Trafic de copii minori art. 13 Legea 678 din 2001. Decizia 43/2009. Curtea de Apel Brasov

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

Secția penală și pentru cauze cu minori

DECIZIA PENALĂ NR. 43/ DOSAR NR-

Ședința publică din 18 iunie 2009

Completul de judecată format din:

PREȘEDINTE: Alina Constanta Mandu C - - JUDECĂTOR 2: Aurelia Munteanu

- - - JUDECĂTOR 3: Mihaela

- - grefier

Cu participarea reprezentantei Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov și inculpații, și, împotriva sentinței penale nr. 41/S din 19 martie 2009, pronunțată de Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care;

Dezbaterile în fond în cauza penală de față au avut loc în ședința publică din 10 iunie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi și care face parte integrantă din prezenta, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea cauzei pentru data de 18 iunie 2009.

CURTEA

Asupra apelurilor de față,

Prin sentința penală nr. 41/S din 19.03.2009 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașovs -a dispus condamnarea inculpaților:

1. la pedeapsa de 7 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II, b, d și e pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane (7 acte materiale) prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 13.pen.

În baza art. 13 alin. 1, 3 teza I, 4 teza I și III din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13.pen. s-a dispus condamnarea aceleiași inculpate la pedeapsa de 7 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II, b, d și e pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și art. 35.pen. s-a dispus ca din pedepsele aplicate inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, adică 7 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II, b, d și e pen.

În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II, b, d și e pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 88.pen. s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada reținerii și arestării preventive a inculpatei din data de 17.01.2008 până la zi și s-a menținut starea de arest a acesteia.

2. la pedeapsa de 6 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II, b, d și e pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane (3 acte materiale) prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 13.pen.

În baza art. 13 alin. 1, 3 teza I, 4 teza I și III din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 13.pen. s-a dispus condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 7 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II, b, d și e pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori.

În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b și art. 35.pen. s-a dispus ca din pedepsele aplicate inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, adică 7 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II, b, d și e pen.

În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II, b, d și e pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 88.pen. s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada arestării preventive a inculpatului din data de 29.08.2008 până la zi și s-a menținut starea de arest a acestuia.

3. la pedeapsa de 5 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II, b, d și e pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane (2 acte materiale) prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. 2.pen. și art. 13.pen.

În baza art. 71.pen. s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II, b, d și e pen. ca pedeapsă accesorie.

În baza art. 88.pen. s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada arestării preventive a inculpatului din data de 12.10.2008 până la zi și s-a menținut starea de arest a acestuia.

4. În baza art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c pr.pen. s-a dispus achitarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. 1 și 2 lit. a din Legea nr. 678/2001 și trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1, 4 teza I din Legea nr. 678/2001.

În baza art. 19 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001 coroborat cu art. 118 alin. 1 lit. b pen. s-a dispus confiscarea de la inculpata a sumei de 900 euro, echivalent în lei la data plății, de la inculpatul a sumei de 8.600 euro, echivalent în lei la data plății, iar de la inculpatul a sumei de 6000 euro, echivalent în lei la data plății.

În baza art 14. pr. pen raportat la art 998. civ inculpații, și au fost obligați în solidar să plătească părții civile echivalentul în lei al sumei de 1000 de euro la data plății, cu titlu de daune morale, iar pe inculpații și în solidar să plătească părților civile și G, echivalentul în lei al sumei de 1000 de euro la data plății cu titlu de daune morale.

S-au respins restul pretențiilor civile formulate de părțile civile, G,.

S-a luat act că părțile vătămate, și a și nu s-au constituit părți civile în cauză.

