi confiscate.

Inculpații și au solicitat ridicarea măsurii sechestrului asigurator instituit asupra imobilului, precum și sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor mobile, cumpărate în regim SH.

Inculpatul mai solicitat înlăturarea obligării sale de la plata daunelor morale către victima .

Apelurile declarate de inculpații, și sunt FONDATE.

Apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI este NEFONDAT.

Analizând cauza prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept se constată următoarele:

Cei trei inculpați au fost trimiși în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori, infracțiuni reglementate de Legea 678/2001.

Considerăm că instanța de fond reținut corect vinovăția inculpaților pe baza analizei materialului probator administrat atât în cursul urmăririi penale cât și cu ocazia judecății.

1. Contrar susținerilor inculpaților considerăm că hotărârea primei instanțe este motivată, respectând dispozițiile art. 356 lit. c pr.pen. neputându-se accepta susținerea că această hotărâre este lovită de nulitate și pe cale de consecință s-ar impune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.

Se constată - din lecturarea hotărârii apelate - faptul că prima instanță procedat la o analiză completă probatoriilor administrate atât în faza urmăririi penale cât și a probatoriilor administrate nemijlocit în faza judecății.

De asemenea, instanța de fond indicat motivat probatoriile care au stat la baza constatării vinovăției celor trei inculpați, cât și probatoriile care au fost înlăturate.

Mai mult, instanța indicat motivele care au stat la baza respingerii cererilor inculpaților vizând reținerea în favoarea lor infracțiunii de proxenetism, prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de persoane și respectiv din infracțiunea de trafic de minori.

2. . punctul de vedere al instanței de fond conform căruia activitatea infracțională desfășurată de inculpați se încadrează în infracțiunile reglementate de legea specială, respectiv art. 12 și art. 13 din Legea 678/2001, neputând fi primit motivul de apel vizând schimbarea încadrării juridice acestor fapte în infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 Cod penal.

Argumentele ce stau la baza diferențierii infracțiunilor prev. de art. 12 și art. 13 din Legea 678/2001 față de infracțiunea prev. de art. 329 Cod penal sunt tratate în Decizia 16/11.03.2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, decizie invocată de inculpați în apărare.

Instanța de fond cu ocazia redactării hotărârii detaliat aspectele ce stau la baza diferențierii acestor infracțiuni, redând aproape în totalitate motivarea deciziei 16/2007 Înaltei Curți de Casație și Justiție, sens în care considerăm că nu se mai impune a se insista asupra problemelor teoretice.

Însă, pentru argumentarea reținerii - și în apel - infracțiunilor reglementate de legea specială (neprimind motivul de apel vizând schimbarea încadrării juridice faptelor în infracțiunea de proxenetism) se impune a se insista asupra situației de fapt așa cum rezultă din materialul probator.

Astfel, în privința incidenței dispozițiilor art. 12 din Legea 678/2001, dorim să realizăm următoarele aspecte rezultate din probatoriile administrate în cauză:

- În vederea racolării victimei inculpații s-au folosit de inducerea în eroare, acreditând ideea că îi vor găsi un loc de muncă în Spania. Astfel, inculpații și au încercat să o convingă pe martoră să plece în Spania pentru lucra la un bar cu. Pe parcursul activității de convingere victimei intervenit și inculpata, aceasta propunându- telefonic să meargă în Spania pentru lucra la un bar. Victima realizat intenția celor trei inculpați și a refuzat să plece în Spania.

- În vederea racolării victimei inculpatul a folosit aceeași modalitate de inducere în eroare, prin promisiunea găsirii unui loc de muncă în Spania. Întrucât victima auzise discuțiile din sat, în sensul că inculpatul racola tinere în vederea practicării prostituției, refuzat propunerea acestuia.

- Cu privire la victima () se reține că aceasta a avut de la început cunoștință de faptul că va practica prostituția, însă inculpații și i-au reținut actele de identitate, cu obligația să practice prostituția și după ce această victimă le-a achitat datoriile ( 250 euro inculpatei de la care se împrumutase în decembrie 2004 pentru a veni în România; 1.500.000 ROL inculpatului, sumă necesară deplasării în Spania și 300 euro tot inculpatului, reprezentând costul transportului cu taxiul de la Madrid la Baza). Mai mult, cei doi inculpați aveau un comportament verbal violent, amenințând-o pe victimă pentru aod etermina să aducă mai mulți bani. De asemenea, inculpații au profitat pe durata de o lună cât victima practicat prostituția de din sumele obținute de aceasta.

Situația arătată mai sus rezultă din declarația victimei dată în cursul urmăririi penale precum și din declarația dată cu ocazia soluționării apelului.

- Cu privire la victima, rezultă din probatorii împrejurarea că aceasta plecat în Spania, la propunerea surorii inculpatei.

Astfel, numita i-a solicitat victimei să meargă în Spania pentru lucra la un bar, la inculpata . Ulterior la domiciliul victimei venit și inculpata reiterând propunerea.

De asemenea, inculpata l-a asigurat pe soțul victimei că nu vor fi probleme și nu se va întâmpla nimic rău.

După ce ajuns în Spania, victima aflat că va trebui să practice prostituția la un club. Deși nu a fost de acord cu practicarea prostituției, victima fost nevoită să accepte situația, pentru plăti - la început - datoriile față de inculpata, respectiv suma de 400 euro necesară transportului și eliberării pașaportului.

Se constată astfel că și față de victima inculpata folosit inducerea în eroare.

