Trafic de copii minori art. 13 Legea 678 din 2001. Decizia 28/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 28/ DOSAR NR-
Ședința publică din 23 aprilie 2009
Completul de judecată format din:
PREȘEDINTE: Manuela Barbu
JUDECĂTOR _ - -
GREFIER _ - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și inculpata, împotriva sentinței penale nr. 122/S din 8 octombrie 2008, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care;
Dezbaterile în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din data de 9 aprilie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi și care face parte integrantă din prezenta, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 22 aprilie 2009 și apoi pentru azi, data de 23 aprilie 2009.
CURTEA,
Asupra apelurilor de față:
Prin sentința penală nr. 122/S din 8 octombrie 2008, Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, pornind de la împrejurarea că traficul de persoane constă în efectuarea unor acte de comerț cu persoane în vederea practicării prostituției, de la aspectul că recrutarea, ca modalitate alternativă a infracțiunii de trafic de persoane trebuie să se efectueze prin constrângere, fraudă sau prin alte mijloace descrise la art. 12 din Legea nr. 678/2001, spre deosebire de recrutarea unei persoane în scopul practicării prostituției, realizată fără ca autorii faptei să fie nevoiți să recurgă la constrângere, a dispus, analizând probatoriul administrat, următoarele:
În baza art.12 alin.1, alin.2 lit. a din Legea nr.678/2001, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale) a condamnat pe inculpata -fostă, fostă, zisă "" fiica lui și, născută la data de 06.03.1979 în B, jud. B, posesor al CI seria - nr.-, eliberată de Poliția B, CNP -, domiciliată în B,-,.515,. B,.20, jud. B și fără forme legale în B,-,.26,. C,.5, jud. B cetățean român, studii 8 clase și școala profesională, fără ocupație, căsătorită, fără copii, fără antecedente penale, la pedeapsa de 13 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin1 lit. a teza a II-a și b Cod penal: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o durata de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, părți vătămate, și.
În baza art. 13 alin.1, alin.2 din Legea nr.678/2001 a condamnat pe aceeași inculpată la pedeapsa de 15 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin1 lit. a teza a II-a și b Cod penal: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o durata de 8 ani pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori, parte vătămată minoră.
În baza art.33 lit. a, art.34 lit. b Cod penal au fost contopite pedepsele stabilite mai sus și aplică în final inculpatei pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare și în baza art.35 alin.3 Cod penal aplică pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin1 lit. a teza a II-a și b Cod penal: dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat pe o durata de 8 ani.
În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a și b Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal a scăzut din durata pedepsei închisorii pronunțate timpul reținerii din data de 19.07.2007.
În baza art.346 Cod procedură penală raportat la art.998, art.999 cod civil a admis acțiunea civilă formulată în cauză de părțile vătămate, și și în consecință: obligă pe inculpata să plătească acestora cu titlu de despăgubiri civile următoarele sume de bani:
-8000 Euro daune materiale și 12.000 Euro daune morale pentru partea vătămată;
-8000 Euro daune materiale și 22.000 Euro daune morale pentru partea vătămată;
-14.500 Euro daune materiale și 11.000 Euro daune morale pentru partea vătămată minoră;
-10.000 Euro daune materiale și 15.000 Euro daune morale pentru partea vătămată.
În baza art.169 alin.2 Cod procedură penală a fost respinsă cererea inculpatei privind restituirea bunurilor asupra cărora s-a instituit măsura sechestrului asigurător prin ordonanța procurorului din data de 20.07.2007 în dosarul penal nr.74D/P/2007.
În baza art.109 alin.3 Cod procedură penală a respins cererea inculpatei privind restituirea contractelor de împrumut autentificate.
În baza art.191 alin.1Cod procedură penală a obligat pe inculpata la plata sumei de 1600 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 500 lei, reprezentând onorarii avocați din oficiu, se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.