S-a luat act că părțile civile, și nu și-au menținut pretențiile civile formulate în faza de urmărire penală.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că:

1. La data de 07.01.2004, inculpații și s-au dus la locuința părții vătămate minore din și în prezența acestei părți vătămate și a părinților acesteia, inculpații au arătat că recrutează tineri apți de muncă pentru a-i transporta în, unde urmau să lucreze în agricultură la cules de citrice( portocale, mandarine). Inculpații i-au făcut o ofertă părții vătămate în aceste sens și au cerut acordul părinților acesteia. Partea vătămată a fost interesată de ofertă mai ales când inculpatul i-a spus că va câștiga aproximativ 100 de euro pe zi. Inculpații i-au spus că îi vor asigura transportul și din banii câștigați în străinătate urmează să le plătească datoria. Partea vătămată a consimțit să plece și a arătat că a avut încredere în cei doi, mai ales că împreună cu ei urma să plece și partea vătămată.

Martora, mama părții vătămate a arătat că discuția care s-a purtat în locuința familiei între ei și inculpatul a fost în sensul ca partea vătămată să plece la cules de citrice și a aflat abia ulterior, în urma discuțiilor telefonice pe care le-a avut cu minorul din, că acesta a fost: pus să cerșească.

În data de 08.01.2004, inculpatul a venit și a luat-o pe partea vătămată de acasă și au mers la unde s-au întâlnit cu partea vătămată care știa că va pleca în la cules de portocale. A doua zi, cele două părți vătămate au plecat cu un microbuz în Italia însoțiți de inculpatul, au părăsit țara prin punctul de frontieră, unde inculpatul le-a dat câte 500 de euro pentru a fi arătați la graniță și le-a spus că dacă vor fi întrebați trebuie să spună că merg în, la muncă. Din Italia au mers cu avionul până în, iar la au fost cazați la un hotel modest, unde inculpatul le-a spus că vor plăti 5 euro pe zi pentru cazare. Inculpatul le-a adus la cunoștință părților vătămate că îi datorează câte 800 de euro, că îi adusese în la cerșit și nu la cules de portocale și vor trebui să-1 asculte pentru că îi sunt datori, inculpatul spunând părților vătămate că " este după el nu după noi". A doua zi, cele două părți vătămate au fost trimise în stradă la cerșit și pentru că au protestat au fost amenințate cu bătaia. Partea vătămată a primit o cârjă și a fost învățată cum să-și contorsioneze picioarele și să rostească câteva cuvinte în limba pentru a cere de mâncare, iar părții vătămate i-au fost scrise niște cuvinte pe un carton în limba pentru a stârni mila trecătorilor. Părțile vătămate au fost supravegheate de la distanță de cei doi inculpați, iar la sfârșitul zilei inculpatul le lua banii câștigați, între 50 și 100 de euro pe zi. Când se întâmpla ca suma câștigată să fie mai mică de 50 de euro pe zi, partea vătămată a arătat în declarația sa că inculpatul se supăra, striga la cele două părți vătămate și le amenința. După aproximativ două luni de zile inculpatul s-a întors în țară și le-a lăsat pe cele două părți vătămate în grija mamei sale, inculpata și a celuilalt fiu al acesteia. Partea vătămată a arătat că a dorit să plece dar inculpata nu a fost de acord și întrucât nu avea bani a vândut o combină muzicală și un inel pe care i le cumpărase inculpatul și s-a întors în țară cu părțile vătămate și