În privința incidenței dispozițiilor art. 13 din Legea 678/2001, din probatoriile administrate în cauză rezultă următoarea situație:

- Inculpatul încercat să racoleze pe victima, propunându- să meargă în Spania pentru avea grijă de copilul surorii lui. Ulterior, victima purtat o discuție telefonică cu inculpata, aceasta precizându-i că în Spania urma să lucreze la un bar, unde va întâlni diverși bărbați. Urmare acestei discuții victima a refuzat propunerea inculpatului.

- Victima fost racolată de inculpații și. Cei doi inculpați i-au propus victimei să meargă în Spania pentru avea grijă de cei doi copii, deși în realitate urma să practice prostituția, situație ce echivalează cu o inducere în eroare. Mai mult, victima fost ajutată în demersurile pentru obținerea pașaportului de către inculpata . Victima a aflat faptul că va practica prostituția într-un club, după ce ajuns în Spania și s-a cazat în imobilul în care domicilia inculpata .

Față de cele de mai sus considerăm că motivul de apel al inculpaților, în sensul schimbării încadrării juridice faptelor în infracțiunea de proxenetism este nefondat.

3. Cu privire la infracțiunea de trafic de minori se constată că atât în rechizitoriu cât și în hotărârea instanței de fond s-a realizat o greșită încadrare juridică acestei fapte.

Sub aspectul încadrării juridice în timp, instanța de fond stabilit în mod corect faptul că activitatea infracțională inculpaților își are corespondentul în dispozițiile Legii 678/2001 anterior modificărilor aduse prin OUG 79/14.07.2005 și implicit prin Legea 278/11.10.2005, întrucât această activitate infracțională a încetat în luna iulie 2005.

Însă, instanța de fond a reținut în mod eronat în încadrarea juridică infracțiunii de trafic de minori agravanta prev. de art. 13 alin.2 și alin. 3 teza II din Legea 678/2001.

Astfel, probatoriile administrate în cauză relevă împrejurarea că victima, născută la data de 26.01.1987 avea la data racolării vârsta de 17 ani, iar victima, născută la 29.02.1988 avea la data racolării vârsta de 16 ani.

În aceste împrejurări considerăm că în mod greșit s-a reținut încadrarea juridică faptei în baza art. 13 alin.1, 2, 3 teza I și II din Legea 678/2001 întrucât fapta nu fost săvârșită asupra unei persoane care nu împlinit vârsta de 15 ani.

Față de cele arătate mai sus, motivul de apel al inculpaților privind schimbarea încadrării juridice faptei de trafic de minori, prin înlăturarea agravantei prev. de art. 13 alin.2 și alin.3 teza II din Legea 678/2001 apare ca FONDAT.

4. Așa cum am arătat mai sus considerăm că instanța de fond reținut corect vinovăția inculpaților pe baza unei analize complete materialului probator.

În apărarea sa, inculpata solicitat achitarea conf. art. 11 pct. 2 lit. în ref. la art. 10 lit. pr.pen. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 20 Cod penal în ref. la art. 12 alin.1, 2 din Legea 678/2001 susținând că nu încercat în nici un mod să o convingă pe victima să plece în Spania.

Însă, în mod constant pe tot parcursul procesului penal victima susținut că atât inculpatul cât și inculpata au încercat să o convingă să plece în Spania, situație ce confirmă că infracțiunea prev. de art. 20.pen. în ref. la art. 12 alin. 1, 2 din Legea 678/2001 există în materialitatea sa și fost comisă cu vinovăție de inculpată.

Probatoriile administrate în cauză confirmă vinovăția inculpatei și sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 26 pen. rap. la art. 13 alin.1, 3 teza I din Legea 678/2001.

Instanța de fond realizat la o analiză detaliată acestor probatorii, analiză pe care ne-o însușim, iar pe parcursul soluționării apelului nu au intervenit modificări sub aspectul situației de fapt.

Trebuie făcută precizarea că în cursul soluționării apelului fost audiat, la propunerea inculpatei, martorul, cărui declarație însă nu poate modifica semnificativ situația de fapt, în sensul înlăturării vinovăției acesteia.

Astfel, martorul declarat că în cursul anului 2004 s- întâlnit cu inculpata, la poliție aceasta aflându-se în acel loc pentru a se interesa de actele necesare eliberării pașapoartelor nepoților săi. Cu acea ocazie martorul i-a solicitat inculpatei să- scrie cererea pentru eliberarea pașaportului.

A mai arătat martorul că în timp ce inculpata îi completa acea cerere, sosit și victima însoțită de tatăl său, care i- solicitat același serviciu inculpatei, respectiv completarea cererii pentru obținerea pașaportului.

Aceste aspecte învederate de martor nu pot conduce însă la achitarea inculpatei .

Constatăm că probatoriile administrate pe parcursul procesului penal, semnificative fiind declarațiile victimei și declarațiile martorei confirmă faptul că inculpata l- ajutat pe inculpatul la racolarea victimei.

Astfel, inculpata împreună cu inculpatul au constrâns- pe victimă să plece în Spania, inducând-o în eroare cu privire la activitatea pe care urma să desfășoare în acel loc și i-a scris cererea pentru obținerea pașaportului. Mai mult,

inculpata a discutat și cu părinții victimei solicitându-le acordul pentru plecarea victimei în Spania.

Având în vedere cele mai sus arătate considerăm că motivele de apel ale inculpatei vizând achitarea pentru cele două infracțiuni, sunt nefondate.

5. Inculpata a solicitat achitarea pentru ambele infracțiuni reținute în sarcina sa.

Pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin. 1,2 din Legea 678/2001 solicitat achitarea conform art. 11 pct. 2 lit. în ref. la art. 10 lit. a pr.pen. iar pentru infracțiunea prev. de art. 13 alin.1, 3 teza I din Legea 678/2001 solicitat să se constate că această faptă nu fost comisă de ea, fără indica temeiul de drept al achitării, însă din motivare apreciem că s-a dorit achitarea conf. art. 11 pct. 2 lit. în ref. la art. 10 lit. C.P.P.