În expunerea stării de fapt, prima instanță a reținut următoarele aspecte:
În primăvara anului 2006 partea vătămată a reîntâlnit-o pe inculpată într-un bar din B, cunoscut sub numele, unde au făcut schimb de numere de telefon. Se cunoscuseră în urmă cu 2 ani și J printr-un prieten comun, pe nume. Ulterior inculpata a contactat-o telefonic și s-au întâlnit, fiind însoțită și de prietena ei, inculpata propunându-le să lucreze ca și dame de companie în Olanda, ceea ce presupunea să însoțească bărbații la diverse evenimente și poate și în vacanță, sexul nefiind obligatoriu. După ce s-au sfătuit o perioadă de timp, cele două prietene, și au acceptat, deoarece prima era studentă, iar a doua urma cursurile Colegiului de și doreau să-și strângă bani pentru a studia în. fusese cu un an înainte într-un schimb de experiență în Cele două au început să iasă în oraș cu inculpata, ocazie cu care l-au cunoscut pe prietenul acesteia, martorul și pe celelalte două părți vătămate și. Pe ultimele două inculpata le cunoștea, deoarece locuiau în același cartier cu mama sa. Mama părții vătămate minore, martora fusese abordată de fratele inculpatei, cunoscut sub numele de, care i-a spus de sora sa că se ocupă cu găsirea unor locuri de muncă în Olanda, sens în care i-a dat numărul de telefon al acesteia. Ulterior s-au întâlnit și inculpata i-a propus fiicei acesteia minore, partea vătămată să lucreze ca și damă de companie în Olanda, ceea ce ar presupune întreținerea de discuții cu clienții și consumarea băuturilor alcoolice cu ei. Au acceptat propunerea și i-a prezentat-o inculpatei și pe prietena sa, partea vătămată, care a fost de acord să plece și ea în Olanda, deși nu știa prea bine ce presupune să fii damă de companie, însă nu știa că urma să întrețină raporturi sexuale contra cost.
Înainte de a pleca în Olanda, inculpata a mers la notar și a încheiat cu fiecare din părțile vătămate câte un contract de împrumut pentru suma de câte 1000 Euro fiecare. Din această sumă părțile vătămate și nu au primit nici un în țară, iar celelalte două părți vătămate și au primit sume modice, de ordinul sutelor de mii vechi pentru a merge la dentist, a învăța limba engleză în particular și a-și cumpăra diverse obiecte de îmbrăcăminte. Partea vătămată, pentru că avea un ușor strabism a suferit și o operație la, al cărui cost a fost suportat de către inculpată. Totodată inculpata s-a ocupat și de întocmirea pașapoartelor pentru aceste două părți vătămate.
La data de 04.07.2006 inculpata, împreună cu cele trei parți vătămate majore, și și un prieten al acesteia, martorul, au plecat cu autoturismul proprietatea inculpatei în Olanda la. În Ungaria, în baza unei înțelegeri anterioare, s-au întâlnit cu partea vătămată minoră, care trecuse granița însoțită de mama sa, martora, iar martorul împreună cu martora s-au reîntors în țară, iar inculpata cu părțile vătămate și-au continuat drumul spre Olanda. Pe drum, inculpata le-a solicitat părților vătămate, care cunoșteau bine limba engleză, să le învețe și pe celelalte părți vătămate și cuvinte și expresii uzuale în această limbă, pregătire care a continuat și în Olanda.