2. Partea vătămată a fost contactată potrivit declarației sale aproximativ în anul 2004, de inculpații, și de un alt fiu al inculpatului și inculpații i-au propus să meargă în la cules de foi de dafin și de portocale, propunere cu care partea vătămată a fost de acord. Partea vătămată a arătat în declarația sa"am plecat în împreună cu, care cred că era o rudă de-a lor și cu." Partea vătămată arată la fel ca și partea vătămată că inculpatul a pretins că drumul a costat 800 euro, bani pe care părțile vătămate trebuiau să îi restituie. De asemenea partea vătămată arată că au parcurs drumul până în mergând cu un autobuz până în Italia și apoi cu avionul până în. Odată ajunși în au fost informați că vor merge la cerșit și au fost învățați să spună cuvinte în limba, partea vătămată fiind învățată să spună în grecește "dați-mi și mie un leu". Partea vătămată a arătat în declarația sa că ea câștiga și câte 200 euro pe zi și cel mai puțin 60-70 de euro pe zi și a stat în aproximativ 3 luni de zile. Atunci când a avut pretenții cu referire la banii câștigați, inculpații l-au amenințat, iar inculpatul a intrat peste el cu o sabie, în camera unde era cazat, fiind mascat. Partea vătămată a arătat că nu a putut pleca din pe de o parte pentru că nu avea bani, întrucât aceștia îi erau luați de către inculpați, iar pe de altă parte se temea de inculpați care erau o familie mare, astfel inculpata spunea ceva de genul " noi suntem o mafie aici, dacă nu ascultați de noi, vă terminăm".Astfel, partea vătămată a arătat că se întâmpla să vină de la cerșit și să constate că întreaga cameră îi era răvășită, și a bănuit că inculpații intrau și căutau bani pe care aceștia credeau că i-a ascuns. Partea vătămată a arătat că s-a întors în țară împreună cu partea vătămată și cu partea vătămată G întrucât expirau cele 3 luni de ședere în străinătate și era obligatoriu să se întoarcă și a arătat că el împrumutat bani în vederea întoarcerii în țară de la partea vătămată

3. în toamna anului 2003, partea vătămată Gaf ost contactată de fiul inculpatei pe nume cu promisiunea de a-i găsi acestuia un loc de muncă în agricultură. Partea vătămată G arată în declarația sa că avea cunoștință că partea vătămată plecase cu o săptămână înainte în și a fost de acord să plece și el în scopul de a lucra. Arată că a fost condus în de către și odată ajuns acolo a fost pus să cerșească, arătând că strângea din cerșit 30,40 uneori chiar 70 de euro pe zi, bani pe care îi dădea inculpatului. Atunci când partea vătămată Gar ipostat, fiind nemulțumit de împărțirea banilor rezultați din cerșit, atât, dar și inculpata s-au supărat pe el și n arătat că, referindu-se la inculpată ".a venit cu toate neamurile acolo unde locuiam eu în cameră, a vrut să intre peste mine și chiar m-a lovit peste față cu palma. Totuși eu mi-am păstrat poziția, nu am mai dat bani și mi-am văzut de mea, astfel că o lună mi-am păstrat toți banii și i-am dat spre păstrare unui paznic care era la blocul unde stăteam în chirie." Partea vătămată a arătat că s-au strâns 600-700 de euro pe luna respectivă, bani cu care s-a întors acasă și din care i-a împrumutat și părții vătămate care nu avea bani pentru că inculpații nu îi dăduseră.

4. La sfârșitul lunii aprilie 2004, fiul inculpatei, 1-a contactat pe. Această parte vătămată a arătat în declarația sa că 1-a determinat pe el, pe și pe să plece în la muncă, iar ei au fost de acord și au plecat împreună cu inculpata, un alt fiu al ei, și alți doi băieți pe care parte vătămată nu îi cunoștea. Au plecat în cu două mașini, dar au ajuns numai până la Milano de unde au luat avionul. în au fost cazați la un hotel și aici li s-a spus că vor merge la cerșit și nu la muncă. Au fost învățați cum să se strâmbe și să folosească niște cârje și partea vătămată a arătat că s-a opus inițial dar ulterior a fost de acord întrucât i-a spus telefonic că o să vină și o să-1 bată. Partea vătămată a arătat că inculpata mergea și ea la cerșit, iar pe drum până la destinație, în, aceasta a fost cea care le-a cumpărat cele necesare, mâncare și apă. Când s-a hotărât să plece în țară, i-a fost teamă nu numai de reacția lui care îl amenințase cu bătaia, dar și de inculpată și de ceilalți copii ai inculpatei care erau în, întrucât partea vătămată a arătat că "ei erau un grup și îmi era teamă de reacția lor".