Având în vedere probatoriile administrate în cauză considerăm că niciuna din cererile formulate, prin motivele de apel, nu poate fi primită.

Practica judiciară constantă și teoria de specialitate au stabilit că achitarea conform art. 10 lit. pr.pen. se poate dispune doar în condițiile în care fapta nu există în materialitatea sa.

Or, probatoriile administrate în cauză confirmă atât existența infracțiunii de trafic de persoane cât și faptul că această infracțiune a fost comisă de inculpata .

Ca activitate infracțională se reține faptul că inculpata contribuit alături de inculpatul la racolarea victimelor și prin inducere în eroare, au contribuit la transportul acestora în Spania, le- primit și cazat în imobilul din Spania, iar prin constrângere le-a determinat la practicarea prostituției, profitând de pe urma acestei activități. De asemenea inculpata contribuit la racolarea prin inducere în eroare victimei în scopul determinării acesteia la practicarea prostituției.

Pentru stabilirea acestei activități infracționale avem în vedere - așa cum a reținut și instanța de fond - declarațiile victimelor (), declarația victimei, declarațiile martorului.

Nu poate fi primit nici motivul de apel al inculpatei vizând achitarea conform art. 11 pct. 2 lit. în ref. la art. 10 lit. c pr.pen. pentru infracțiunea prev. de art. 13 alin.1, 3 teza I din Legea 678/2001.

Probatoriile administrate în cauză ( declarațiile victimei, declarațiile martorei, declarațiile victimelor (), ) confirmă situația de fapt reținută de instanța de fond, în sensul că inculpata primit și cazat în Spania pe victima minoră în scopul obligării prin inducere în eroare și constrângere la practicarea prostituției.

6. Considerăm că instanța de fond realizat corectă individualizare răspunderii penale inculpaților, sens în care motivele de apel ale acestora vizând reducerea pedepselor apar ca nefondate și, de asemenea, apare ca nefondat și apelul parchetului vizând majorarea pedepselor aplicate acestora.

- În ceea ce- privește pe inculpatul se constată că prima instanță i-a aplicat câte o pedeapsă principală de 6 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de persoane și respectiv trafic de minori.

Pedepsele astfel aplicate sunt legale și temeinice depășind cu un an minimul special prevăzut de lege.

în vedere în acest sens activitatea infracțională desfășurată de inculpat, gravitatea concretă acestor fapte, modalitățile și împrejurările săvârșirii, durata în timp a activităților infracționale, respectiv de aproape un an (septembrie 2004 - vara anului 2005 pentru infracțiunea prev. de art. 12 din Legea 678/2001 și respectiv august 2004 - iulie 2005 pentru infracțiunea prev. de art. 13 din Legea 678/2001).

De asemenea, avem în vedere și numărul victimelor respectiv patru pentru infracțiunea de trafic de persoane, din care două au, din care una se circumscrie activității infracționale rămasă în faza tentativei.

Față de motivele de apel ale inculpatului considerăm că pedepsele aplicate nu pot fi reduse și în nici un caz nu putem reține în favoarea sa circumstanțe atenuante. În caz contrar nu s-ar mai realiza scopul preventiv educativ al pedepsei prev. de art. 52.pen.

La această concluzie s-a ajuns atât prin analiza gravității faptei comise cât și prin analiza atitudinii manifestate de inculpat pe parcursul procesului penal prin susținerea unor declarații contradictorii și prin adoptarea unei atitudini de nerecunoaștere faptei.

Față de motivele de apel ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Galați, consideră, însă, că nu se justifică nici o majorare pedepselor aplicate inculpatului .

Împrejurarea că inculpatul se află în stare de recidivă postcondamnatorie nu poate conduce imediat la o majorare pedepselor aplicate pentru infracțiunile deduse judecății.

Constatăm că instanța de fond avut în vedere situația de recidivă postcondamnatorie inculpatului cu ocazia stabilirii pedepsei rezultante, sancționând această perseverență infracțională prin aplicarea unui spor, cu ocazia contopirii pedepsei cu restul rămas neexecutat de 580 zile închisoare.

Revenind la motivele de apel ale inculpatului considerăm că prima instanță dispus în mod corect revocarea beneficiului liberării condiționate. Este adevărat că în conformitate cu disp. art. 61.pen. instanța poate menține liberarea condiționată, însă, având în vedere persoana inculpatului, gradul concret de pericol social al infracțiunilor deduse judecății, considerăm că acest tratament sancționator de revocare se impunea.

Considerăm că și pedepsele aplicate inculpatei sunt la legale și temeinice.

Instanța de fond reținut în mod corect în favoarea inculpatei circumstanțe atenuante reducând pedepsele sub limita minimului special.

Având în vedere activitatea infracțională desfășurată de inculpată, urmarea produsă și atingerea adusă relațiilor sociale apărate de lege considerăm că nu se impune o nouă reapreciere pedepselor, sens în care motivul de apel al acesteia este nefondat.

Așa cum am arătat mai sus nu putem primi nici motivul de apel al Parchetului vizând majorarea pedepselor, înlăturarea circumstanțelor atenuante și aplicarea unui spor cu ocazia contopirii.

Împrejurarea că inculpata " a refuzat" să dea declarație la urmărirea penală nu poate avea drept consecință o majorare pedepselor, întrucât aceasta nu făcut altceva decât să se prevaleze de un drept recunoscut de legiuitor și reglementat la art. 70 al.2 pr.pen.