Ajunse în, s-au cazat la Hotel în centrul orașului, iar inculpata a înmânat fiecăreia câte o cartelă telefonică și a contactat o agenție de escortă aparținând unor cunoștințe, care aveau o afacere de familie, spunându-le că a venit cu prietenele ei din România. Fiecare din părțile vătămate și-au dat datele personale și a fost înregistrată sub un pseudonim, respectiv (), (), Lisa () și () pentru a-și oferi serviciile sexuale diverșilor clienți. Deși inițial acestea au ripostat, pe motiv că nu aceasta a fost înțelegerea, inculpata le-a spus că fiecare îi datorează câte 1000 Euro. La câteva zile s-au mutat într-un apartament închiriat de către inculpata și au început să se prostitueze în folosul inculpatei, fiind transportate la domiciliul clienților cu un autoturism al agenției, tariful perceput fiind de 100 Euro pe oră, din care J revenea agenției și J inculpatei, până la achitarea de către părțile vătămate a datoriei către aceasta, iar ulterior din suma de 50 de Euro, J îi reținea inculpata și doar 25 de Euro îi dădea părții vătămate. În cazul în care vreuna dintre ele primea ceva în plus de la vreun client cu titlu de, dacă era vorba de o sumă de bani, trebuia împărțită cu inculpata, iar dacă era vorba de un obiect percepea J din valoarea lui.
Părțile vătămate aveau obligația să-i dea beep inculpatei când ajungeau la domiciliul clientului și dacă durata se prelungea, iar aceasta își ținea evidența într-o agendă privind orele lucrate.
Apartamentul în care locuiau era compus din trei camere, într-o cameră stătea inculpata, în alta, cele două părți vătămate și, iar în cea de-a treia, celelalte două părți vătămate și.
Totodată, inculpata le-a impus părților vătămate și o serie de reguli de conviețuire, constând în păstrarea liniștii, să nu intre încălțate în casă, să nu se certe, să nu fumeze, să nu uite să dea beep, de câte ori ies din casă să anunțe unde merg și la ce oră se întorc, a căror nerespectare era sancționată de către inculpată cu amenzi între 50 și 100 Euro, bani care îi reveneau tot ei.
În toate discuțiile cu părțile vătămate inculpata le sugera că dacă vreuna dintre ele greșește față de ea sau o fură, vor trebui să plătească cu toate, în felul acesta influențându-le să se verifice una pe cealaltă, iar felul în care le povestea anumite întâmplări și tonalitatea folosită, în sensul că ea cunoaște în Olanda bărbați din lumea interlopă, le insufla temerea. Totodată, le spunea că s-a mai întâmplat în Olanda să fie găsite prostituate moarte pe stradă, fără a avea acte de identitate asupra lor. Astfel se explică faptul că, deși inculpata a fost plecată timp de 1 săptămână să-și viziteze prietenul olandez în Spania în penitenciar, închis pentru trafic de droguri, părțile vătămate nu au îndrăznit să plece de frică, cu atât mai mult cu cât înainte vorbise la telefon cu anumite persoane, iar din discuții reieșea că este vorba de niște bărbați care le vor verifica pe fete cât timp ea va fi plecată. În acest sens a existat o altercație cu partea vătămată, care a refuzat să sune la agenție și a început să plângă, amenințând-o că, dacă nu își recuperează banii o va da la marocani. De altfel, pe tot parcursul șederii lor în Olanda părțile vătămate nu puteau ieși în oraș decât însoțite, iar convorbirile telefonice sau prin intermediul internetului cu cei de acasă se făceau în prezența ei. Chiar și în timpul ciclului menstrual părțile vătămate erau obligate să lucreze de către inculpată, care le cumpărase niște bureți folosiți pentru demachiere pe care și-i introduceau în vagin pentru că, spunea inculpata, trebuie să producă bani.
Prin urmare, victimelor le-a fost adus la cunoștință un alt scop al deplasării lor în străinătate, racolarea lor făcându-se prin înșelăciune, prin promiterea unor locuri de muncă în Olanda, respectiv ca dame de companie, ceea ce nu presupunea și practicarea în mod obligatoriu a unor raporturi sexuale, context în care aceste persoane nu ar mai fi fost de acord cu plecarea (de exemplu susține că "dacă aș fi știut că urma să mă prostituez în Olanda nu aș fi acceptat să plec din România" - fila 5 din dosarul de urmărire penală; partea vătămată arată că "nu știam prea bine ce presupune activitatea unei dame de companie, însă sigur nu știam că urma să întrețin raporturi sexuale contra cost cu diferiți clienți" - fila 12 dosar urmărire penală; partea vătămată minoră învederează că "inculpata mi-a explicat că urmează să lucrez ca damă de companie, constând în întreținerea unor discuții cu clienții, în consumarea de băuturi alcoolice cu aceștia, urmând ca din încasări să-mi revină un anumit comision. Precizez că nu mi s-a spus că voi întreține raporturi sexuale cu clienții" - 18 dosar urmărire penală).