În fața instanței partea vătămată și-a schimbat declarația parțial declarația întrucât în faza de urmărire penală a arătat expres că inculpata a fost cea care le-a dat mai multe cârje și i-a învățat să se strâmbe și atunci când nu a fost de acord, a arătat că inculpata care era însoțită de fiul ei, nora acesteia și tânărul pe care îl strigau, ea 1-a amenințat că îl va dacă nu va merge le cerșit pe străzile. Partea vătămată a arătat că de frică a acceptat să cerșească și toți banii i-a dat inculpatei, respectiv între 100-150 de euro, arătând că a cerșit aproximativ o săptămână și după aceea a hotărât împreună cu cei cu care se dusese în, respectiv și să se întoarcă în țară, ceea ce au și făcut. Partea vătămată arată în declarația sa dată în fața instanței că atunci când s-a hotărât să plece din a avut o stare de temere de reacția inculpatei și a copiilor ei care constituiau un grup. Se constată de asemenea că această parte vătămată și-a schimbat fără o explicație obiectivă, declarația față de cea dată în faza de urmărire penală, declarația acestuia fiind mai puțin acuzatoare față de inculpata și fiii acesteia, inculpații din cauză.

5.În vara anului 2004, partea vătămată a fost contactat în același mod de fiul inculpatei, numitul în vederea plecării în la muncă. Partea vătămată a arătat că a fost de acord să plece în și a fost însoțit de băiatul lui și un nepot, partea vătămată, dar și de inculpata și alte persoane pe care nu le cunoaște. Au ajuns în unde inculpata s-a ocupat de cazarea tuturor la un hotel și i-a informat după aceea că urmează să meargă la cerșit, iar în acest scop le-a făcut rost de niște cârje. Partea vătămată arată că "activitatea asta nu prea mergea pentru că oamenii nu ne dădeau bani, că ne vedeau sănătoși și precizează că am reușit să strâng împreună cu fiul meu vreo 50 de euro, bani pe care i-am dat inculpatei. a fost a fost mulțumită cu această sumă și nu ne-a reproșat nimic." Totuși, partea vătămată a arătat că întrucât strângeau prea puțini bani, a hotărât împreună cu și să se întoarcă în țară, dar au ales să nu spună acest lucru inculpatei pentru că exista posibilitatea să le ia pașapoartele dacă afla că vor să plece.

6.În vara anului 2004, inculpata împreună cu fiul ei, l-au contactat pe partea vătămată și i-au oferit să meargă în la muncă. Părinții părții vătămate au fost de acord și au hotărât ca partea vătămată să plece însoțit de tatăl său, și când au întrebat ce urmau să facă acolo inculpații le-au spus că le vor găsi de lucru, le vor plăti și transportul până acolo, le vor da bani și pentru a arăta la garanția de 500 de euro, urmând ca apoi părțile vătămate să le restituie banii cheltuiți cu transportul. Partea vătămată a arătat că a plecat în împreună cu tatăl său și cu, însoțiți fiind de inculpata întrucât le-a spus că urmează să caute și alte persoane care să vină la muncă și va veni și el ulterior. Partea vătămată a arătat că au ajuns în mergând cu două mașini până în Italia, iar de aici au zburat cu avionul până în. Odată ajunși la, au fost cazați de la un hotel, iar cazarea a fost plătită tot de inculpată. Partea vătămată arată că în cameră a locuit împreună cu tatăl său, un tânăr pe nume și cu inculpata. Inculpata le-a spus că urmează să meargă la cerșit în oraș și că nu o să le găsească de lucru așa cum le-a promis. în vederea ieșirii în oraș la cerșit, i-a învățat niște cuvinte în limba prin care spuneau "domnule, dați niște bani la un " și le-au fost date și niște cârje. Partea vătămata arată că nici el și nici tatăl său, nu au fost de acord, dar pentru că nu aveau bani să se întoarcă în țară au cerșit vreo zece zile. Banii câștigați i-au dat inculpatei, care le spusese la început să nu se întoarcă la hotel fără cel puțin 50 de euro de persoană pe zi. când se întorceau al hotel, inculpata se prezenta în camera de hotel și strângea banii adunați. Partea vătămată a apreciat că media zilnică a banilor câștigați de el, de tatăl său și de vărul său era de 50 de euro, dar au fost și zile în care nu au câștigat nici un. Partea vătămat âaa rătat că a hotărât împreună cu și de vărul său să plece din pentru că nu câștigau mai nimic, oamenii de pe stradă se uitau suspect al ei pentru că cerșeau întrucât păreau oameni sănătoși, fără probleme de sănătate.