Nu împărtășim punctul de vedere al Parchetului în sensul că neaplicarea unui spor conduce la o dublă reducere a pedepsei rezultante, întrucât legiuitorul la art. 34 lit. b pen. lăsat la latitudinea instanțelor aplicarea unui spor.

Considerăm că modalitatea de executare pedepsei, prin suspendarea sub supraveghere este de asemenea legală și temeinică, asigurând îndreptarea și reeducarea inculpatei.

în vedere atât împrejurarea că inculpata s-a prezentat la toate termenele de judecată, cât și persoana și atitudinea acesteia, în sensul că este tânără, are doi copii minori, nu creat probleme, este respectată de comunitate.

- Considerăm ca fiind legale și temeinice și pedepsele aplicate inculpatei, dar și modalitatea de executare pedepsei rezultante stabilită de prima instanță.

Având în vedere împrejurarea că inculpata s-a sustras atât de la urmărirea penală cât și de la judecată, iar prin raportare la activitatea infracțională desfășurată, la gravitatea infracțiunilor și la atingerea adusă relațiilor sociale apărate de lege considerăm că nu se impune reducerea pedepselor.

Prin prisma motivelor de apel ale Parchetului, analizând persoana inculpatei sub aspectul faptului că este tânără și are doi copii minori, având în vedere gradul concret de pericol social al faptelor comise, prin raportare la toate criteriile de individualizare reglementate de art. 72 Cod penal, considerăm că nu se impune nici majorarea pedepselor aplicate de prima instanță.

7. Considerăm că este fondat motivul de apel al inculpaților și privind cuantumul sumelor dispus fi confiscate în folosul statului, cuantum pe care îl apreciem exagerat.

Instanța de fond dispus confiscarea de la inculpatul sumei de 63.550 euro și de la inculpata a sumei de 6150 euro - transformate în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății, rezumându-se a primi calculul eronat stabilit de organele de urmărire penală și fără realiza o motivare detaliată în privința stabilirii acestor sume.

Din lecturarea actului de sesizare al instanței rezultă că inculpatul și- însușit din practicarea prostituției de către victima suma de 57.400 euro, de la victima suma de 5.400 euro și de la victima suma de 750 euro, iar inculpata și- însușit de la victima suma de 5400 euro, iar de la victima suma de 750 euro.

Analizând actele și lucrările dosarului considerăm că singura victimă care a apreciat în mod real sumele de bani abținute din practicarea prostituției este.

- Astfel, victima a declarat că practicat prostituția în favoarea inculpaților o perioadă de 3 luni, obținând un venit de 3000 euro. Din acești bani victima și-a oprit J, respectiv 1500 euro, iar cealaltă J dat- inculpaților și, aceștia beneficiind în concret de câte 750 euro.

A mai declarat victima că lucrat în același bar cu victimele și, având pe noapte 2 - 3 "clienți", tariful fiind de 45 euro de la fiecare "client".

De asemenea, victima precizat că erau seri când câștiga 100 euro sau seri când nu câștiga nimic.

Tot victima declarat că din banii pe care îi (respectiv J din cât câștiga) plătea întreținerea și chiria de la imobilul inculpatei unde locuiau și celelalte victime, achitarea cheltuielilor necesare întreținerii ei, precum și contravaloarea transportului întrucât în fiecare seară mergea (împreună cu celelalte victime) la bar cu taxiul, folosind același mijloc de transport și la întoarcere.

În ceea ce o privește pe victima () considerăm că declarațiile date sunt parțial sincere.

Deși victima () susține că practicat prostituția în favoarea inculpaților o perioadă de trei luni, restul probatoriilor administrate în cauză o contrazic.

Astfel victima precizează că plecat în Spania la data de 03.02.2005 și practicat prostituția aproximativ 3 luni, în perioada februarie - aprilie 2005.

Susținerile victimei mai sus arătate sunt însă contrazise de victima, care arată că a plecat din România la 24.02.2005, ajungând tot la domiciliul inculpatei din Spania unde găsit-o pe .

A mai arătat că la o săptămână de la sosirea sa în Spania, victima a fugit cu un cetățean marocan.

Victima precizat că victima stat doar o lună în Spania, după care fugit cu un cetățean marocan.

În concluzie considerăm că activitatea infracțională inculpaților și, constând în racolarea prin inducere în eroare victimei, transportarea și cazarea acesteia în Spania, în scopul exploatării prin constrângere și determinării la practicarea prostituției se rezumă la o perioadă de o lună.

Astfel, față de perioada de doar o lună în care victima a practicat prostituția în favoarea celor doi inculpați, apreciem că suma obținută din această activitate este de doar 3.600 euro, aceasta întrucât victima declarase că în perioada de 3 luni obținut 10.800 euro.

Probatoriile administrate în cauză confirmă faptul că victima dat inculpaților și J din suma obținută din practicarea prostituției iar cealaltă J oprit-o pentru ea.

Astfel, victima a declarat cu ocazia audierii în apel că: "din banii obținuți J pentru cheltuielile sale de întreținere iar cealaltă Jod ădea fie inculpatei, fie inculpatului ".(fila 155 dosar apel).

A mai precizat victima că banii pe care îi nu i-au ajuns pentru a se întoarce în țară, sens în care putem trage concluzia că acea sumă nu era prea mare, așa cum eronat se menționează în actul de sesizare instanței.

Mai arată victima, cu ocazia audierilor pe parcursul procesului penal, că deplasarea la club și înapoi la imobilul unde domicilia se efectua cu taxiul, fiind însoțită și de celelalte fete.

Tot victima a mai precizat, la fel ca și victima, că toate fetele plăteau chiria.