Mai exact, părțile vătămate nu cunoșteau de la început natura activității pe care urmau să o desfășoare, iar odată ajunse la destinație au fost constrânse să returneze sumele acordate cu titlu de împrumut în baza unor contracte autentice în care s-au înserat scadențe precise, au fost puse într-o situație de subordonare față de inculpată, fiind constrânse la prostituție, nepracticând de bunăvoie prostituția (de pildă, partea vătămată susține că "inculpata m-a amenințat, spunându-mi că dacă nu-și recuperează banii mă va da la marocani care mă vor maltrata" 19 dosar urmărire penală; partea vătămată arată că "nu aveam voie să ieșim din casă fără ea, ieșeam prin rotație ca să facem cumpărăturile. De sunat acasă puteam suna o dată pe săptămână de la uan telefon public însoțite de inculpată pentru a asculta ce vorbim cu cei de acasă" - 28 dosar urmărire penală; în timp ce partea vătămată susține și a că "inculpata, în perioada în care am stat în Olanda de multe ori m-a amenințat că dacă voi povesti ceva cuiva, să am grijă că am o fată" - 16 dosar urmărire penală).
Prin urmare, dacă recrutarea s-a efectuat prin înșelăciune, cazarea pe teritoriul statului olandez s-a materializat prin constrângerea în scopul obligării părților vătămate la practicarea prostituției, prin lipsirea lor de libertate în scopul exploatării lor și tragerii de foloase de pe urma acestei activități ilicite.
Funcție de coordonatele expuse în art. 72 Cod penal, de conduita procesuală abordată de către inculpată, aceasta contestând comiterea faptelor ce-i incumbă, de nivelul scăzut al convingerilor sale în validitatea regulilor și normelor convenționale, prima instanță ce a perceput-o în mod direct pe inculpată ca fiind o persoană calculată, sigură pe ea și cu o mare putere de persuasiune, i-a aplicat o pedeapsă rezultantă de 15 ani închisoare, căreia, potrivit art. 35 alin. 3 Cod penal i-a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, teza a II a și b Cod penal pe o durată de 8 ani calculată cu respectarea prevederilor art. 66Cod penal.
Relativ la latura civilă, funcție de regulile generale ce guvernează responsabilitatea civilă, de concepție reparatorie a atingerilor aduse integrității persoanei fizice ce implică bivalență ce se concretizează în două componente: atât sancționarea vinovatului cât și indemnizația victimei, prima instanță a obligat inculpata a suporta costul daunelor morale și materiale solicitate.
Împotriva acestei soluții au promovat apel atât inculpata ce ridică în principal problema achitării sale potrivit dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. d Cod procedură penală cu motivația că faptei îi lipsește unul din elementele constitutive, respectiv constrângerea victimelor, iar în subsidiar, solicită redozarea pedepselor aplicate, cât și Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov care susține că hotărârea atacată este criticabilă sub două aspecte ce țin de latura civilă, respectiv nedesființarea contractelor de împrumut care practic constituie titluri executorii și care altfel ar putea fi valorificate pe cale separată și neconfiscarea autoturismului cu care inculpata a comis infracțiunea de trafic de persoane.
Apelurile sunt fondate doar pentru următoarele considerente:
_ deși prima instanță a administrat legal probele necesare stabilirii adevărului, nu a sesizat aspectul neîntrunirii cumulative a condițiilor participației penale, mai ales că acea coeziune subiectivă a participației proprii nu poate subzista decât în forma de vinovăție a intenției, nici autoratul, nici instigarea și nici complicitatea neputînd fi concepute împreună ca activități săvârșite din culpă. Or, în speță, martorul nu a lucrat cu forma de vinovăție cerută de lege, nu a urmărit realizarea aceleiași finalități, nu a avut reprezentarea realei sale contribuții ci, dimpotrivă, avea convingerea că prestează doar serviciu de transport la cererea inculpatei, motivată de presupusa avariere a vehiculului aparținând inculpatei, necunoașterea de către aceasta a variantei de ieșire la autostradă pe teritoriul statului ungar (filele 66-70 dosar urmărire penală).
Văzând că acest martor nu a conclucrat nemijlocit la săvârșirea faptelor reclamate, neputându-i-se atribui calitatea de participant, că inculpata nu a săvârșit faptele împreună cu alte persoane, curtea apreciază a fi corectă înlăturarea dispozițiilor art. 12 alin. 2 lit. a din Legea nr. 678/2001, sens în care purcede la aplicațiunea prevederilor art. 334 Cod procedură penală, descontopind în prealabil pedeapsa rezultantă aplicată la fond, repunând în individualitatea lor pedepsele stabilite.
Ținând cont că textul art. 329 Cod penal ar fi fost aplicabil doar în situația în care recrutarea părților vătămate s-ar fi făcut cu consimțământul lor, fără ca inculpata să fie nevoită să recurgă la fraudare, înșelăciune, or în speță promisiunea mincinoasă a oferirii unui loc de muncă în străinătate și asigurarea transportului acestora în baza unor contracte de împrumut autentice, folosite apoi la destinație în scopul șantajării părților vătămate, ce nu aveau putința rambursării împrumutului până la scadență printr-o altă modalitate, decât cea a practicării prostituției, denotă incidența în cauză a prevederilor Legii nr. 678/2001, mai ales că acestea au fost induse în eroare în privința scopului deplasării în străinătate.
Deși inculpata nu a negat legătura cu părțile vătămate, ea a susținut însă, în contradictoriu cu declarațiile acestora din cursul urmăririi penale și cel al judecății, că nu a profitat material de pe urma practicării prostituției.
Or, constrânse de iminenta valorificare a acelor titluri executorii, de amenințările inculpatei că vor fi vândute unor marocani în ipoteza neconformării lor la activitățile impuse de aceasta, părțile vătămate ce nu aveau posibilitatea deplasării lor fără acordul inculpatei, au executat o muncă în mod forțat pentru a returna împrumutul și a nu fi supuse altor forme de exploatare sexuală.
Mai exact, partea vătămată a stat în Olanda până la data de 12 septembrie 2006 și a întreținut raporturi sexuale cu 180-200 clienți câștigând suma de 18.000 - 20.000 euro, din care i-au revenit doar 3000 euro, partea vătămată s-a reîntors acasă în data de 28 august 2006, iar ulterior a plecat în, unde a mai lucrat o perioadă de timp, respectiv din 9 octombrie 2006 până în data de 26 octombrie 2006, partea vătămată, în perioada iulie 2006 - septembrie 2006 a întreținut raporturi sexuale cu aproximativ 300 de bărbați, obținând suma de 30.000 euro, din care nu a beneficiat de nici un, iar partea vătămată minoră a întreținut raporturi sexuale cu aproximativ 180-200 clienți în perioada iulie-septembrie 2006, obținând un venit de 18.000 - 20.000 euro, din care nu a primit nici un.
Ținând seama că infracțiunile de trafic de persoane aduc atingere uneia dintre cele mai importante valori ocrotite de legea penală, respectiv demnitatea persoanei și chiar sănătății acesteia, reprezentând totodată una dintre cele mai grave forme ale criminalității organizate, că în speță activitatea de traficare a vizat mai multe persoane, subzistând un subiect pasiv multiplu, funcție și de coordonatele expuse în art. 72 Cod penal, de concluziile înserate în referatul de evaluare de la dosar, de aspectul că asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății i-ar crea inculpatei impresia că poate persista în sfidarea legii, curtea aplică relativ la inculpata de față, aflată la primul conflict cu rigorile legii penale, pedeapsa de 7 ani închisoare pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. 1 din Legea nr. 679/2001 - în formă continuată - și îi reduce la 8 ani închisoare pedeapsa pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. 1 și 2 din aceeași lege, apreciindu-le a fi perfect adaptate cazului individual concret, în măsură să realizeze scopul prevăzut de art. 52 Cod penal.
Potrivit regulilor ce guvernează concursul de infracțiuni, curtea contopește pedepsele aplicate mai sus, inculpata având de executat în final pedeapsa de 8 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II a și b Cod penal pe o durată de 5 ani calculată funcție de prevederile art. 66 Cod penal.
Întrucât din probatoriul administrat reiese faptul că persoanele racolate de către inculpată i-au remis acesteia sume de bani rezultând din această activitate, curtea face aplicarea prevederilor art. 19 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001, dispunând confiscarea specială de la aceasta, singura autoare a faptelor, a următoarelor sume de bani:
_ suma de 4000 euro, câte 1000 euro proveniți de la fiecare parte vătămată în virtutea clauzelor contractuale și care practic au servit la săvârșirea infracțiunilor:
_ suma de 8000 euro primită de inculpată de partea vătămată;
_ suma de 8000 euro primită de inculpată de la partea vătămată;
_ suma de 14.500 euro primită de inculpată de la partea vătămată:
_ suma de 10.000 euro primită de la partea vătămată.
În scopul garantării executării acestei obligații, în baza art. 353 Cod procedură penală, curtea menține măsura sechestrului asigurator instituită asupra bunurilor aparținând inculpatei prin ordonanța procurorului din 20 iulie 2007 în dosarul penal nr. 74 D/P/2007, bunuri ce au fost identificate și menționate în cuprinsul proceselor verbale de la filele 211, 214-216 dosar urmărire penală.
Deși dispozițiile art. 19 din Legea nr. 678/2001 se aplică în cazul în care din situația de fapt reiese cu certitudine că inculpata s-a servit de anumite bunuri ce-i aparțin pentru a săvârși faptele ce i se impută, instanța având obligația, pentru punerea în executare a măsurii de confiscare specială, să individualizeze bunurile supuse acestei măsuri, curtea reține că autoturismul de care inculpata s-a servit la transportul în străinătate părților vătămate, respectiv cel înmatriculat cu nr. -. Nu îi mai aparține, nefiind găsit nici la momentul derulării măsurii asiguratorii, sens în care, relativ la acest bun, nu poate fi dispusă confiscarea specială iar, mai mult, contravaloarea acestuia este incertă pentru a se dispune confiscarea specială a acesteia.
Potrivit art. 348 Cod procedură penală, curtea dispune desființarea totală a contractelor de împrumut anexate la filele 129, 130, 132, 133 și 140 din dosarul de urmărire penală pentru cauză imorală, vătămarea produsă părților vătămate, existentă în baza unei prezumții legale absolută, neputând fi înlăturată altfel (sumele de câte 1000 euro au fost date în scopul săvârșirii infracțiunii și nu pentru un scop licit).
Prin urmare, curtea admite apelurile declarate sub aspectul încadrării juridice dată faptei reținute la punctul 1 din rechizitoriu, al individualizării judiciare a pedepselor aplicate (principale și complementare), al neconfiscării sumelor percepute de inculpată de la fiecare parte vătămată, al omisiunii menținerii sechestrului asigurator dispusă în faza urmăririi penale, al modalității de rezolvare al laturii civile.
Mai exact, curtea nu poate omite nici măsura asiguratorie dispusă de procuror prin ordonanță motivată, adusă la îndeplinire prin executorul judecătoresc, nici confiscarea specială derivată din deținerea unor bunuri (respectiv sume de bani) ce au legătură cu săvârșirea infracțiunilor (banii ce au servit la transportul, cazarea părților vătămate, dar și cei care au intrat în patrimoniul inculpatei prin săvârșirea faptelor).
Admiterea apelurilor doar în limitele mai sus arătate atrage după sine menținerea celorlalte dispoziții ale hotărârii atacate.
Potrivit art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate cu judecarea apelurilor, rămân în sarcina statului.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Admite apelurile declarate de inculpata și Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru minori și Familie Brașov împotriva sentinței penale nr. 122/S/08.10.2008 pronunțată de Tribunalul pentru minori și Familie Brașov pe care o desființează sub aspectul încadrării juridice dată faptei comise și retinută la pct.1 din rechizitoriu, al individualizării judiciare a pedepselor aplicate, al neconfiscării sumelor de câte 1.000 euro remise de inculpată către fiecare parte vătămată care au servit la săvârșirea infracțiunilor, al omisiunii menținerii sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatei, al rezolvării laturii civile cu privire la sumele acordate cu titlu de despăgubiri civile și anulării contractelor de împrumut.
Rejudecând în aceste limite,
Descontopește pedeapsa rezultantă aplicată inculpatei (cu datele personale la dosar) și repune în individualitatea lor pedepsele aplicate acesteia pentru infracțiunile prev. de art. 12 alin. 1, alin. 2 lit. a din Legea 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal (3 acte materiale) și de art. 13 alin.1, alin.2 din Legea nr. 678/2001.
În baza art. 334 Cod proc. penală, schimbă încadrarea juridică dată faptei reținută în sarcina inculpatei la pct.1 din rechizitoriu din infracțiunea prev. de art. 12 alin.1, alin. 2 lit. a din Legea 678/2001 cu aplic. art.41 alin. 2 Cod penal în cea prev. de art. 12 alin.1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal,
În baza art.12 alin.1 din Legea 678/2001 cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale) condamnă inculpata (cu datele personale la dosar) la pedeapsa de 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și b Cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
Reduce cuantumul pedepsei aplicată inculpatei pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001, de la 15 ani la 8 ani închisoare.
În baza art.33 lit.a, art.34 lit. b și 35.pen. contopește pedepsele aplicate mai sus, inculpata având de executat în final pedeapsa cea mai grea de 8 ani și pedeapsa complementară a interzicerii exercițiului drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.19 alin.1 și 2 din Legea nr.678/2001, dispune confiscarea specială de la inculpata (fostă ) a următoarelor sume de bani:
_ suma de 4.000 euro, reprezentând câte 1.000 de euro remise celor patru părți vătămate pentru deplasarea în Olanda și care au servit la săvârșirea infracțiunilor;
_ suma de 8.000 euro primită de inculpată de la partea vătămată,
_ suma de 8.000 euro primită de la partea vătămată,
_ suma de 14.500 euro primită de la partea vătămată,
_ suma de 10.000 euro primită de la partea vătămată.
În baza art.353 pr.pen. menține măsura sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpatei dispusă prin ordonanța procurorului din 20 iulie 2007 în dos. nr. 74D/P/2007, bunuri identificate în cuprinsul proceselor-verbale de la filele 211 și 214-216
În baza art.348 pr.pen. dispune desființarea totală a contractelor de împrumut de la filele 129, 130, 132, 133 și 140
Menține restul dispozițiilor din hotărârea apelată.
Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru părțile vătămate și în sumă de câte 150 lei fiecare se vor avansa din fondurile Ministerului d e Justiție și al Libertăților și se vor include în cheltuielile judiciare care rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpata și de la comunicare cu părțile vătămate.
Pronunțată în ședință publică azi 23.04.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR 2: Constantgin Epure
Grefier,
Red. - 4.05.2009
Dact. _ 5.05.2009 - 3 ex.
.
Președinte:Manuela BarbuJudecători:Manuela Barbu, Constantgin Epure