7.În luna aprilie 2004, fiul inculpatei a recrutat-o pe partea vătămată cu promisiunea de a-i găsi un loc de muncă în agricultură, a transportat-o în la. Aici partea vătămată povestește în declarația sa dată în faza de urmărire penală care se coroborează cu cea dată în fața instanței, că a fost cazată la un hotel unde se afla și inculpata dar și inculpatul, celălalt fiu al ei și alte rude ale lor. A doua zi a fost scoasă la plimbare în oraș de către inculpată și pentru ca a treia zi inculpații să îi spună că va trebui să meargă la cerșit pentru că trebuie să le restituie suma de 2000 de euro cu care le era datoare.

8. La începutul lunii ianuarie 2004, inculpatul a recrutat-o pe partea vătămată și i-a propus să meargă în la cerșit, propunându-i să împartă J-J banii rezultați din cerșit. înțelegerea a fost ca parte vătămată să-i restituie inculpatului și cheltuielile de transport pe care inculpatul urma să le facă. Astfel, în data de 08 ianuarie inculpatul s-a dus la partea vătămată acasă și a luat-o cu o mașină pentru a pleca în. Cu aceeași mașină au mai mers în partea vătămată și inculpata cu o. Cu alte mașini conduse de șoferi pe care partea vătămată nu îi cunoștea au plecat și alte persoane printre care și inculpatul, dar și părțile vătămate G și. Partea vătămată arată că au plecat cu 3 mașini din și astfel au călătorit până la graniță, iar pentru el drumul a fost plătit de către inculpatul care a pretins că a cheltuit 700 de euro cu acest transport. Cu mașinile au ajuns până în Italia la, iar de aici cu avionul până în la. Acolo, partea vătămată a arătat că au fost cazați la un hotel, el locuind cu alți doi băieți și cu, iar vărul său și inculpatul au locuit într-o altă cameră. Inculpatul le-a scos pe părțile vătămate și în stradă la cerșit, iar acestea aveau asupra lor un carton pe care scria în limba "să ne ajute că suntem necăjiți". Partea vătămată a arătat că inculpatul fie mergea și el la cerșit, fie stătea la hotel, iar uneori venea și îi controla pe ei pe stradă. în fiecare seară partea vătămată arată că îi dădeau banii inculpatului care le ținea socoteala la fiecare cât au câștigat, într-un carnețel și le promitea că partea lor o va păstra el și le va da banii la sfârșit. Partea vătămată i-a spus că vrea să își țină singur banii, însă inculpatul nu a fost de acord și spunea, că dacă va face astfel partea vătămată va pleca în altă parte iar el, adică inculpatul, nu se va mai alege cu nimic. Partea vătămată a menționat că a câștigat, după socoteala sa, pe care și-o ținea separat, 5000 de euro. în luna martie 2004, partea vătămată a arătat că" întrucât expirau cele 3 luni de viză s-au întors cu toții cu autocarul la. Partea vătămată a arătat că inculpatul nu i-a lăsat să plece până în acel moment pentru că spunea că îi sunt datori, iar partea vătămată se temea de inculpat și de rudele lui pentru că toți erau "țigani corturari", în schimb a arătat că inculpatul îl certa pe pentru banii pe care îi obținea din cerșit spunând că sunt prea puțini bani.