Aceste aspecte invocate de victimă confirmă împrejurarea că inculpații nu își însușeau toți banii obținuți ca urmare practicării prostituției.

În concluzie, prin raportare la cele mai sus arătate constatăm că inculpații au beneficiat de pe urma practicării prostituției de către victima (), doar de suma totală de 1.800 euro ( din suma de 3.600 euro obținută de victimă într-o lună), respectiv de câte 900 euro fiecare.

Astfel, în mod corect se poate dispune confiscarea de la fiecare dintre inculpații și, doar unei sume de 900 euro (în loc de câte 5400 euro) obținută ca urmare a practicării prostituției de către victima ().

În ceea ce o privește pe victima considerăm că modul de calcul al sumelor obținute din practicarea prostituției este eronat iar suma finală stabilită la 57.600 euro este exagerată.

Victima declarat în faza urmăririi penale că a practicat prostituția în club 8 luni, că avea 4-5 "clienți" pe zi, tariful fiind de 50 euro pentru 30 minute de raport sexual și obținea pe zi 200-250 euro, iar într- lună 6000 euro. Cu privire la întreaga perioadă de luni victima precizat că obținut din practicarea prostituției suma de 48.000 lei. A mai precizat victima că la suma mai sus arătată s-a adăugat și suma de 9.600 euro, obținută în cele 8 luni, ca urmare consumației făcută clubului în calitate de "damă de companie".

Detaliind, victima susținut că obținea în acea calitate de damă de companie, în medie 40-50 euro pe seară și respectiv aproximativ 1200 euro pe lună.

Considerăm că declarația victimei cu privire la obținerea sumei de 9600 euro, ca urmare consumației făcută de clienți la clubul unde lucra ca "damă de companie" nu are suport probator.

Constatăm că aceste afirmații nu sunt susținute de nicio altă victimă, deși atât cât și au practicat prostituția în același club, având același program.

Cu ocazia audierii în instanță, victima precizat că erau zile când nu câștiga nimic, însă erau zile când câștiga 200 euro.

A mai declarat victima că "după gândirea ei câștigat timp de un an și 3 luni cât practicat prostituția 50 mii euro" banii fiind luați de inculpatul ".

Analizând declarația victimei, constatăm că din practicarea prostituției putea obține în medie 3.333 euro pe lună ( adică 50.000 euro în perioada de 1 an și 3 luni).

Apreciem astfel că această sumă de 3.333 euro pe lună este apropiată de adevăr, spre deosebire de suma de 6.000 euro stabilită prin modul eronat de calcul, realizat în faza urmăririi penale, prin nesocotirea susținerilor victimelor în sensul că în unele seri nu câștigau nimic.

De asemenea, această sumă de 3.333 euro este apropiată ca și valoare de sumele obținute de victimele și. Fără a dori să ne repetăm trebuie făcută precizarea că probatoriile administrate în cauză confirmă faptul că toate victimele aveau același "program de lucru" și percepeau același "tarif".

Având în vedere împrejurarea că probatoriile administrate în cauză confirmă faptul că victima practicat prostituția în favoarea inculpatului doar o perioadă de 8 luni, considerăm că suma totală obținută este de 26.664 euro.

Cu privire la această sumă de 26.664 euro, considerăm că inculpatul beneficiat efectiv doar de 13.332 euro (respectiv doar din suma obținută de victima ca urmare practicării prostituției).

în vedere în acest sens declarațiile victimelor și care au susținut că J din banii obținuți îi dădeau inculpaților, iar cealaltă J opreau ele pentru cheltuielile de chirie, întreținere, transport.

Mai mult, trebuie avută în vedere și relația deosebită existentă între inculpat și victima, aceasta fiind cunoscută ca prietenă sau iubită inculpatului. Or, în condițiile în care atât inculpatul cât și victima confirmă existența unei relații extraconjugale, cunoscută de celelalte victime și de martorii audiați în cauză ar fi greu de înțeles ca inculpatul să-i fi luat victimei toți banii, lipsind-o de sursele materiale necesare întreținerii.

Ar fi greu de crezut că inculpatul primea toți banii obținuți de victima, iar aceasta nu beneficia nici măcar de un minim de venit necesar procurării alimentelor și hainelor sau achitării transportului.

Atâta timp cât nu s-a făcut dovada că victima avea alte surse de venit necesare desfășurării unei vieți normale, considerăm că și aceasta a oprit J din sumele obținute ca urmare a practicării prostituției, la fel ca și celelalte victime.

În concluzie, apreciem că suma ce se impune fi confiscată de la inculpatul, reprezentând beneficiul realizat ca urmare practicării prostituției de victima este de 13.332 euro.

8. Considerăm că este fondat și motivul de apel al inculpaților și privind ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra imobilului.

Prin ordonanța 192/D/P/2006 din 30.01.2007 Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Galațis -a dispus indisponibilizarea imobilului inculpatului și al inculpatei în vederea confiscării speciale, imobilul fiind compus din casă de locuit amplasată în satul, comuna Băneasa, jud. G, având o valoare de impozitare de 8.000 RON.

Din adresa înaintată de Consiliul Local al com. Băneasa ( fila 326 dosar urmărire penală) rezultă că inculpații dețin în proprietate imobilul mai sus arătat, constând într- casă de locuit construită în 1996 din paiantă, fără autorizație, pe terenul pentru care nu dețin acte de proprietate, acest teren aparținând numitului .

Așa cum rezultă din ordonanța mai sus arătată, imobilul fost indisponibilizat în vederea confiscării speciale.

Analizând hotărârea apelată constatăm că doar în privința inculpatului au devenit incidente prevederile art. 19 al.1 din Legea 678/2001 în ref. la art. 118 alin. 1 lit. e pr.pen. dispoziții în baza cărora au fost confiscate sumele de bani obținute din activitatea infracțională.

Inculpata - așa cum rezultă din materialul probator administrat în cauză - nu a beneficiat de banii obținuți de victime ca urmare a practicării prostituției.

Așa cum am arătat mai sus, sechestrul asigurator a fost instituit în faza urmăririi penale, moment în care nu se cunoștea cu certitudine dacă și inculpata beneficiat de vreo sumă de bani obținută de victime.

Însă, în acest moment procesual, în condițiile în care doar față de inculpatul s-a dispus măsura confiscării sumelor de bani prin aplicarea disp. art. 19 alin.1 din legea 678/2001, considerăm că nu se mai impune menținerea sechestrului asigurător asupra imobilului.

Probatoriile administrate în cauză relevă faptul că imobilul este bun comun al inculpaților și, fiind construit în anul 1996.

Conform art. 33 din Codul familiei "bunurile comune nu pot fi urmărite de creditorii personali ai unuia dintre soți".

De asemenea, conf. art. 493 Cod procedură civilă "creditorii personali ai debitorului coproprietar sau codevălmaș nu vor putea să urmărească partea acestuia din imobilul aflat în proprietatea comună, ci vor trebui să ceară mai întâi împărțeala acestora".

Conform art. 163 alin.1 Cod procedură penală măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror sau de instanța de judecată și constau în disponibilizarea, prin instituirea unui sechestru, a bunurilor mobile și imobile, în vederea confiscării speciale, reparării pagubei produse prin infracțiune.

În speță, în condițiile în care imobilul reprezentă un bun comun al inculpaților și, deținut în codevălmășie, fără a se stabili cota de contribuție fiecăruia la dobândirea acestuia, considerăm că măsura sechestrului asigurător instituită în vederea confiscării speciale (pentru recuperarea sumelor dispus a fi confiscate doar de la inculpat) nu se mai justifică.

În condițiile în care s-ar menține această măsură asiguratorie și în final s-ar proceda la confiscarea imobilului indisponibilizat ar fi afectat dreptul de proprietate al inculpatei.

Considerăm, însă, că se impune menținerea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile achiziționate de inculpat în regim SH.

9. Este fondat și motivul de apel al inculpatului privind obligarea sa la plata daunelor morale către victima.

Conform art. 14 alin.5 pr.pen. "acțiunea civilă poate avea ca obiect tragerea la răspundere civilă pentru repararea daunelor morale, potrivit legii civile".

Dispozițiile art. 998 cod civil stabilesc că " orice faptă omului, care cauzează altuia un prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a- repara".

Obligarea unui inculpat la plata daunelor morale către o persoană vătămată se poate dispune doar în condițiile în care activitatea infracțională inculpatului produs un prejudiciu moral victimei, prejudiciu ce ar putea fi înlăturat sau atenuat doar prin plata unor sume de bani.

Analizând actele și lucrările dosarului considerăm că victima nu poate acuza cauzarea unui prejudiciu moral de către inculpatul .

În acest sens, avem în principal în vedere chiar declarația victimei, care afirma că " a avut o relație de prietenie cu inculpat, întreținut relații sexuale cu acesta în urma cărora rămas însărcinată".

Tot victima afirmă că după ce a rămas însărcinată inculpatul închiriat locuință - în Spania - unde au domiciliat împreună. Ulterior după ce victima născut o - recunoscută de inculpat - s-au întors împreună în România și au locuit în imobilul inculpatului, întrucât soția acestuia, respectiv inculpata era plecată din țară.

Victima a mai precizat în fața instanței că "a depus plângere împotriva inculpatului întrucât era supărată pentru că acesta a plecat de la ea fără să-i zică nimic, iar dacă nu ar fi plecat nu ar fi depus plângere".

Declarațiile celorlalte victime ( și () ) confirmă faptul că între inculpat și victima exista o relație de prietenie, că aceștia " erau împreună" și " erau cunoscuți ca iubiți".

Mai mult niciunul din martori nu declară faptul că prin atitudinea sau comportamentul său inculpatul ar fi cauzat vreun prejudiciu victimei .

Față de cele de mai sus considerăm că cererea părții civile privind obligarea inculpatului la plata daunelor morale este nefondată, impunându-se respingerea acesteia și înlăturarea din hotărârea apelată dispoziției prin care inculpatul fost obligat la plata sumei de 10.000 lei daune morale.

10. În ceea ce privește măsura preventivă dispusă față de inculpata, față de stadiul procesual al cauzei, față de atitudinea acesteia manifestată pe parcursul procesului penal în sensul prezentării la toate termenele de judecată, față de soluția pronunțată pe fondul cauzei, considerăm că se impune înlocuirea măsurii de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

Având în vedere disp. art. 136.pr.pen. precum și cele mai sus arătate, considerăm că procesul penal se poate desfășura în bune condiții și prin aplicarea față de inculpată măsurii obligării de a nu părăsi țara.

În ceea ce- privește pe inculpatul, față de împrejurarea că se mențin și în prezent temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării preventive, respectiv disp. art. 148 lit. f pr.pen. având în vedere și soluția pronunțată pe fondul cauzei, în sensul condamnării acesteia la pedeapsă rezultantă de 6 ani și 6 luni închisoare cu executarea efectivă, considerăm că se impune în continuare menținerea stării de arest.

Urmează a se deduce din pedeapsă durata arestării preventive.

Considerăm că se impune menținerea măsurii arestării în lipsă inculpatei întrucât nu au intervenit elemente noi în favoarea acesteia care să impună înlăturarea măsurii.