9. La începutul lunii ianuarie inculpatul a recrutat-o pe partea vătămată cu promisiunea găsirii unui loc de muncă în activități ziliere în. Partea vătămată nu a putut fi audiată întrucât din verificări a rezultat că este plecată în străinătate cu domiciliul necunoscut. Din declarația martorului, tatăl acestei părți vătămate a rezultat că inculpatul 1-a contactat pe și a discutat în particular cu el, iar atunci când tatăl părții vătămate a intervenit și i-a cerut părții vătămate să aibă grijă, inculpatul i-a spus să stea liniștit că nu se întâmplă nimic. Inculpatul a luat-o pe partea vătămată cu o mașină de acasă, iar martorul cunoaște faptul că fiul său a plecat în și cu. Martorul a arătat că din 1-a sunat fiul său și i-a spus că inculpatul 1-a pus la cerșit. Martorul cunoaște că familia inculpatului se ocupa cu recrutarea persoanelor pentru a le duce în străinătate și a arătat că, chiar inculpata a încercat să îl ademenească să meargă la muncă cu ea în sau Polonia și chiar i-a făcut pașaport în acest scop pe cheltuiala ei, dar până la urmă nu a vrut să meargă nicăieri.

în luna februarie 2003, partea vătămată aaf ost contactată de numitul care i-a propus să plece în la cerșit. Partea vătămată susține în declarația sa că a acceptat să plece fără știrea familiei cu fiul inculpatei, numitul și arată că a mers până în Italia cu o mașină, apoi cu avionul până în și a fost cazată la un hotel unde stătea și inculpata. Partea vătămată arată că a fost însoțită pe drum de fratele lui pe nume. Odată ajunsă în partea vătămată a fost îndrumată la cerșit de către, iar inculpata care locuia și ea la același hotel, o trata pe partea vătămată ca pe copilul ei. Din declarația martorei, mama părții vătămate aar ezultat că fiica sa i-a adus la cunoștință că dorește să plece la cerșit în "pentru o familie d e țigani"( fila 121, dosar de urmărire penală nr 30/2004), iar martora nu a fost de acord pentru că nu cunoștea persoanele respective și nu avea încredere în ele. Ulterior martora a lipsit de acasă și când s-a întors a constatat că partea vătămată plecase totuși. Aceasta s-a interesat ulterior, contactându-1 pe martorul pentru a afla unde este fiica sa și a aflat că fata a plecat în la cerșit cu inculpata și fiul acesteia. Ulterior, când partea vătămată s-a întors din aceasta i-a povestit martorei că fusese pusă la cerșit pe stradă sau la biserici și toți banii câștigați i i-a dat fiului inculpatei, care nu i-a mai dat nimic înapoi.

Martorul relatează că s-a deplasat un microbuz cu numărul de înmatriculare - în Italia pentru a aduce acasă niște materiale și la rugămintea inculpatului 1-a transportat până în Italia pe acesta și alte trei persoane, respectiv un verișor de-al inculpatului și pe părțile vătămate și, pe care martorul le recunoaște din fotografii.

Martorul a confirmat în declarația dată în fața urmăririi penale prezența părții vătămate G în și a arătat că atât el cât și această parte vătămată au cerșit pentru, fiul inculpatei, aproximativ 2 luni de zile.

Reținând vinovăția inculpaților, și, în baza probelor administrate în cauză, instanța de fond i-a condamnat la pedepsele arătate mai sus.

Sub aspectul laturii civile, în baza art. 14.pr.pen. rap. la art. 998.civ inculpații, și au fost obligați în solidar să plătească părții civile echivalentul în lei al sumei de 1000 de euro la data plății, cu titlu de daune morale, iar pe inculpații și în solidar să plătească părților civile și G, echivalentul în lei al sumei de 1000 de euro la data plății cu titlu de daune morale.

S-au respins restul pretențiilor civile formulate de părțile civile, G,.

S-a luat act că părțile vătămate, și a și nu s-au constituit părți civile în cauză.

S-a luat act că părțile civile, și nu și-au menținut pretențiile civile formulate în faza de urmărire penală.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel:

1. Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, solicitând desființarea sentinței apelate, pentru următoarele motive, astfel cum au fost precizate cu ocazia dezbaterilor apelului, fără a mai susține primul motiv de nelegalitate formulat în motivele scrise de apel, respectiv aplicarea pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. d și e pen.:

Astfel consideră că sentința apelată este netemeinică, în ceea ce privește pedepsele aplicate inculpaților, și, în raport de prev. art. 72 și 52.pen. solicitând majorarea pedepselor aplicate acestor inculpați, s-a comis o gravă eroare de fapt, având ca și consecință greșita achitare a inculpatului, din probele administrate în cauză rezultând vinovăția acestuia cu privire la faptele pentru care s-a dispus trimiterea lui în judecată.

Totodată sentința apelată este nelegală sub aspectul reținerii greșite a prev. art. 118 lit. b pen. ca temei al confiscării speciale de la inculpați a sumelor de bani provenite din săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori, temeiul corect fiind cel prev. de art. 118 lit. e pen.

Al patrulea motiv de apel este confiscarea sumelor de bani cu privire la care părțile vătămate, și nu și-au mai menținut pretențiile civile în fața instanței de judecată.

2. Inculpații, și, solicitând achitarea lor, inculpata în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c pr.pen. inculpatul în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. d pr.pen. iar în subsidiar reținerea circumstanțelor atenuante personale și aplicarea unor pedepse mai mici, iar inculpatul achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c pr.pen.

Curtea, verificând hotărârea atacată în raport de actele și lucrările dosarului, prin prisma motivelor de apel formulate, precum și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, astfel cum cer dispozițiile art. 371 alin.2 pr.pen. dar în limitele prevăzute de art.371 alin.1 pr.pen. constată că apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov este fondat pentru următoarele motive:

În ceea ce privește aplicarea prev. art. 118 lit. b pr.pen. instanța de apel constată că în mod greșit prima instanță a reținut ca temei al confiscării bunurilor dobândite prin săvârșirea faptei prevăzute de legea penală și care nu sunt restituite persoanei vătămate lit. b, în mod corect fiind Art. 118 lit. e pr.pen.

Totodată instanța de fond a omis să se pronunțe cu privire la sumele de bani obținute de părțile vătămate - 200 euro, - 200 euro și - 1.200 euro, care nu și-au mai menținut pretențiile civile în fața instanței de judecată, bani pe care părțile vătămate i-au înmânat inculpatei ca urmare a activității desfășurate de aceștia în. Astfel, în temeiul prev. art. 118 lit. e pr.pen. se va dispune confiscarea specială de la inculpata și a sumei de 1600 euro, echivalent în lei la data executării.

În ceea ce privește primul motiv de apel al parchetului, cu privire la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, și, acesta este nefondat pentru următoarele motive.

Faptele comise de inculpați, împrejurările săvârșirii lor și vinovăția inculpaților au fost corect stabilite de prima instanță, găsindu-și corespondent în probele administrate în cauză.

Încadrarea juridică dată activității infracționale este legală.

Și pedepsele de 7 ani închisoare și 4 ani pedeapsă complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II, b, d și e pen. aplicate inculpaților au fost bine individualizate, atât ca întindere cât și ca modalitate de executare, instanța de fond ținând seama de toate criteriile prevăzute de art.72 pen. pe care le-a aplicat în mod just.

Astfel, au fost avute în vedere atât circumstanțele reale ale săvârșirii faptelor (limitele de pedeapsă prevăzute de lege, pericolul social crescut al faptelor), cât și modalitatea folosită de inculpați pentru a obține venituri, ademenind persoane cu promisiunea că vor muncii în străinătate, pentru ca apoi, odată ajunși acolo, aceste persoane recrutate, prin folosirea amenințării, să fie determinate să cerșească. La stabilirea pedepselor aplicate inculpaților instanța de fond a avut în vedere și circumstanțele personale ale inculpaților care nu au antecedente penale.

În același timp, având în vedere gravitatea faptelor comise de inculpați, care, în contextul actual al luptei împotriva traficului de persoane și minori și exploatării acestora, aducându-se atingere valorilor sociale ocrotite de legiuitor privind demnitatea și integritatea psihică a persoanelor, față de tot probatoriul administrat în cauză nu se poate reține că inculpații nu au săvârșit faptele reținute în sarcina acestora, motive pentru care apelurile inculpaților sunt nefondate.

Totodată circumstanțele personale ale acestora au fost avute în vedere de instanța de fond cu ocazia individualizării pedepselor potrivit criteriilor prev. de art. 72.pen. ținând cont și de scopul pedepsei potrivit prev. art. 52.pen. astfel că nu se impune nici majorarea pedepselor aplicate inculpaților, astfel cum s-a solicitat în motivele de apel d e către parchet și nici cum a solicitat inculpatul în subsidiar, reducerea pedepselor aplicate.

În ceea ce privește al doilea motiv de apel al parchetului, respectiv greșita achitare a inculpatului, curtea apreciază că, în raport de probele administrate în cauză prima instanță în mod corect a pronunțat o hotărâre de achitare a acestuia.

Astfel, faptul că inculpatul s-a aflat în același mijloc de transport cu partea vătămată minoră a, care a declarat că fără știința familiei a plecat în la cerșit, banii obținuți fiindu-i dați lui, nu echivalează cu recrutarea minorei în vederea exploatării acesteia prin supunerea la cerșit, cel care a aranjat plecarea minorei fiind.

În ceea ce privește traficul de persoane pentru care inculpatul este trimis în judecată, partea vătămată, în depoziția sa, arată că inculpatul nu i-a cerut niciodată vreo sumă de bani și nici nu-l supraveghea atunci când mergea la cerșit.

În baza art. 383 alin. 2.pr.pen. se va deduce în continuare arestarea preventivă a inculpaților, și, începând cu data de 19.03.2009 până azi, 18.06.2009 și se va menține starea de arest a acestora.

Față de considerentele arătate mai sus, în baza art. 379 pct. 2 lit. a pr.pen. se va admite apelul parchetului, numai sub aspectul temeiului confiscării și al cuantumului sumelor de bani confiscate și în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b pr.pen. se vor respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații, și.

În temeiul art. 189, și art. 192 al. 2.pr.pen. inculpații, și vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, din care onorariile apărătorilor desemnați din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției și în temeiul prev. art. 192 alin. 3.pr.pen. celelalte cheltuieli vor rămâne în sarcina statului.

Pentru aceste motive

În numele legii

DECIDE:

Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru Minori și Familie Brașov, împotriva sentinței penale nr. 41/S din 19 martie 2009 a Tribunalului pentru Minori și Familie Brașov, pe care o desființează sub aspectul temeiului confiscării și a cuantumului sumelor de bani confiscate și, rejudecând cauza în aceste limite:

Menținând dispozițiile art. 19 alin. 1 și 2 din Legea nr. 678/2001, aplică prevederile art. 118 lit. e Cod penal și dispune confiscarea specială de la inculpata și a sumei de 1.600 Euro, echivalent în lei la data executării.

În baza art. 383 alin.2 Cod procedură penală, deduce în continuare arestarea preventivă a inculpaților, și, începând cu data de 19 martie 2009 până azi,18 iunie 2009 și menține starea de arest a acestora.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței.

Respinge, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații, și.

Onorariile avocaților din oficiu pentru inculpați, în sumă de câte 300 lei, și ale apărătorilor din oficiu pentru părțile vătămate, în sumă de câte 150 lei, se suportă din fondurile Ministerului d e Justiție, se plătește Baroului B și se include în cheltuielile judiciare avansate de stat.

Obligă pe apelanții, și să plătească statului câte 1150 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare, iar celelalte cheltuieli rămân în sarcina statului.

Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare cu inculpatiul, partea civilă G și ul și de la comunicare cu inculpații arestați și celelalte părți civile și vătămate.

Pronunțată în ședință publică,azi, 18 iunie 2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

GREFIER,

Red. 23. 06.2009

Dact. 25.06.2009

3 ex.

Jud fond

Președinte:Alina Constanta Mandu
Judecători:Alina Constanta Mandu, Aurelia Munteanu, Mihaela

#Judecator Alina Constanta Mandu

Trafic de copii minori art. 13 Legea 678 din 2001. Decizia 43/2009. Curtea de Apel Brasov

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Trafic de copii minori art. 13 Legea 678 din 2001. Decizia 43/2009. Curtea de Apel Brasov