Față de cele de mai sus se vor admite apelurile de larate de inculpații, și împotriva sent.pen. nr. 577din 15.12.2008, a Tribunalului Galați.

Se va desființa în parte sent.pen. nr. 577din 15.12.2008, a Tribunalului Galați și în rejudecare:

În baza disp. art. 334.C.P.P. se va dispuneschimbarea încadrării juridicedată faptei prin rechizitoriu și reținută în sarcina inculpatului, din infracțiunea prev. de art. 13 alin.1, 2, 3 teza I și II din Lg.678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 pen. și art. 37 lit. a pen.în infracțiunea prev. de art. 13 alin.1, 3 teza I din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 pen., art.37 lit. pen. și art. 13.pen.menținând pedeapsa principală de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art 64 alin.1 lit. a, tz. II, lit. b și e pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale aplicate prin sentința penală apelată.

În baza disp. art. 334.pr.pen. se va dispuneschimbarea încadrării juridicefaptei dată prin rechizitoriu și reținută în sarcina inculpatei din infracțiunea prev. de art. 13 alin.1, 2, 3 teza I și II din Legea 678/2001,în infracțiunea prev. de art. 13 alin.1, 3 teza I din Legea 678/2001 cu aplic. art. 13.pen. menținând pedeapsa principală de 5 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1, lit. teza II, lit. b și e pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, aplicate prin sentința penală apelată.

În baza disp. art. 334.pr.pen. se vadispune schimbarea încadrării juridicedată faptei prin rechizitoriu și reținută în sarcina inculpatei din infracțiunea prev. de art. 26.pen. rap. la art.13 alin.1, 2, 3 teza I și II din Legea 678/2001în infracțiunea prev. de art.26 pen. rap. la art.13 alin.1,3 teza I din Legea 678/2001 cu aplic. art. 13.pen. menținând pedeapsa principală de 3 ani închisoare, pedeapsa complementară interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1, lit. a teza II, lit. b și e pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, precum și aplicarea art. 74 alin.1 lit. a pen. în referire la art. 76 al. 1 lit. b Cod Penal, așa cum s- dispus prin sentința penală apelată.

Se va reduce cuantumul sumelor dispus fi confiscate în folosul statului de la inculpați, conform art. 19 alin.1 din Legea 678/2001 în ref. la art. 118 alin.1 lit. e pr.pen. după cum urmează:

- de la 63.550 euro la 14.982 euro transformată în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății în ceea ce- privește pe inculpatul.

- de la 6.150 euro la 1.650 euro transformată în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății în ceea ce o privește pe inculpata .

Se va ridica măsura sechestrului asigurător instituit asupra bunului imobil - casă de locuit, amplasată în satul, com. Băneasa, jud. G, aparținând inculpaților și, prin Ordonanța nr. 192/D/P/2006 din 30.01.2007 Parchetului de pe lângă ÎCCJ-DIICOT- Biroul Teritorial Galați.

Se va menține măsura sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile ale inculpaților și.

Se va înlătura din sentința penală apelată dispoziția în baza căreia inculpații și au fost obligați în solidar la plata sumei de 10.000 lei cu titlul de daune morale către partea civilă .

Se vor respinge ca neîntemeiate pretențiile civile, respectiv daunele morale solicitate de partea civilă .

Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Se va respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați împotriva sentinței penale nr.577 din 15.12.2008 a Tribunalului Galați.

În baza disp.art.383 alin.1¹Cod pr.penală și art.350 Cod pr.penală se va menține starea de arest a inculpatului.

În baza disp.art.383 alin.2 Cod pr.penală se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința penală apelată, durata arestării preventive de la 23.01.2007 la zi, respectiv la 16.10.2009.

Se va menține măsura arestării în lipsă a inculpatei, dispusă prin încheierea de ședință din data de 02.04.2007 a Tribunalului Galați, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr.37/U/02.04.2007, neexecutat până la data pronunțării prezentei hotărâri.

În baza disp.art.139 alin.1 Cod pr.penală se va dispune înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea - luată față de inculpata prin încheierea de ședință din 25.06.2007 a Tribunalului Galați ( dosar nr-) - cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, fără încuviințarea instanței de judecată.

În baza disp.art.145¹alin.2 Cod pr.penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpata va respecta obligațiile stabilite de Tribunalul Galați prin încheierea de ședință din 25.06.2007 ( hotărârea prin care a fost luată măsura obligării de a nu părăsi localitatea ).

După rămânerea definitivă a dispoziției privind înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara, măsură ce o vizează pe inculpata,se va comunica o copie de pe dispozitivul prezentei hotărâri instituțiilor prevăzute de art.145 alin.2¹Cod pr.penală.

Conform disp.art.192 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentelor apeluri rămân în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile de larate de inculpații ( zis, fiul lui și, născut la data de 24.03.1975 în Tg.B, jud.G, cetățean român, studii 6 clase, stagiul militar satisfăcut, fără ocupație, căsătorit, recidivist, cu domiciliul în com.Băneasa, sat, jud.G, posesor CI seria - nr.-, CNP--, în prezent deținut în Penitenciarul Galați ), (fostă, fiica lui și, născută la data de 02.09.1979 în Tg.B, jud.G, cetățean român, fără antecedente penale, cu domiciliul în com.Băneasa, sat, jud.G și în com. sat, jud.G CNP--, posesoare CI seria - nr.-) și (fostă, fiica lui și, născută la data de 10.10.1977 în Mun.G, cetățean român, studii 6 clase, fără ocupație, căsătorită, fără antecedente penale, domiciliată în com.Băneasa, sat, jud.G, CNP--, posesoare a CI seria - nr.-) împotriva sent.pen. nr. 577din 15.12.2008, a Tribunalului Galați.

Desființează în parte sent.pen. nr. 577din 15.12.2008, a Tribunalului Galați și în rejudecare:

În baza disp. art. 334.C.P.P. dispune schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu și reținută în sarcina inculpatului, din infracțiunea prev. de art. 13 alin.1, 2, 3 teza I și II din Lg.678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 pen. și art. 37 lit. a pen.în infracțiunea prev. de art. 13 alin.1, 3 teza I din Legea 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin.2 pen., art.37 lit. pen. și art. 13.pen.menținând pedeapsa principală de 6 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art 64 alin.1 lit. a, tz. II, lit. b și e pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale aplicate prin sentința penală apelată.

În baza disp. art. 334.pr.pen. dispune schimbarea încadrării juridice faptei dată prin rechizitoriu și reținută în sarcina inculpatei din infracțiunea prev. de art. 13 alin.1, 2, 3 teza I și II din Legea 678/2001,în infracțiunea prev. de art. 13 alin.1, 3 teza I din Legea 678/2001 cu aplic. art. 13.pen. menținând pedeapsa principală de 5 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1, lit. teza II, lit. b și e pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, aplicate prin sentința penală apelată.

În baza disp. art. 334.pr.pen.dispune schimbarea încadrării juridicedată faptei prin rechizitoriu și reținută în sarcina inculpatei din infracțiunea prev. de art. 26.pen. rap. la art.13 alin.1, 2, 3 teza I și II din Legea 678/2001în infracțiunea prev. de art.26 pen. rap. la art.13 alin.1,3 teza I din Legea 678/2001 cu aplic. art. 13.pen. menținând pedeapsa principală de 3 ani închisoare, pedeapsa complementară interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1, lit. a teza II, lit. b și e pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale, precum și aplicarea art. 74 alin.1 lit. a pen. în referire la art. 76 al. 1 lit. b Cod Penal, așa cum s- dispus prin sentința penală apelată.

Reduce cuantumul sumelor dispus fi confiscate în folosul statului de la inculpați, conform art. 19 alin.1 din Legea 678/2001 în ref. la art. 118 alin.1 lit. e pr.pen. după cum urmează:

- de la 63.550 euro la 14.982 euro transformată în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății în ceea ce- privește pe inculpatul.

- de la 6.150 euro la 1.650 euro transformată în lei la cursul BNR din ziua efectuării plății în ceea ce o privește pe inculpata .

Ridică măsura sechestrului asigurător instituit asupra bunului imobil - casă de locuit, amplasată în satul, com. Băneasa, jud. G, aparținând inculpaților și, prin Ordonanța nr. 192/D/P/2006 din 30.01.2007 Parchetului de pe lângă ÎCCJ-DIICOT- Biroul Teritorial Galați.

Menține măsura sechestrului asigurător instituit asupra bunurilor mobile ale inculpaților și.

Înlătură din sentința penală apelată dispoziția în baza căreia inculpații și au fost obligați în solidar la plata sumei de 10.000 lei cu titlul de daune morale către partea civilă .

Respinge ca neîntemeiate pretențiile civile, respectiv daunele morale solicitate de partea civilă .

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați împotriva sentinței penale nr.577 din 15.12.2008 a Tribunalului Galați.

În baza disp.art.383 alin.1¹Cod pr.penală și art.350 Cod pr.penală menține starea de arest a inculpatului.

În baza disp.art.383 alin.2 Cod pr.penală deduce din pedeapsa aplicată inculpatului prin sentința penală apelată, durata arestării preventive de la 23.01.2007 la zi, respectiv la 16.10.2009.

Menține măsura arestării în lipsă a inculpatei, dispusă prin încheierea de ședință din data de 02.04.2007 a Tribunalului Galați, în baza căreia a fost emis mandatul de arestare preventivă nr.37/U/02.04.2007, neexecutat până la data pronunțării prezentei hotărâri.

În baza disp.art.139 alin.1 Cod pr.penală dispune înlocuirea măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea - luată față de inculpata prin încheierea de ședință din 25.06.2007 a Tribunalului Galați ( dosar nr-) - cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, fără încuviințarea instanței de judecată.

În baza disp.art.145¹alin.2 Cod pr.penală, pe durata măsurii obligării de a nu părăsi țara, inculpata va respecta obligațiile stabilite de Tribunalul Galați prin încheierea de ședință din 25.06.2007 ( hotărârea prin care a fost luată măsura obligării de a nu părăsi localitatea ).

După rămânerea definitivă a dispoziției privind înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura obligării de a nu părăsi țara, măsură ce o vizează pe inculpata,se va comunica o copie de pe dispozitivul prezentei hotărâri instituțiilor prevăzute de art.145 alin.2¹Cod pr.penală.

În baza disp.art.192 alin.3 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentelor apeluri rămân în sarcina statului.

Cu recurs în termen de 24 ore de la pronunțate pentru Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI și pentru inculpata, în ceea ce privește dispoziția vizând înlocuirea măsurii preventive.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru inculpata și de la comunicare pentru inculpații, și pentru partea civilă - com.Băneasa, sat, jud.G, cu privire la fondul cauzei.

Pronunțată în ședința publică azi 16 octombrie 2009.

Președinte, Judecător,

- - - - -

Grefier,

- -

Red. /02.11.2009

Tehnored./05.11.2009

Jud.fond.--

Președinte:Mariana Cristache
Judecători:Mariana Cristache, Daniela Liliana Constantinescu

Vezi şi alte speţe de drept penal: