Trafic de copii minori art. 13 Legea 678 din 2001. Decizia 8/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DECIZIE PENALĂ -. 8/A/2008

Ședința publică de la 26 Februarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Sanda Trif președinte secție

JUDECĂTOR 2: Dana Ghițoaica

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat de - procuror

Pe rol se află pronunțarea asupra apelurilor declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL ALBA și inculpații:, A, și, împotriva deciziei penale numărul 209 din 05.07.2007 pronunțată de TRIBUNALUL ALBA în dosar nr-.

Cauza a fost dezbătută la data de 12 februarie 2008 când părțile prezente au pus concluzii orale consemnate în încheierea din acea azi, când s-a amânat pronunțarea pentru data de 19 februarie 2008 în vederea deliberării, ambele încheierii făcând parte integrantă din prezenta decizie.

CURTEA DE APEL

Asupra apelurilor penale de față;

Prin sentința penală numărul 209 din 05.07.2007 pronunțată de TRIBUNALUL ALBA în dosar nr- s-au dispus următoarele:

În baza art.13 al.1 din Legea -.678/2001 cu aplicarea art.41 al.2 p și art.13 raportat Cod Penal la art.18 din Legea -.508/2004, a fost condamnat inculpatul, născut la 22.02.1973 în T, jud. C, fiul lui și, domiciliat în T, Str. -, -.5,.82, jud. C și în T, Str. -, -.18,.57,.30, jud. C, cetățenie română, studii - 9 clase, administrator la, căsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, CNP -, la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art. 329 al.1 cu Cod Penal aplicarea art.41 al.2 a Cod Penal fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 4 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art. 7 al.1 din Legea -.39/2003 raportat la art.18 din Legea -.508/2004 a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art.33 lit.a și Cod Penal art.34 lit.b Cod Penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare care a fost sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de5 ani și 6 luni închisoare cu aplicareaart.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art.88 s Cod Penal-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 24.06.2005 și până la 27.04.2007.

În baza art.350 al.1 s C.P.P.-a dispus menținerea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a cauzei.

-. În baza art. 13 al.1 din Legea -.678/2001 cu aplicarea art.41 al.2 p și art.13 Cod Penal, cu aplicarea art.37 lit.a Cod Penal, a fost condamnat inculpatul,născut la 14.07.1977 în T, jud. C, fiul lui și, domiciliat în T, Str. -, -.6A, jud. C și în T, Str. - - la module, -.11,.26, jud. C, cetățenie română, studii - 8 clase, fără ocupație, căsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, recidivist, CNP -, la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art. 329 al.1 cu Cod Penal aplicarea art.41 al.2 și Cod Penal art.37 lit.a a Cod Penal fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 4 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art. 7 al.1 din Legea -.39/2003 și art.37 lit.a Cod Penal, a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art.61 s Cod Penal-a dispus revocarea restului de pedeapsă de 453 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 5 ani și 6 luni aplicată prin Sentința penală -.60/2000 a Judecătoriei Turda, rest care a fost contopit cu fiecare din pedepsele aplicate inculpatului, în rezultantele de 5 ani închisoare, 4 ani închisoare și respectiv 5 ani închisoare.

În baza art.33 lit.a și Cod Penal art.34 lit.b Cod Penal, au fost contopite pedepsele rezultante de mai sus, în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare care a fost sporită cu 6 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de5 ani și 6 luni închisoare cu aplicareaart.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art.88 s Cod Penal-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 08.07.2005 și până la 27.04.2007.

În baza art.350 al.1 s C.P.P.-a dispus menținerea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a cauzei.

III. În baza art. 329 al.1 cu Cod Penal aplicarea art.41 al.2 Cod Penal, a fost condamnat inculpatul, născut la 21.11.1969 în C-N, jud. C, fiul lui și, domiciliat în T, - -, -.132,.45, jud. C, în prezent aflat în Penitenciarul Aiud deținut în altă cauză, cetățenia română, studii - 10 clase, fără ocupație, necăsătorit, 2 copii minori, stagiul militar satisfăcut, cu antecedente penale, CNP -, la o pedeapsă de:

- 3 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art. 7 al.1 din Legea -.39/2003raportat la art.18 din Legea -.508/2004a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art.33 lit.a și Cod Penal art.34 lit.b Cod Penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare care a fost sporită cu 2 luni închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute o pedeapsă rezultantă de5 ani și 2 luni închisoare cu aplicareaart.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art.88 s Cod Penal-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 08.07.2005 și până la 27.04.2007.

În baza art.350 al.1 s C.P.P.-a dispus menținerea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a cauzei.

S-a constatat că inculpatul este deținut în altă cauză.

IV. În baza art. 329 al.1 cu Cod Penal aplicarea art.41 al.2 și Cod Penal art.37 lit.b Cod Penal, a fost condamnat inculpatulA,născut la 14.07.1978 în D, jud. H, fiul lui și, domiciliat în T, Str. -, -.6A, jud. și în T, Str. - -, -.132, -.20, Jud. C, cetățenia română, studii - 5 clase, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, fără ocupație, 2 copii minori, recidivist, CNP -, la o pedeapsă de:

- 3 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art. 7 al.1 din Legea -.39/2003 și art.37 lit.b a Cod Penal fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art.33 lit.a și Cod Penal art.34 lit.b Cod Penal, au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului, în pedeapsa rezultantă de5 ani închisoare cu aplicareaart.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art.88 s Cod Penal-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive începând cu data de 08.07.2005 și până la 27.04.2007.

În baza art.350 al.1 s C.P.P.-a dispus menținerea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a cauzei.

. În baza art. 329 al.1 cu Cod Penal aplicarea art.41 al.2 Cod Penal, a fost condamnat inculpatul, născut la 10.03.1960 în B de, jud. A, fiul lui și, domiciliat în T, Str. -, -.30, -.4, jud. C, cetățenia română, studii postliceale, funcționar, căsătorit, un copil minor, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, CNP -, la o pedeapsă de:

- 2 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art. 7 al.1 din Legea -.39/2003 a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art.88 s Cod Penal-a dedus din pedeapsă durata reținerii de 24 ore din data de 15.08.2005 și a arestării preventive începând cu data de 23.08.2005 și până la 27.04.2007.

În baza art.350 al.1 s C.P.P.-a dispus menținerea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a cauzei.

VI. În baza art. 329 al.1 cu Cod Penal aplicarea art.41 al.2 Cod Penal, a fost condamnat inculpatul, născut la 05.07.1964 în T, jud. C, fiul lui și, domiciliat în T, Str. -, -.18, jud. C, cetățenia română, studii medii, funcționar, căsătorit, un copil minor, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, CNP -, la o pedeapsă de:

- 2 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art. 7 al.1 din Legea -.39/2003 a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art.88 s Cod Penal-a dedus din pedeapsă durata reținerii de 24 ore din data de 15.08.2005 și a arestării preventive începând cu data de 23.08.2005 și până la 27.04.2007.

În baza art.350 al.1 s C.P.P.-a dispus menținerea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a cauzei.

VII. În baza art. 329 al.1 cu Cod Penal aplicarea art.41 al.2 Cod Penal, a fost condamnat inculpatul, născut la 21.05.1979 în com., jud. C, fiul lui și, domiciliat în T, Str. -, -.5A,.9, jud. C, cetățenia română, studii - medii, funcționar, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, CNP -, la o pedeapsă de:

- 2 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art. 7 al.1 din Legea -.39/2003 a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de:

- 5 ani închisoare cu aplicarea art.64 lit.a - c și Cod Penal art.71 și Cod Penal 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a, b

Cod Penal

În baza art.88 s Cod Penal-a dedus din pedeapsă durata reținerii de 24 ore din data de 15.08.2005 și a arestării preventive începând cu data de 23.08.2005 și până la 27.04.2007.

În baza art.350 al.1 s C.P.P.-a dispus menținerea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea până la rămânerea definitivă a cauzei.

VIII. În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c a C.P.P. fost achitat inculpatul, născut la 06.02.1978 în, jud. H, fiul lui și, domiciliat în T, Str. -, -.5A,.9, jud. C, cetățenia română, studii - medii, funcționar, necăsătorit, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, CNP -, de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 329 al.1 cu Cod Penal aplicarea art.41 al.2 și Cod Penal art. 7 al.1 din Legea -.39/2003.

IX. În baza art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c a C.P.P. fost achitat inculpatul, născut la 01.03.1971 în Largă, jud. M, fiul lui și, domiciliat în T, - -, -.112, - 1,.B,.2,.25, jud. C, cetățenia română, studii - medii, funcționar, căsătorit, 2 copii minori, stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, CNP -, de sub învinuirea săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 329 al.1 cu Cod Penal aplicarea art.41 al.2 și Cod Penal art. 7 al.1 din Legea -.39/2003.

S-a constatat că părțile vătămate a, a, și a, nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art.189 raportat C.P.P. la art.44 din Legea -.678/2001 cheltuielile judiciare reprezentând onorariul apărătorului desemnat pentru asistența juridică obligatorie a părților vătămate, în sumă de câte 150 RON pentru fiecare parte vătămată respectiv a, a, și a, au rămas în sarcina statului urmând să fie avansate de Ministerul Justiției în favoarea

În baza art.191 au C.P.P. fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare în favoarea statului ocazionate în cursul urmăririi penale și al judecății, după cum urmează:

- inculpatul la 2.372 RON, din care suma de 150 RON ce reprezintă onorariul avocatului din oficiu la TRIBUNALUL ALBA va fi avansată de Ministerul Justiției în favoarea

- inculpatul A la 2.222 RON.

- inculpații, și, la câte 2.222 RON, restul cheltuielilor ocazionate cu inculpații și au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această hotărâre s-a reținut, în fapt, de către instanța de fond următoarele:

În cursul anului 2003, inculpații - zis, - zis, - zis și - ztis și numita judecată în altă cauză, acționau pe raza mun. T, fiecare din aceștia plasând mai multe tinere în vederea practicării prostituției, în diferite zone ale orașului.

Astfel, inculpatul le controla pe, și începând din luna martie 2004, pe, pe care le plasa în parcarea din fața localurilor și situate la ieșirea din T spre În aceeași zonă erau plasate aflate sub controlul numitei printre care, a,.

În toamna aceluiași an, inculpatul a racolat mai multe tinere, în vederea practicării prostituției, pe care de asemenea le-a plasat în aceeași zonă.

Inculpatul o plasa pe concubina lui - martora în parcarea de la ieșirea din T spre C-N, din fața barului unde practica prostituția și a, sub controlul inculpatului, cu care întreținea și relații de concubinaj.

În toamna anului 2003 cei patru inculpați s-au asociat, preluând controlul asupra zonelor de mai sus. În scopul de a-și mări câștigurile ilicite, aceștia au impus altor prostituate sau proxeneți să-și mute "afacerile" în alte zone împărțindu-și zonele cele mai profitabile în care se practica prostituția. Conform acestei împărțiri, inculpații, și au preluat controlul parcărilor situate la ieșirea din T spre A în dreptul localurilor și, iar inculpații și, parcarea din fața localului de la ieșirea din T spre C-N, în această din urmă locație plasând prostituate și. Fiecare dintre inculpați a plasat în zonele menționate, tinere care s-au prostituat în folosul lor, unele dintre acestea fiind traficate. care acționau în acest zone au fost determinate de către inculpați fie să le accepte protecția în schimbul unei părți din banii obținuți din prostituție, fie să se mute în alte zone mai puțin profitabile. Acționând împreună, inculpații, și prin amenințări și violență, le-au pretins prostituatelor, unei prostituate rămasă neidentificată, precum și altor prostituate de asemenea neindentificate, sume de bani obținute din prostituție, reprezentând "dreptul de teren". În cele din urmă datorită presiunilor exercitate de către inculpați, acestea s-au mutat în zona sau în alte zone. Deși unele dintre acestea s-au adresat poliției reclamând comportamentul inculpaților, fie plângerile lor nu au fost înregistrate, fie inculpații au aflat de la polițiști despre faptul că au fost reclamați și, prin noi amenințări, le-au determinat pe acestea să-și retracteze declarațiile. Tot în scopul majorării sumelor obținute din prostituție, toate aflate sub controlul sau protecția inculpaților practicau aceleași tarife 200 - 300.000 lei un act sexual normal, 500.000 lei/oră sau 1.500.000 - 2.000.000 lei pentru toată noaptea. În situația în care într-un loc de parcare erau prea multe prostituate și prea puțini clienți, inculpații le redistribuiau pe prostituate în alte zone aflate sub controlul lor. Spre exemplu, martora era plasată uneori în zona deși locul ei obișnuit era la barul. Spre sfârșitul anului 2004 până la arestare, inculpații au încercat să preia și controlul asupra parcării din fața restaurantului A & A, inculpații și trimițând în acea zonă o parte din lor, fapt ce a generat conflict cu și proxeneții din zonă, determinând pe patronul restaurantului să interzică accesul în restaurant atât a prostituatelor cât și a proxeneților. Audiați ca martori majoritatea angajaților localului au arătat că au chemat de mai multe ori poliția pentru a interveni și a alunga proxeneții sau, însă aceștia nu se fereau de echipajele de poliție, în schimb fugeau și se ascundeau atunci când venea la local patronul, martorul.

Inculpații, și acordau protecție fizică prostituatelor aflate sub controlul lor intervenind când acestea aveau probleme cu clienții sau cu autoritățile, ajutându-se reciproc pentru protecția zonelor controlate precum și pentru recuperarea fetelor care fugeau de la inculpați. Pentru a-și desfășura nestingherit activitatea, prin intermediul inculpatului, inculpații au obținut sprijinul unor polițiști din T printre care și polițiștii trimiși în judecată, și, care în schimbul unor mese, sticle de băutură, combustibil au ajutat gruparea infracțională.

Pentru a obține și păstra protecția polițiștilor arătați mai sus, fiecare prostituată și proxenet strângeau săptămânal sau ori de câte ori era nevoie, sume de bani provenite din prostituție care erau folosite de inculpatul la plata bunurilor de care beneficiau polițiștii.

Astfel, periodic inculpatul organiza mese la restaurantele, A & A din T, la care consumația polițiștilor era achitată din banii adunați de la prostituate. Uneori polițiștii primeau de la grup prin intermediul inculpatului, benzină sau motorină, sticle de vin sau bere, pachete de țigări iar în schimb aceștia ignorau activitatea de prostituție care se desfășura zilnic în parcările din oraș, aplicând amenzi sporadice pentru a-și justifica activitatea la serviciu și le îndemnau pe prostituate să nu achite contravaloarea acestor amenzi întrucât amenda nu se mai transformă în închisoare contravențională.

Activitatea de prostituție se desfășura zilnic, nestingherit, sub ochii polițiștilor care uneori se aflau în parcări sau în incinta restaurantelor în ce racolau clienți. De asemenea polițiștii îi anunțau pe proxeneți de locul unde se află echipaje de poliție sau cu privire la raziile ce urmau să se desfășoare. În s-a ajuns ca cea mai mare parte din banii obținuți de prostituate să fie destinați plăților către polițiștii menționați.

În afara băuturilor și a meselor aceștia primeau periodic combustibil pentru autoturismele personale, prin intermediul inculpaților, sau a martorei care la rândul lor îl cumpărau de la martorul care îl achiziționa de la șoferi aflați în trecere sau proxeneții cereau prostituatelor care întrețineau relații sexuale cu șoferii de, să achite costul relațiilor cu combustibil pe care ulterior îl dădeau inculpaților foști polițiști.

În cursul anului 2004, inculpatul și-a extins protecția asupra altor prostituate sau proxeneți, respectiv care lucrau pentru și precum și - sau care s-au prostituat pentru concubinii lor ca și zis, pentru care intervenea atunci când aceștia avea probleme cu poliția. Tot în cursul anului 2004, numitul a avut o altercație cu un ofițer de poliție din cadrul Poliției T, care intenționa să o amendeze pe prostituata, acesta fiind dus la sediul poliției, însă urmarea intervenției inculpatului pe lângă inculpatul - ofițer de poliție la acea dată, împotriva lui nu sau luat măsuri iar în schimb polițiștii implicați au participat la o masă organizată la restaurantul A & A, iar nota de plată a fost achitată de inculpatul și numitul, din banii obținuți din prostituție.

Tot în cursul anului 2004 inculpații și au servit băuturi în incinta aceluiași local împreună cu inculpatul, polițist la acea dată, care era de serviciu. După ce acesta a plecat din local în parcarea din față a avut loc o altercație între inculpatul și un client al localului în urma căruia inculpatul l-a lovit cu o sabie în zona feței pe acesta. localului au chemat poliția și a fost trimis la fața locului inculpatul, care nu a intervenit în nici un fel și a reproșat chelneriței că l-a chemat fără motiv, spunându- să nu-l mai deranjeze pe viitor pentru așa ceva.

Urmare a relațiilor existente între inculpații foști polițiști și inculpații proxeneți, și conduceau autoturisme pe drumurile publice, fără să dețină permise și nu au putut fi surprinși de alți polițiști care cunoșteau acest aspect, în flagrant, datorită faptului că erau anunțați despre locul amplasării echipajelor de la circulație de către polițiștii care le asigurau protecția.

Inculpatul, i-a cerut inculpatului să transporte o cantitate de vin de la domiciliul unui alt polițist, la sediul Poliției T cu ocazia unei petreceri organizate acolo, iar inculpatul i-a cerut inculpatului să efectueze lucrări de renovare la un apartament.

În primăvara anului 2003, inculpatul le-a contactat prin intermediul internetului pe numitele și din Tg. După o perioadă în care inculpatul a corespondat cu acestea, împreună cu inculpatul, le-a cerut să se întâlnească. Cei doi inculpați le-au dus pe martore la discotecă, iar apoi, în garsoniera pe care o închiriase în Acolo, cei doi inculpați le-au propus martorelor să se prostitueze pentru ei, urmând să împartă în J sumele obținute din această activitate. Inițial, tinerele au refuzat, însă la insistențele inculpaților au acceptat.

În aceeași seară, cei doi inculpați le-au transportat în zona "" explicându-le cum să racoleze clienți și tarifele pe care să le perceapă de la aceștia pentru serviciile sexuale oferite. Având în vedere că la acea dată pentru numitul se prostituau alte două tinere, respectiv martora și, cei doi inculpați au hotărât ca banii obținuți din prostituție de către cele două martore să-i revină lui.

Cele două tinere s-au prostituat în fiecare seară, ce cca. o lună, aproape toți banii câștigați din această activitate fiindu-le luați de inculpat, care le lăsa doar sume mici de bani, pentru țigări. Fiind nemulțumite de modul în care erau tratate, martorele și au fugit, pe rând, de la inculpat. La scurt acesta le-a determinat să se întoarcă și să-și reia activitatea de prostituție. Martora a mai continuat să se prostitueze în beneficiul inculpatului cca. o lună, reușind apoi să abandoneze acest mod de viață și să revină la familia ei. Martora s-a prostituat în beneficiul inculpatului până la sfârșitul anului 2004, în schimbul banilor, acesta oferindu-i protecție față de clienți dar și în relațiile cu poliția. În tot acest majoritatea sumelor încasate de către martoră din practicarea prostituției, i-au fost dați inculpatului, fie direct, fie în contul unor creditori față de care inculpatul avea datorii. De asemenea, diverse sume din acești bani erau utilizate de către inculpat pentru a cumpăra protecția unora dintre polițiștii din T, respectiv,.

În toamna anului 2003 în ce se afla la B, martora audiată sub o altă identitate, a fost deposedată de bani de către o persoană necunoscută. Pentru a se întoarce în localitatea de domiciliu, aceasta a făcut autostopul, fiind dusă de un șofer de până la În ce aștepta un alt autoturism, martora a fost interpelată de către inculpatul care s-a oferit să o ducă în localitatea unde locuia. Acesta a dus-o la garsoniera pe care o închiriase pe strada - din T, sub pretextul de a lua niște bagaje.

Aflând că acesteia îi decedaseră ambii părinți și se afla într-o situație vulnerabilă, fiind lipsită de ocrotire, inculpatul i-a cerut acesteia să se prostitueze, oferindu-i în schimb găzduire și protecție. Datorită situației în care se afla și naivității vârstei, martora s-a supus cererii acestuia. Inculpatul a instruit-o cu privire la prețurile pe care urma să le practice, respectiv 200.000 lei vechi pentru un act sexual normal în autoturism, 500.000/oră sau 2.000.000 lei pentru toată noaptea, iar apoi, împreună cu celelalte tinere a transportat-o în parcarea de la barul indicându-i zona în acre urma să-și desfășoare activitatea. Martora s-a prostituat sub controlul inculpatului până în cursul lunii decembrie 2003 când a fugit, împreună cu, însă au fost găsite de acesta și determinate să se întoarcă pentru a-și relua activitatea, sub controlul acestuia.

Martora arată că inculpatul avea legături strânse cu mai mulți polițiști, printre care inculpații, și, cu care organiza diferite mese, achitate din banii obținuți de către prostituate, în schimbul protecției oferite de aceștia.

În acea perioadă martora a fost luată din garsoniera de pe strada - de către inculpatul care a dus-o la poliție pentru a da declarații cu privire la un scandal care avusese loc în ziua anterioară. Această arată că s-a bucurat că a fost depistată de către poliție și a dat declarații cu privire la faptul că inculpatul a obligat-o să se prostitueze, dar, inculpatul i-a rupt declarația, i-a dictat o altă declarație din care rezulta că se prostituează pe cont propriu, iar apoi a predat-o inculpatului, pe care l-a și avertizat că aceasta l-a denunțat, spunându-i "să o învețe ce să declare la poliție, pentru a nu-l implica". Văzând că poliția nu o ajută, martora a fugit din nou de la inculpat, care însă a adus-o înapoi și, împreună cu inculpatul, i-a aplicat o corecție fizică. În primăvara anului 2004 martora a reușit să fugă din noi, ascunzându-se până în prezent, de inculpați.

În primăvara anului 2004 inculpatul le-a cunoscut pe partea vătămată a și martora, ambele minore, eleve la Școala Generală din Aflând că acestea au o situație materială precară, inculpatul le-a racolat în vederea exploatării sexuale.

Acesta le-a prezentat posibilitatea de a câștiga ușor sume de bani, fără a face mare lucru ci doar, eventual să se dezbrace pentru niște clienți. Cele două tinere au fost invitate de mai multe ori în oraș, la baruri sau discoteci, fiind determinate de către inculpat să fugă de acasă, prin promisiuni privind o viață mai bună. Cele două tinere au fost găzduite de acesta într-o garsonieră închiriată de el în T pe-. În seara următoare inculpatul le-a transportat pe cele două tinere la barul și le-a plasat în parcarea controlată de el și ceilalți inculpați, cerându-le să întrețină relații sexuale cu diferiți bărbați. Inculpatul le-a instruit cu privire la modul în care să racoleze clienți, pe care să-l solicite de la aceștia, precum și ce să declare polițiștilor, în cazul destul de improbabil, conform propriei sale aprecieri, în care aceștia le vor depista. Astfel, acesta le-a spus tinerelor să nu declare pentru cine "lucrează" și să declare că au vârsta de 19 ani. Partea vătămată și martora arată că au observat încă de la începutul activității că inculpatul avea relații apropiate cu mai mulți polițiști, cărora le plătea diverse mese, în schimbul cărora din parcare erau amendate mai rar. De asemenea, inculpatul primea informații cu privire la faptul că în zonă urma să vină unul sau altul dintre polițiști, situație în care minore erau transportate cu autoturisme în alte locații sau ascunse în apropiere.

Partea vătămată aap racticat prostituția sub supravegherea inculpatului, precum și a numitei de aproximativ trei luni în care, după aprecierea acesteia, a încasat între 1.500.000 lei - 3.000.000 lei pe noapte, banii fiindu-i luați de către inculpatul care îi cumpăra părții vătămate mâncare și țigări.

Dându-și seama că nu este bine ceea ce face partea vătămată a vrut să se întoarcă acasă însă nu a fost lăsată de inculpat care a început să se poarte urât cu ea și să o bată, determinând-o să-și continue activitatea. Partea vătămată a fost căutată de către părinții săi care au anunțat poliția cu privire la dispariția ei de la domiciliu. Prin investigații proprii, tatăl acesteia a aflat că era ținută în locuința numitului, astfel că de mai multe ori, însoțiți de lucrători de poliție, au căutat-o, însă fie nu li se deschidea ușa, fie nu erau lăsați să intre în locuință. Datorită tratamentului la care era supusă, partea vătămată a fugit de la inculpat la martora, însă a fost găsită și adusă din nou în parcare de către inculpat. Ulterior aceasta a fugit din nou cu ajutorul unui client pe care l-a cunoscut în parcare. Inculpatul a găsit-o, dar aflând că aceasta este căutată de poliție, a dus-o la sediul poliției pentru a nu avea probleme.

În cursul anului 2004 prin intermediul unei prietene, partea vătămată a, în vârstă de 16 ani, l-a cunoscut pe inculpatul. Acesta a aflat că partea vătămată avea neînțelegeri cu tatăl vitreg și a încurajat-o să fugă de acasă, oferindu-i găzduire în aceeași garsonieră. Ulterior, inculpatul i-a cerut acesteia să se prostitueze în zona barului, în caz contrar urmând să fie dată afară. Fiind convinsă că părinții nu o vor mai primi înapoi și va rămâne în stradă, partea vătămată a acceptat să întrețină relații sexuale contra cost și în aceeași seară, împreună cu celelalte tinere, a fost transportată de inculpat în parcarea din fața barului. Partea vătămată a constatat că inculpatul are relații cu polițiști din cadrul Poliției T care îl anunțau când urmau să se desfășoare razii, astfel că toți proxeneții erau anunțați de inculpatul să intre cu în local pentru a nu fi surprinși în flagrant.

Pe timpul zilei, partea vătămată era ținută în garsoniera închiriată de acesta, iar seara era transportată în parcare pentru a se prostitua, sub supravegherea inculpatului împreună cu celelalte tinere racolate de acesta. de o săptămână, partea vătămată a încasat, din această activitate, circa 2.000.000 lei - 2.500.000 lei, banii fiindu-i luați de către.

Părinții părții vătămate a au căutat-o chiar la garsoniera unde era ținută, însă nimeni nu le deschidea ușa. Partea vătămată arată că în cele din urmă a fost găsită într-un dulap, în garsoniera inculpatului, de către inculpatul, la acea dată subofițer de poliție. De față cu acesta, inculpatul i-a cerut să nu declare că s-a prostituat în folosul său, ci doar a fost găzduită de el, iar inculpatul fără ca partea vătămată să fie asistată de părinți sau alt reprezentant legal, a sfătuit-o să rămână la inculpat dacă dorește întrucât a împlinit vârsta de 16 ani. Partea vătămată s-a întors la părinții săi.

În anul 2004 inculpatul a racolat-o pe partea vătămată a în vârstă de 17 ani. Prin violență și amenințare a determinat-o pe aceasta să accepte să întrețină relații sexuale cu diferiți bărbați. Aceasta a fost plasată de către inculpat unor clienți de la Hotelul iar uneori, a fost trimisă în zona, pentru a-și racola clienți.

Majoritatea sumelor obținute din prostituție de către martore și părțile vătămate au fost luate de către inculpatul, o parte fiind folosiți, așa cum s-a arătat, pentru a obține protecția lucrătorilor de poliție.

Audiate fiind, martorele, și martora audiată sub o altă identitate au arătat că nu doresc să se constituie părți civile ori să participe la procesul penal în calitate de părți vătămate, astfel că au fost audiate în calitate de martore conform art.82

C.P.P.

În perioada 2003 - 2005, mai puțin în intervalul februarie - aprilie 2005 când a fost arestat și s-a aflat în executarea unei pedepse, inculpatul a supravegheat activitatea de prostituție desfășurată de martorele, și, primind o parte din banii obținuți de ele din această activitate. Astfel, martora s-a prostituat în beneficiul acestuia, cu unele întreruperi, pe diverse perioade de, în perioada 2003 și până la data arestării inculpatului, martora din anul 2003 până în cursul anului 2004, iar martora de la sfârșitul anului 2003 până la data arestării inculpatului. Acesta le acorda prostituatelor protecție fizică față de clienți și atunci când era nevoie, asigura transportul acestora. De asemenea, erau găzduite în locuința mamei și surorii inculpatului, iar chiar de către inculpat, devenind concubina acestuia. Pentru a-și desfășura activitatea nestingherit, inculpatul s-a asociat cu ceilalți inculpați, participând la împărțirea teritoriilor și obținând protecția poliției. De asemenea inculpatul a colaborat cu ceilalți proxeneți pentru a recupera care fugeau de la aceștia. Astfel, în cursul lunii decembrie 2004 martora aaf ugit de la, cu ajutorul martorului. Datorită ajutorului dat, martorul a fost amenințat că va fi bătut de un grup de "șmecheri". După alte câteva zile, martorul a fost căutat la domiciliu de către inculpații, și, care l-a amenințat că îl vor până când va ajunge într-un scaun cu rotile dacă o mai ajută pe martoră să fugă.

În ce-l privește pe inculpatul A, acesta o proteja pe martora a care, în perioada 2003 - 2005 s-a prostituat în zona din fața barului. O parte din banii obținuți de aceasta din prostituție au fost dați inculpatului, care i-a cheltuit în interes personal.

În aceeași perioadă, inculpatul a îndemnat-o pe numita să se prostitueze în folosul său, tot în zona de la. Inculpatul i-a impus acesteia un program de lucru zilnic, având obligația să racoleze clienți până când încasează suma stabilită de inculpat, în general echivalentul a 10 acte sexuale (2.000.000 - 3.000.000 lei vechi pe zi) dându-i și prezervativele necesare.

La sfârșitul anului 2004 inculpatul a racolat-o pe partea vătămată în vârstă de 17 ani. La început inculpatul i-a dat de înțeles că dorește să devină prietena lui, însă ulterior a obligat-o să întrețină relații sexuale cu diferiți bărbați, printre care și cu inculpatul Inculpatul a obținut diverse foloase de pe urma relațiilor sexuale întreținute de partea vătămată. Din declarațiile martorilor rezultă că acesta o bătea pe partea vătămată, astfel că aceasta nu a mai îndrăznit să iasă din cuvântul inculpatului, acceptând să facă tot ce îi cerea acesta. În cursul lunii decembrie 2004, împreună cu inculpatul A, inculpatul a dus-o pe partea vătămată la un bar din de unde, aceasta a fost obligată să întrețină relații sexuale cu diferiți clienți, în schimbul unor sume de bani. Partea vătămată arată că inculpații A și au primit de la patronul barului o parte din banii astfel obținuți. Patronul barului este cercetat pentru aceste aspecte într-un alt dosar.

După aproximativ o săptămână, cei doi inculpați au adus-o înapoi pe partea vătămată și au cazat-o la domiciliul martorei În perioada în care a locuit cu martora, partea vătămată a fost dusă de către inculpații și A la Hotelul unde a fost plasată unui client străin cazat în hotel, cu care a întreținut relații sexuale, primind suma de 100 euro. În primăvara anului 2005, partea vătămată a reușit să iasă de sub influența inculpaților plecând în străinătate, cu ajutorul unor prieteni.

În cursul urmăririi penale partea vătămată a fost amenințată de rudele inculpatului pentru aod etermina să-și schimbe declarațiile date, astfel că până la încetarea pericolului, față de aceasta au fost luate măsuri de protecție fizică la domiciliu.

În cursul lunii aprilie 2005 inculpatul A i-a propus numitei care din luna martie 2005 se prostitua în zona sub protecția proxenetului - zis, să câștige niște bani. Inculpatul i-a cerut acesteia să-l însoțească până la A, unde o va plasa unei alte proxenete, în schimbul sumei de 200 euro, urmând ca după 2 - 3 zile aceasta să fugă și să se întoarcă în Conform înțelegerii, inculpatul a transportat-o pe în A-I, la o proxenetă cunoscută sub porecla, de la care a și încasat banii, conform înțelegerii. Martora a rămas la câteva zile, în care a întreținut relații sexuale în folosul acesteia. Deși era păzită, după câteva zile, cu ajutorul unui șofer de aceasta a reușit să se întoarcă în

Spre sfârșitul anului 2004, grupul de proxeneți și-a extins "afacerile", creându-și legături cu mai mulți angajați ai hotelurilor " Vânător" din T și "" din C, care găseau clienți doritori să întrețină relații sexuale cu prostituate. erau comandate telefonic de către aceștia, prin intermediul inculpatului, folosind coduri: o butelie de vin " de Cotnari" atunci când clientul dorea o prostituată blondă, "" când se dorea o prostituată roșcată și "un vin negru" pentru o prostituată brunetă. În funcție de "comanda" primită, inculpații selectau pe una sau pe alta dintre aflate sub controlul lor, iar când acestea erau ocupate, apelau și la altor proxeneți. perceput pentru un act sexual era de 100 euro din care 20 - 30% rămâneau angajaților de la hotel, 50% primea prostituata iar diferența, membrii grupului care făceau deplasarea de la T împreună cu. La rândul lor, unele dintre acestea, în funcție de relațiile pe care le aveau cu proxeneții, le dădeau o parte sau chiar toți banii astfel obținuți.

În perioada 2004 - aprilie 2005 inculpații, A și, în diferite formații, le-au transportat la astfel de comenzi pe martorele a, a, a, -,.

O altă combinație a fost realizată prin intermediul unui anume "" din C care închiria apartamente pe termen scurt în care erau plasate. Acestea erau contactate telefonic de către clienți în urma unor anunțuri date de "" privind servicii de masaj. În cadrul discuției negociau cu clientul serviciile sexuale dorite de acesta și prețul iar apoi, acesta era chemat la apartament unde avea loc actul sexual. Procedând în acest fel inculpații, și A le-au plasat pe martorele a, în vederea practicării prostituției.

În cursul anului 2005 între inculpați au avut loc neînțelegeri. Pentru a câștiga mai mult, inculpatul a încercat să o înlăture pe numita pentru a prelua teritoriul și care lucrau în folosul ei. Pentru aceasta, inculpatul i-a făcut avansuri martorei a care la acea dată era exploatată sexual de către și alți inculpați trimiși în judecată, convingând-o că dorește să-i devină concubină. Inculpatul a reușit să o determine pe aceasta să se adreseze poliției. După ce a fost arestată, inculpatul a plasat-o pe a în parcarea de la restaurantul A & A, generând un conflict pentru teritoriu cu numitul an - zis, așa cum rezultă din interceptările convorbirilor telefonice ale inculpatului.

De asemenea, inculpatul l-a amenințat pe inculpatul că-l va denunța autorităților. În primăvara anului 2005 acesta din urmă a aflat că împotriva sa au fost declanșate investigațiile din prezentul dosar, astfel că nu și-a mai utilizat de telefon iar în cursul lunii aprilie 2005 plecat în Italia. De acolo, acesta i-a contactat telefonic pe inculpații și cerându-le informații cu privire la stadiul anchetei. Inculpatul arată că a fost contactat telefonic de către inculpatul care i-a cerut să nu se mai întoarcă în țară.

Aflând că martora aad at declarații în prezentul dosar la data de 6/7.07.2005 inculpatul A i-a aplicat acesteia lovituri cauzându-i leziuni vindecabile în 21 - 23 zile de îngrijiri medicale. Având în vedere că prin declarația dată la 25.10.2005 atât martora cât și inculpatul au declarat că înțeleg să se împace, în cauză fiind incidente prevederile art.228 al.6 și art.10 lit.h s C.P.P.-a dispus neînceperea urmăririi penale sub acest aspect.

de telefon ale mai multor polițiști, printre care și cele ale inculpaților erau în agendele telefonice ale inculpaților, iar din desfășurătorul convorbirilor telefonice comunicate de operatorul, de la posturile telefonice -, - și - ale JB - administrată de inculpatul, pentru intervalul februarie - martie 2005 rezultă că de la aceste numere, utilizate de inculpatul au fost efectuate 7 apeluri către numărul de telefon - aparținând inculpatului, 44 apeluri către numărul - aparținând inculpatului, din care 8 apeluri în timpul nopții.

Cei doi inculpați își justifică legăturile cu inculpatul prin faptul că acesta ar fi fost informatorul lor. Din datele comunicate de C rezultă că inculpatul nu a fost informatorul inculpatului, ci al inculpatului. Din probele administrate rezultă că până și tatăl acestuia, fost polițist, l-a sfătuit să nu se mai afișeze în compania acestuia, întrucât va avea necazuri. Ca urmare a acestei discuții, inculpatul i-a spus inculpatului că îl va înregistra ca informator al poliției, pentru a justifica relația.

Din probele administrate rezultă că în perioada 2004 - 2005 inculpatul i-a comunicat acestuia paisprezece informații privitoare la locul unde puteau fi găsiți inculpații și, căutați pentru săvârșirea infracțiunii de tâlhărie, și privitoare la o persoană suspectă de comiterea unor furturi din locuințe. Comparând datele puse la dispoziție de către C cu datele apelurilor telefonice, rezultă că în zilele în care aveau loc convorbirile telefonice care, de altfel aveau loc la ore cel puțin nepotrivite, nu au fost întocmite documente privitoare la vreo informație obținută de la inculpatul, iar aceste discuții nici nu au fost raportate șefilor direcți, așa cum ar fi fost obligatoriu, dacă relația ar fi fost într-adevăr una de serviciu.

Inculpații, și A au declarat în cursul urmăririi penale cu amănunte, aspecte legate de activitatea de proxenetism și prostituție pe care însă nu le-au mai menținut în cursul judecății, revenirile acestora fiind fără o justificare plauzibilă.

Inculpații, și au negat constant săvârșirea faptelor în declarațiile lor pe parcursul procesului penal însă aceste susțineri sunt contrazise de majoritatea martorilor audiați în cursul urmăririi penale și al judecății care se coroborează inclusiv în detalii cu declarațiile date de coinculpații, și A în cursul urmăririi penale.

Prin urmare, s-a apreciat de către tribunal că starea de fapt descrisă anterior este pe deplin susținută de probele și mijloacele de probă enumerate, instanța urmând să constate vinovăția celor șapte inculpați arătați mai sus pentru săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată.

În condițiile în care declarațiile inculpaților și date în cursul urmăririi penale au stat la baza reținerii stării de fapt mai sus descrise prin coroborarea celorlalte probe așa cum s-a arătat anterior, tribunalul a constatat că aceștia urmează să beneficieze de cauza de reducere a limitelor pedepsei prevăzute de lege, conform art.18 din Legea -.508/2004, chiar dacă în cursul judecății cei doi și-au schimbat radical declarațiile date inițial în cursul urmăririi penale, întrucât prin declarațiile lor din cursul urmăririi penale au facilitat tragerea la răspundere penală și a altor participanți la săvârșirea faptelor, respectiv ceilalți coinculpați și pe care tribunalul a urmat să-i condamne în urma reținerii vinovăției. Mai mult, articolul 18 din Legea 508/2004 se referă expres la faza de urmărire penală în care inculpatul a contribuit la identificarea și prinderea altor participanți.

Totodată, tribunalul a apreciat că la această cauză de reducere a pedepsei a limitelor pedepsei prevăzute de lege, inculpații nu au posibilitatea să renunțe, nefiind o prevedere cuprinsă într-o normă guvernată de principiul disponibilității ori de natură facultativă nici în ce privește instanța și nici în ce-i privește pe inculpați.

Referitor la inculpații și, tribunalul a reținut următoarele:

În ce-l privește pe inculpatul s-a reținut în rechizitoriu că acesta ar fi primit un cartuș de țigări marca LM de la inculpatul din banii obținuți din prostituție, aspect pe care l-a arătat inculpatul în declarația sa de la urmărire penală.

Această parte din declarația inculpatului din cursul urmăririi penale, de altfel nemenținută în cursul judecății, nu este susținută de alte probe, declarații de părți vătămate, coinculpați ori martori. Numai martora a arătat că la mesele organizate de inculpatul ar fi participat, și inculpatul pe care însă nu l-a văzut personal și direct, declarație pe care, în ce-l privește pe acest inculpat, nu și-a mai menținut-o în cursul judecății, astfel că a fost înlăturată această parte din declarație dată de martoră ca fiind necoroborată cu alte probe.

Nu există probe din care să rezulte cu certitudine că inculpatul a înlesnit activitatea de prostituție și a făcut parte, a aderat la grupul organizat format din inculpații, A și, ceilalți peste 70 de martori audiați în cauză nefăcând referiri la acest inculpat în sensul că l-ar fi văzut împreună cu ceilalți coinculpați ori că ar fi primit bunuri pentru a oferi protecția activității de prostituție.

În ce-l privește pe inculpatul s-a constatat de asemenea că din declarația părții vătămate nu rezultă ceea ce a susținut în cursul urmăririi penale inculpatul, că aceasta ar fi fost surprinsă de inculpatul în ce se prostitua iar din alte declarații de martori nu rezultă că inculpatul i-ar fi cumpărat inculpatului o sticlă de vin ca să nu o amendeze pe această parte vătămată.

Astfel referirile din rechizitoriu legate de acest inculpat care ar fi primit o sticlă de vin pentru a nu amenda pe partea vătămată ori pe martora -, nu sunt susținute de alte probe, respectiv de declarațiile nici unora din martorii audiați. Nici martora - nu a confirmat în cursul judecății împrejurarea că inculpatul ar fi primit de la inculpatul din banii obținuți din prostituție, o sticlă de vin.

În afară de martora care a arătat că știe de organizarea meselor pentru polițiști și că și inculpatul ar fi participat la aceste mese, nici unul din ceilalți peste 80 de martori audiați nu au putut să confirme că l-ar fi văzut pe acesta la asemenea mese, ori că ar fi primit bunuri pentru a înlesni activitatea de prostituție, astfel că declarațiile acesteia au fost înlăturate parțial numai în ce privește referirile la inculpații și, ca necoroborate cu ansamblul probator administrat în cauză.

Starea de fapt reținută în rechizitoriu cu referire la inculpații și nu este coroborată nici cu procesele-verbale de confruntare la care au fost supuși cei doi inculpați, pe de o parte și inculpatul de cealaltă parte.

Despre cei doi inculpați au mai declarat sporadic, alături de numele altor polițiști, inculpații, A și că ar fi participat la mese plătite cu bani din prostituție, însă aceste declarații date în cursul urmăririi penale și nemenținute în cursul judecății, nefiind susținute de marea majoritate a probelor așa cum s-a arătat mai sus, au fost înlăturate numai în ce-i privește pe inculpații și.

În aceste condiții, Tribunalul a apreciat că faptele reținute în sarcina inculpaților și nu au fost dovedite, neexistând probe certe și directe de vinovăție a celor doi inculpați și că în privința acestora nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție, orice dubiu profitând inculpatului, iar pronunțarea condamnării nu se poate baza decât pe probe certe de vinovăție care în cauză nu subzistă, așa cum s-a arătat anterior, astfel că s-a dispus achitarea inculpaților și conform art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c întrucât C.P.P. faptele de favorizare și sprijinire a activității de prostituție precum și de sprijinire și ajutare a activității unui grup infracțional format din ceilalți coinculpați, nu au fost săvârșite de către aceștia.

La individualizarea pedepsei pentru fiecare inculpat instanța de fond a avut în vedere disp. art. 72 Cod penal, respectiv persoana fiecărui inculpat, atitudinea inculpaților în fața organelor judiciare, gradul de pericol social al faptelor comise.

Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel în termen, motivat Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ALBA, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, precum și inculpații:, A, și, fără a arăta în scris motivele de recurs.

În dezvoltarea motivelor de apel Parchetul invocă următoarele aspecte de nelegalitate: omisiunea aplicării disp. art. 19 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 rap. la

art. 118 din Codul penal, în contextul în care s-a dovedit că inculpații au obținut beneficii de pe urma săvârșirii infracțiunilor; cu privire la inculpatul instanța trebuia să facă aplicarea disp. art. 37 lit. a ) Cod penal la încadrarea juridică a fiecărei fapte, raportat la condamnarea la pedeapsa de 1 an închisoare cu aplic. art. 81 Cod penal prin sentința penală nr. 322/5 mai 2000 Judecătoriei Turda; cu privire la inculpatul instanța de fond trebuia să-i facă aplicarea disp. art. 37 lit. b) Cod penal în raport de sentința penală nr. 98/1991 a Tribunalului Militar Cluj și art. 61 Cod penal în raport de sentința penală nr. 335/2003 a Judecătoriei Turda, precum și s-a omis a se aplica disp. art. 36 alin. 1 și art. 34 lit. b) Cod penal în raport de condamnarea definitivă prin sentința penală nr. 911/2006; cu privire la inculpatul erau aplicabile disp. art. 37 lit. b) Cod penal în raport de sentința penală nr. 205/1996 a Judecătoriei Turda; instanța de fond trebuia să facă referire la disp. art. 9 alin. 2 din Legea nr. 39/2003 în ce privește pe inculpații și, în favoarea cărora a reținut cauza de reducere a pedepsei prev. se. 18 din Legea nr. 508/2004; în mod greșit instanța de fond a contopit pedepsele complementare aplicate inculpaților, A, în baza disp. art. 34 lit. b) Cod penal, corect contopirea rtebuia făcută în baza disp. art. 35 Cod penal; în mod nelegal instanța de fond a lăsat în sarcina statului cheltuielile judiciare ocazionate de asistența judiciară gratuită acordată părților vătămate, în mod corect acestea trebuiau suportate de către inculpați; în ce privește latura civilă a cauzei se susține că instanța de fond a omis să se pronunțe asupra laturii civile în condițiile Art. 17 și 348 Cod proc. penală, raportat la părțile vătămate minore a, a și să-l oblige pe inculpatul la despăgubiri civile reprezentând daune morale, chiar dacă aceste minore nu s-au constituit părți civile în cauză.

Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ALBA prin apelul declarat formulează și critici de netemeinicie, referitoare la achitarea greșită a inculpaților și pentru infracțiunile prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal și art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, în contextul în care la dosar există probe certe de vinovăție și că pedepsele aplicate inculpaților nu au fost individualizate corect în raport de toate criteriile prev. de art. 72 Cod penal și trebuiau să fie mai consistente, iar sporul aplicat fiecărui inculpat mai mare.

Se solicită astfel în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) pr. pen. admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și rejudecând cauza pronunțarea unei hotărârii legale și temeinice în sensul celor criticate( 5-9).

La termenul de judecată din 18 decembrie 2007 instanța de apel a procedat ala audierea inculpaților și, cu respectarea disp. art. 70. pr. pen ( 141,142).

Prin memoriu depus la dosar la termenul de judecată din 12 februarie 2008 inculpatul a solicitat a se dispune desființarea hotărârii atacate și rejudecând cauza a se dispune achitarea, conf. art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) pr. pen., întrucât la dosar nu s-a lămurit cauza cu privire la fapte și făptuitori, probele au fost apreciate incomplet și s-a stabilit o stare de fapt greșită; în subsidiar, se solicită reducerea pedepselor aplicate ( 194-198).

La termenul de judecată din 12 februarie 2008 instanța de apel a procedat la audierea inculpaților, și, cu respectarea disp. art. 70 din pr. pen. ( 200-206).

În susținerea orală a motivelor de apel inculpații și, personal și prin apărătorul de semnat din oficiu, au solicitat admiterea apelurilor declarate, desființarea hotărârii atacate și pronunțarea unei hotărâri de achitare în baza art. 11 alin.2 lit. cod pr. penală, rap. la art. 10 lit. c) cod pr. penală în ce privește infracțiunea de trafic de persoane și constituirea de grupuri infracționale, deoarece aceste fapte nu sunt săvârșite de inculpați, iar pentru infracțiunea de proxenetism a se dispune redozarea pedepselor aplicate inculpaților.

Susține că nu s-a făcut dovada că inculpații se fac vinovați de faptele reținute în sarcină întrucât inculpații nu se cunoșteau între ei, declarațiile martorilor fiind oscilante, victimele sunt prostituate profesioniste care nu au fost amenințate sau forțate să se prostitueze.

În subsidiar, solicită a se proceda la redozarea pedepselor aplicate inculpaților, dându-se o mai mare aplicare circumstanțelor atenuante.

Inculpatului apelant, prin apărătorul desemnat din oficiu solicitat admiterea apelului declarat, desființarea hotărârii atacate și rejudecând cauza cu privire la infracțiunea de proxenetism a se dispune redozarea pedepsei care i-a fost aplicată în sensul reducerii acesteia iar ca modalitate de executare să se dispună suspendarea condiționată, iar pentru celelalte infracțiuni a se dispune achitarea întrucât inculpatul nu a săvârșit aceste infracțiuni.

Arată că modul în care au fost luate declarațiile în acest dosar sub presiunea organelor de anchetă nu pot sta la baza pronunțării unei hotărârii, acestea trebuind a fi reanalizate, astfel multe victime au fost martori, însă după ce parchetului a formulat plângere penală împotriva lor și-au modificat declarațiile, acestea fiind oscilante.

Inculpatului apelant, prin apărătorul desemnat din oficiu a solicitat admiterea apelului declarat, desființarea hotărârii atacate și procedând la reanalizarea întregului probator administrat în cauză și în rejudecare a se dispune redozarea pedepselor aplicate inculpatului.

În susținerea orală a apelurilor inculpații și, personal și prin apărătorul ales au arătat că în cauză s-a făcut o gravă eroare, întrucât același probe din dosar conduc la pronunțarea unei soluții de condamnare pentru doi inculpați și alta de achitare pentru alt inculpat și nu este admis așa ceva, că s-a folosit calitatea de martor a unei învinuite numita care nu a fost trimisă în judecată, motiv pentru care se pune un mare semn de întrebare cu privire la vinovăția inculpaților pe care îi apără, că s-a dovedit cauzei că inculpații polițiști au aplicat foarte multe sancțiuni prostituatelor, însă acestea nu au fost achitate, aceasta fiind în atribuția administrației financiare.

Apreciază că singura soluție corectă este cea de achitare în baza disp. art. 10 lit. d, rap. la art. 11 pct.2 lit. cod pr. penală a celor doi inculpați apelanți pentru infracțiunile de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 cod penal, cu aplic. art. 41 al.2 și 42 cod penal și infracțiunii de asociere criminală prev. de art. 7 alin.1 din Legea 39/2003, toate cu aplic. art. 33 lit. a cod penal, iar cu totul în subsidiar dacă există probe minime de vinovăție solicită a se da o mai mare eficiență tuturor circumstanțelor atenuante, cu consecința aplicării pedepsei rezultante până la limita executării ei, inculpații fiind reținuți din luna august 2005 până în aprilie 2007, care va contribui cu adevărat la un act de justiție legal și drept, apreciind că au ispășit oricum o pedeapsă ieșind din rândurile poliției.

Inculpatului apelant, personal și prin apărătorul ales, susține că din economia dosarului nu rezultă probe care să- încrimineze pe acest inculpat și este ridicol și nelegal modul în care s-a procedat la audierea martorilor, probele fiind greșit administrate și este incalificabil să se facă plângere penală martorilor, să se aplice amendă și apoi să fie ridicată, motiv pentru care solicită eliminarea tuturor declarațiilor pentru care s-a făcut plângere penală.

Cu privire la interceptări, inculpatul nu are nici un proces verbal iar cu privire la mesele organizate nu sunt probe. Instanța de fond nu a depus diligență pentru aducerea martorilor în vederea audierii, iar cu privire la prejudiciu nu s- stabilit și nu s-a demonstrat nimic, inculpații polițiști nu aveau numai calitatea de a aplica amenzi.

Solicită admiterea apelului și achitarea inculpatului, iar în subsidiar aplicarea unei pedepse care să se încadreze în fracția executată.

Analizând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate prin prisma criticilor formulate de către fiecare apelant, precum și din oficiu, conf. art. 371 și 372. pr. pen, Curtea de Apel constată ca fondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ALBA și inculpații, și în limitele și pentru cele ce se vor arăta în continuare:

În ce privește criticile inculpaților, A, și referitoare la achitare în baza disp. art. 10 lit. d, rap. la art. 11 pct.2 lit. cod pr. penală, întrucât lipsesc elementelor constitutive ale infracțiunilor prev. de art. prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal și art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, și, respectiv, art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 în ce-i privește pe inculpații și:

Curtea are a preciza dintr-un început că inculpații, și A în tot cursul procesului penal, inculpații și și în fața instanței de apel, au dat declarații în care au recunoscut infracțiunea de proxenetism, declarațiile acestora coroborându-se cu celelalte probe administrate cauzei-martori, interceptări telefonice, înscrisuri.

Examinând hotărârea atacată în raport de criticile formulate de apelanții inculpați, A, și ce vizează achitarea întrucât faptele săvârșite nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal și art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003, și, respectiv, art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 în ce-i privește pe inculpații și, Curtea reține că probele au fost evaluate corect, așa încât, atât situația de fapt, cât și încadrarea juridică sunt corespunzătoare activității infracționale desfășurate de fiecare inculpat, dar și în deplin acord cu prevederile textelor de incriminare reținute în sarcina fiecăruia, sus-numiții inculpați fiind corect condamnați pentru săvârșirea, în condițiile concursului real de infracțiuni, pentru faptele de proxenetism, constituirea unui grup infracțional organizat și, respectiv, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui asemenea grup și, respectiv, trafic de minori în ce-i privește pe inculpații și.

1).Art. 7 alin.(1) din Legea nr. 39/2003 prevede că " inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice forma a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi".

Art. 2 alin. 1 lit. a) din aceeași lege prevede că prin grup infracțional organizat se înțelege " grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioada și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material" iar la lit.b) a aceluiași articol se definește ce se înțelege prin infracțiune gravă, printre care și infracțiunea de proxenetism ( pct. 9 ).

Din economia acestor dispoziții legale rezultă că latura obiectivă a infracțiunii prev. de art. 7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 se poate realiza prin una din următoarele acțiuni: inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui asemenea grup.

Acțiunile prevăzute în textul de încriminare sunt alternative, astfel încât, săvârșirea oricăreia dintre acestea realizează conținutul infracțiunii.

Prin acțiunea de inițiere a unui grup organizat se înțelege efectuarea de acte menite să determine și să pregătească constituirea grupului, intrând în această noțiune toate actele întreprinse în vederea constituirii grupului infracțional.

Prin acțiunea de constituire se înțelege intrarea în grupul infracțional, activitatea acestuia fiind caracterizată prin durată în și realizarea unui scop infracțional comun.

Prin acțiunea de aderare se înțelege ralierea, alăturarea la grupul infracțional organizat.

Prin acțiunea de sprijinire se înțelege efectuarea de acte menite să ajute, să ocrotească, să protejeze grupul infracțional organizat.

În cauză, din probele administrate rezultă că inculpații, A în cursul anului 2003 au constituit o grupare având drept scop comiterea, în mod coordonat a infracțiunii de proxenetism, pentru a obține beneficii financiare, având continuitate până în cursul anului 2005, fiecare inculpat având roluri prestabilite, iar inculpații, și, în calitate de agenți de poliție au sprijinit și protejat desfășurarea activității grupului.

În legătură cu aceasta se reține că inculpații zis " ", zis " ", zis " " și A zis " " și numita acționau pe raza municipiului fiecare plasând mai multe tinere în vederea practicării prostituției în diferite zone ale orașului, pentru ca în toamna anului 2003 cei patru inculpați să se asocieze și fiecare să preia zonele pe care le controlau, convenind și asupra tarifelor ce urmau să fie practicate.

Astfel, conform înțelegerii inculpații și alături de numita au preluat controlul parcărilor situate la ieșirea din T spre A, în dreptul localurilor "" și " " iar ceilalți doi inculpați au preluat controlul parcării din fața localului "" de la ieșirea din T spre C N, loc în care plasa prostituate și inculpatul iar tarifele au fost stabilite la 200.000-300.000ROL, un act sexual normal, 500.000 ROL/oră sau 1.500.000-2.000.000 ROL pentru toată noaptea.

Relevante sub aceste aspect sunt declarațiile martorilor, ( Trib. A,. I, 130-131), care s-au prostituat sub controlul inculpatului, declarațiile martorilor (. C,. -, 98), ( Trib. C,. -, 325), martorei sub identitate protejată, declarațiile părților vătămate a, a ( Trib. A,. III, 335-336) și a, ( Trib. A,. III, 91-92) care s-au prostituat în folosul inculpatului, precum și declarațiile martorilor și a, care se aflau sub controlul inculpatului și declarațiile martorei a care se prostitua sub protecția inculpatului

Este cert dovedit cu declarațiile martorilor ( Trib. C,. -, 326), ( Trib. A,. III, 225-227), ( Trib. A,. -, 39-41), ( Trib. A,. -, 42-43), ( Trib. A,. -, 119-121) că cei patru inculpați acționând împreună, că prin amenințări și violență le-au pretins prostituatelor care nu se aflau sub controlul lor sume de bani reprezentând " dreptul de teren", pentru ca la un moment dat o parte dintre aceste să-și schimbe locația în alte zone din municipiul

Probele dosarului au confirmat că cei patru inculpați desfășurau în permanență o activitate de supraveghere a prostituatelor, că acordau protecție fizică acestora, că se ajutau reciproc pentru protecția zonelor controlate, precum și, "recuperarea" prostituatelor care fugeau de la inculpați, că grupul de proxeneți au căutat și au reușit să-și extindă afacerile și în afara orașului T, prin crearea de legături cu hotelurilor și a unei persoane pe nume ""din C, care închiria apartamente pe termen scurt, în care inculpații plasau prostituate, că se ocupau de transportul prostituatelor la "comenzile" primite.

Aceste împrejurări rezultă din declarațiile martorilor a, a, a, -, ( Trib. C,. Ii, 41 -47

În aceste condiții, în raport cu probele administrate rezultă vinovăția inculpaților, A, faptele acestora realizând elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.7 alin. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 329 alin.1 Cod penal, criticile formulate de inculpați sub acest aspect fiind nefondate.

2).Nefondate sunt și criticile inculpaților și referitoare la achitarea de sub învinuirea comiterii infracțiunii de trafic de minori.

În primul rând este de precizat că în considerentele ce se vor expune ne vom referii la dispozițiileLegii nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane,anterior modificărilor aduse Legea nr. 287 din 11 octombrie 2005, astfel cum era în vigoare la data comiterii faptelor imputate celor patru inculpați.

Art. 13 din Legea nr. 678/2001 prevede că "recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea, sau primirea unei persoane cu vârsta cuprinsă între 15 și 18 ani, în scopul exploatării acesteia, constituie infracțiunea de trafic de minori".

Art. 2 pct.(2) lit. b) din Legea nr. 678/2001 prevede că prin exploatare se înțelege "ținerea în stare de sclavie sau alte procedee asemănătoare de lipsire de libertate ori de aservire", iar lit. c) a aceluiași articol prevede că "obligarea la practicarea prostituție" constituie, de asemenea, o formă de exploatare.

Din economia acestor dispoziții legale, rezultă că existența infracțiunii de trafic de minori nu este condiționată de o acțiune anterioară, fiind suficient ca actele materiale săvârșite de inculpat să îmbrace una din formele prevăzute expres de legiuitor.

În speță, este în mod neîndoios dovedit că în cursul anului 2004 inculpatul le-a recrutat și le-a cazat într-o garsonieră închiriată de el pe minorele a și, precum și pe minora a( în vârstă de 16 ani) și a ( în vărstă de 17 ani ), în scopul practicării prostituției, obținând foloase materiale de pe urma practicării prostituției de către minore.

În legătură cu acestea se reține că inculpatul a profitat de starea materială precară a minorelor și de neînțelegerile pe care acestea le aveau cu familia și sub pretextul câștigării facile de bani le-a ademenit pe minore, pentru ca în partea finală a evenimentelor să recurgă la lipsire de libertate, amenințări și chiar violență.

Relevante sub acest aspect sunt declarațiile părții vătămate a, ce se coroborează cu declarația martorei, declarațiile părților vătămate a,

Din probele dosarului rezultă că la sfârșitul anului 2004 inculpatul a racolat-o pe minora, în vârstă de 17 ani, sub pretextul întreținerii unei relații de prietenie, în scopul exploatării acesteia prin obligarea la practicarea prostituției( TRIB. C,., 126-127).

Ca mijloc de săvârșire a infracțiunii inculpatul a folosit înșelăciunea cu prilejul recrutării și, ulterior, violența, punând-o pe minoră într-o stare de supunere față de el. într-o atare stare față de el, minoră a acceptat să fie transportată la un bar din loc. de, jud. A, unde a fost obligată la prostituție de către patronul barului, iar o parte din sumele de bani obținute astfel de minoră i-au revenit inculpatului.

În consecință, reținând că faptele inculpaților și întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, Curtea urmează a respinge susținerile celor doi numiți inculpați sub acest aspect.

3).Probele administrate atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul cercetării judecătorești au confirmat că în perioada anilor 2003-2005 inculpații, și, în calitate de agenți de poliție au sprijinit grupul infracțional organizat de inculpații, A, în schimbul unor sume de bani, combustibili, mese organizate la restaurant, sticle de băutură, pachete de țigări și alte avantaje materiale.

Activitatea de sprijinire a inculpaților, și a constat în aceea că ignorau activitatea de prostituție care se desfășura zilnic în parcările din oraș, aplicând sporadic amenzi, și aceasta numai pentru a-și justifica munca față de șefi, dar și în aceste cazuri le sfătuiau pe prostituate să nu plătească amenzile întrucât nu se mai transformă în închisoare contravențională, îi anunțau pe proxeneți cu privire la locul unde se află alte echipaje de poliție sau cu privire la raziile sau controalele care urmau să se desfășoare, îi avertizau pe proxeneți cu privire la modul în care se comportau și asupra a ceea ce declarau atunci când erau întrebate cu privire la persoana care la proteja.

Mai mult decât atât, s-a dovedit în cauză că cei trei numiți inculpați, în calitatea pe care o aveau de agenți de poliție au sprijinit activitatea grupului infracțional prin intervențiile pe care le făceau la colegii lor în vederea aplanării diverselor conflictelor pe care le aveau cei patru inculpați sau apropiații lor.

În legătură cu acestea este relevant a se arăta că unii dintre polițiști au beneficiat și de alte avantaje urmare a sprijinului acordat grupului infracțional, după unii dintre inculpații polițiști au recurs, în scopul de a-i proteja pe proxeneți la obligarea tinerelor de a declara că se prostituează pe cont propriu sau le-a îndemnat să nu se întoarcă la familiile lor.

În concret, s-a dovedit prin probe certe că inculpatul a beneficiat la cererea lui de renovarea apartamentului din partea inculpatului iar acest din urmă inculpat a efectuat un transport de băuturi alcoolice la solicitarea inculpatului .

Tot astfel, s-a dovedit că inculpatul a rupt declarația pe care martora sub identitate protejată a depus-o la poliție referitoare la activitatea infracțională desfășurată de inculpatul și i-a dictat acesteia o altă declarație prin care arăta că se prostituează pe cont propriu, pentru ca apoi să-l avertizeze pe acesta în legătură cu plângerea depusă de martoră și, ulterior, martora să primească o corecție fizică din partea inculpaților și pentru cele declarate în plângere.

De asemenea, s-a dovedit că inculpatul în momentul în care a depistat-o pe partea vătămată minoră a în garsoniera închiriată de inculpatul și a condus-o la sediul poliției a sfătuit-o să nu plece de la inculpatul întrucât are vârsta de 16 ani și să nu declare că s-a prostituat pentru el, ci doar i-a oferit găzduire ( ds. urm. penală, I, 27,45 ).

Curtea de Apel constată că cei trei inculpații, și nu au recunoscut săvârșirea faptelor însă apărările lor au fost înlăturate corect de către instanța de fond raportat la probele administrate cauzei.

În legătură cu aceasta este de arătat că în cursul urmăririi penale, și A au relatat în amănunt aspecte legate de activitatea de protecție și sprijin ce le-a fost acordat de către polițiștii din cadrul Poliției T, inculpații și, cooperând chiar cu organele de urmărire penală, fapt ce a facilitat identificarea și trimiterea în judecată a inculpaților polițiști, și . Îmrejurarea că aceștia au revenit asupra declarațiilor date în cursul urmăririi penale, nu poate fi apreciată de către instanță ca fiind de natură a conduce la concluzia că declarațiile date de numiții inculpați ar fi fost luate prin mijloace neprocedurale și ar conține relatări nereale, în contextul în care revenirea asupra celor declarate nu s-a justificat în cauză. Însă, vinovăția inculpaților rezultă nu numai din aceste declarațiile date de cei patru inculpați ce au constituit grupul infracțional organizat, dar și din declarațiile martorilor audiați în cauză, martori ce au avut calitatea de angajați ai localurilor unde se organizau mesele, din declarațiile tinerelor ce se prostituau pentru inculpații, și A, precum și din declarațiile date în calitate de martori de către colegi de serviciu ale inculpaților polițiști.

Mai mult decât atât, s-a dovedit în cauză că în agendele de telefon ale inculpaților și se aflau de telefon ale inculpaților foști agenți de poliție iar din desfășurătorul convorbirilor telefonice comunicate de operatorul de la posturile telefonice ale societății administrate de inculpatul în intervalul februarie-martie 2005 rezultă că de la aceste numere de telefon utilizate de numitul inculpat au fost efectuate 7 apeluri către numărul de telefon aparținând inculpatului, un număr de 44 de apeluri către numărul aparținând inculpatului, din care 8 apeluri în timpul nopții (. III, 109-111, 117-120,135-145,. IV, 91-92).

Susținerile inculpaților referitoare la faptul că nu aveau pe linia de muncă prostituția sau proxenetismul și că nu aveau competență în zonele unde își desfășurau activitatea inculpații proxeneți și, Curtea urmează a le înlătura ca neîntemeiate, în contextul în care s-a dovedit în cauză cu declarațiile date de inculpații și în cursul urmăririi penale ce se coroborează cu declarațiile date de martori că în zonele în care acționa grupul infracțional veneau polițiști și din alte sectoare, care le pretindeau să le fie plătite mesele la restaurant, să le cumpere combustibil pentru autoturismele proprii, fiind enumerați printre acești lucrători de poliție și inculpații, și .

Apărările formulate de inculpații și cum că inculpatul era informatorul lor, nu poate fi primită. Conform datelor comunicate de C rezultă că inculpatul a fost informatorul inculpatului și acesta l-a înregistrat în această calitate pe inculpatul tocmai pentru a-și justifica legăturile.

Este adevărată susținerea inculpatului că inculpatul i-a comunicat informații în perioada 2004-2005, însă actele dosarului dovedesc că i-a comunicat doar două informații: una în cursul lunii aprilie 2004, privind locul unde ar putea fi găsiți inculpații și A, ce erau căutați pentru comiterea unei infracțiunii de tâlhărie iar a doua informație i-a fost comunicată tot în cursul anului 2004 privitoare la o persoană suspectă de comiterea unor furturi din locuințe.

În raport de aceste date și de listingurile apelurilor telefonice, se constată că în zilele în care au avut loc convorbiri telefonice nu au fost întocmite documente privitoare la vreo informație obținută de la inculpatul, iar aceste discuții nu au fost raportate șefilor direcți, așa cum ar fi fost deontologic, dacă relația dintre cei doi inculpați ar fi fost într-adevăr doar o relație de serviciu.

Nu este de neglijat a se arăta că este dovedit cauzei că inculpatul a fost certat de tatăl său pentru că se afla în anturajul inculpatului și pentru a da o legalitate acestei legături inculpatul i-a solicitat inculpatului să fie trecut pe lista informatorilor ( declarația inculpatului și, ds. urm. penală,. 4, 18 ).

Este adevărat că inculpații, și au făcu dovada cu înscrisurile depuse la dosar că în perioada anilor 2003-2005 au încheiat în baza Legii nr. 61/1991 (art. 2 pct. 6 ), mai multe proces - verbale de contravenție ( Tribunalul Cluj, I, 129-134), însă aceasta nu are nici o relevanță în contextul probator administrat cauzei, din care rezultă în mod cert, pe de o parte, activitatea de sprijinire a grupului infracțional organizat a celor trei inculpați foști agenți de poliție iar, pe de altă parte, că inculpații polițiști amendau doar atunci când aceștia nu primeau bani sau nu erau mulțumiți de banii primiți de la prostituate sau de la proxeneți, sume de bani cărora li se spunea

" BONCUL".

În aceste condiții, în raport de probele administrate, rezultă vinovăția inculpaților, și, faptele acestora realizând elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 și art. 329 alin. 1 Cod penal.

Curtea are a preciza, sub aspectul vinovăției apelanților inculpați, că în mod corect judecătorul de fond a reținut în stabilirea stării de fapt declarațiile martorilor, ( jr. ), ( căsătorită ), Marea ( căsătorită ), în contextul în care cu ocazia audierii în calitate de inculpați în procesul penal pornit împotriva lor pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă, toți martorii au revenit asupra celor declarate în cursul cercetării judecătorești, arătând că își mențin declarațiile date în cursul urmăririi penale, acestea fiind cele care corespund adevărului, martorii motivându-și atitudinea de retractare a declarațiilor în fața judecătorului de fond de starea de temere și insecuritate pe care au simțit-o în prezența inculpaților ( Trib. A,. III, 192 224).

Curtea precizează că în ce privește vinovăția celor trei inculpați foști lucrători de poliție, și să se rețină și considerentele expuse în prezenta decizie cu ocazia analizării apelului Parchetului referitor la greșita achitarea de către instanța de fond a inculpaților și.

Curtea constată că atâtinculpații apelanții, A, șiau criticat sentința atacată sub aspectul individualizăriipedepselor, pe care le apreciază prea mari solicitând reducerea lor,cât și parchetul,susținând însă că se impune în cauză majorarea pedepselor aplicate fiecărui inculpat,astfel că urmează ca aceste motive de apel să fie analizate împreună.

În ce privește apelul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL ALBA referitoare la antecedentele penale ale inculpaților:

1).Parchetul critică nelegalitatea hotărârii atacate pe motivul instanța de fond trebuia să-i aplice inculpatului dispozițiile art. 37 lit. a) Cod penal la încadrarea juridică a fiecărei fapte.

Conform fișei de cazier a inculpatului rezultă că acesta a fost condamnat la pedeapsa de 1 an închisoarea, cu aplicarea disp. art. 81 Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 305 alin. 1 lit. c) Cod penal, pedeapsă grațiată în baza Legii nr. 543/2002, conform sentinței penale nr. 322 din 5 mai 2000 Judecătoriei Turda (Trib. A,. III, 151).

Raportat la data comiterii prezentelor fapte, în cauză sunt aplicabile prev. art. 37 lit. a) Cod penal, faptele deduse prezentei judecăți fiind comise în perioada grațierii condiționate, astfel că această critică se privește ca fondată.

2). Cu privire la inculpatul instanța de fond a omis să facă aplicarea prev. art. 37 lit. b) Cod penal la încadrarea juridica a fiecărei fapte penale, astfel cum corect susține parchetul prin motivele de apel.

În concret, inculpatul a comis infracțiunile deduse prezentei judecăți în stare de recidivă mare postexecutorie în raport de condamnarea aplicată prin sentința penală nr. 98/1991 a Tribunalului Militar Cluj ( Trib. A,. III, 152).

Tot astfel, instanța de fond trebuia să aplice inculpatului și prevederile art. 61 Cod penal în raport de sentința penală nr. 335/2003 a Judecătoriei Turda, sentință din a cărei executare s-a liberat condiționat la 5 aprilie 2005, rămânând un rest de pedeapsă de 25 de zile.

De asemenea, instanța de fond a omis să aplice prevederile art. 36 alin. 1 și art. 34 lit. b) Cod penal în raport de condamnarea inculpatului prin sentința penală nr. 911/7 iunie 2006, definitivă la 5 septembrie 2006.

3). Parchetul critică sentința penală atacată sub aspectul nereținerii la fiecare încadrare juridică a faptelor penale reținute în sarcina inculpatului a dispozițiilor art. 37 lit. b) Cod penal privind recidiva postexecutorie, critică ce este în adevăr fondată.

Astfel, în raport de condamnarea inculpatului la pedeapsa de 2 ani și 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunilor de furt calificat și violare de domiciliu prin sentința penală nr.205/3.04.1996 a Judecătoriei Turda, pedeapsă executată la data comiterii prezentelor fapte, inculpatului trebuia să i se rețină la încadrarea juridică a fiecărei infracțiuni prevederilor art. 37 lit. b) Cod penal ( decizia nr. XVIII/19.03.2007 a ).

În ce privește criticile Parchetului și ale inculpaților apelanți, A, și privind netemeinicia sentinței atacate referitoare la individualizarea pedepsei:

Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea constată că, în adevăr, instanța de fond trebuia să aplice inculpaților, și A, o pedeapsă mai consistentă în raport de dispozițiile art. 72 și 52 din Codul penal, după cum sub aspectul pedepsele complementare trebuia să dispună contopirea lor în temeiul art. 35 alin. 2 din Codul penal, acestea fiind prevederile speciale ce reglementează contopirea pedepselor complementare și nu în temeiul art. 34 lit. b) Cod penal, acest din urmă text de lege referindu-se la pedepsele principale

Tot astfel, în mod legal instanța de fond trebuia să rețină în favoarea celor doi inculpați, respectiv, inculpații și și dispozițiile art. 9 alin. 2 ) din Legea nr. 39/2003 la încadrarea juridică a faptelor în condițiile în care aceste prevederi legale există chiar în conținutul legii penale în raport de care s-a făcut încadrarea juridică a faptelor la care s-a aplicat cauza de reducere a pedepsei, critica parchetului sub acest aspect fiind fondată.

Curtea examinând din oficiu hotărârile atacate, conf. disp. art.371 alin. 2, și art. 372 Cod proc. penală, constată că apelurile inculpaților, și A sunt fondate sub aspectul aplicării pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. c) Cod penal.

Curtea constată că instanța de fond aplicat inculpaților, și A pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 lit. c) pen. - interdicția dreptului de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru săvârșirea infracțiunii

Curtea reține că inculpații au săvârșit infracțiunile de proxenetism, constituirea unui grup infracțional organizat și, respectiv, trafic de minori în cei privește pe inculpații și fără vreo legătură cu exercitarea unei funcții sau profesii ori în cadrul desfășurării unei activități.

Prin Decizia nr. LXXIV( 74 ) a Înaltei Curți de Casație și Justiție s- admis recursul în interesul legii și s-a stabilit că dispozițiile art. 71 din Codul penal referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza I - c) din Codul penal nu se va face în mod automat, prin efectul legii, ci se va supune aprecierii instanței, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. 3 din Codul Penal.

În lumina acestei decizii, care este obligatorie, conf. art.414/2 alin. 2 din Codul d e proc. penală, Curtea de Apel, raportat la circumstanțele specifice proprii cauzei penale aflată pe rolul Curții, constată că aplicarea pedepsei accesorii sub aspectul interdicției prevăzute de art. 64 lit. c) Cod penal nu se justifică în afara oricărei conexiuni cu fapta imputată inculpaților și, prin urmare urmează a fi înlăturată.

În ce privește individualizarea pedepselor aplicate fiecărui inculpat de judecătorul de fond, Curtea amintește dispozițiile art. 72 cod penal potrivit cărora la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile generale ale acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Pedeapsa ca să-și poată îndeplinii funcțiile care-i sunt atribuite în vederea atingerii scopurilor sale, ea trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei cât și potențialului de pericol social pe care îl reprezintă în mod real persoana inculpatului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Mergând pe același raționament, pedeapsa ce urmează a fi aplicată inculpatului pentru fapta penală comisă trebuie adecvată nu numai în raport cu fapta comisă - care rămâne totuși, în centrul procesului de individualizare - dar și cu periculozitatea infractorului, cu gradul său de moralitate și cu șansa de reeducare pe care el o prezintă.

În speța de față, judecătorul de fond a avut în vedere la individualizarea pedepsei persoana fiecărui inculpat și gradul de pericol social al fiecărei fapte săvârșite, însă nu a apreciat corect gradul de pericol social concret al faptelor comise de inculpații, și A, prin raportarea la circumstanțele reale în care au fost comise faptele, fapt ce a dus la aplicarea unor pedepse netemeinice.

Astfel, faptele penale săvârșite de inculpați prezintă o gravitate sporită, acestea având o rezonanță puternică în rândul opiniei publice.

Activitatea infracțională a inculpaților s-a desfășurat pe o perioadă mare de - 2003-2005, activitate ce a implicat un număr mare de tinere care se prostitua sub protecția și coordonarea inculpaților, și

Probele dosarului au relevat că în desfășurarea activității infracționale inculpații au urmărit mascarea infracțiunilor prin folosirea concubinelor pentru practicarea prostituției și prin intermediul unor anunțuri privind servicii de masaj, că și-au stabilit un cod de comunicare în scopul plasării prostituatelor ( de exemplu " Vin negru" însemna prostituată brunetă," de Cotnari" însemna prostituată blondă, " " însemna prostituată roșcată).

Totodată, s-a dovedit, că metodele folosite de inculpați în scopul obținerii de foloase materiale injuste prin proxenetism au fost profund inumane și degradante ( inculpatul stabilea chiar "normă de prezervative" pentru sale, erau obligate de proxeneți să se prostitueze în schimbul obținerii de la clienți de combustibil ), că nu de puține ori au folosit violența, amenințarea, intimidarea și aplicarea de corecții ( inculpatul A i-a aplicat o corecție martorei a pentru declarațiile făcute în cursul urmăririi penale ).

Este adevărat că, în favoarea inculpaților și operează cauza de reducere a pedepsei conf. disp. art. 18 din Legea nr. 508/2004 și art. 9 alin. 2 din Legea nr. 39/2003, însă Curtea de Apel apreciază că pedeapsa aplicată de judecătorul de fond inculpaților, și A pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin.1) din Legea nr. 39/2003 și art. 329 alin.1) din Codul penal este insuficientă pentru reeducarea inculpaților și prevenirea comiterii de noi infracțiuni, raportat și la antecedentele penale ale inculpaților ( Trib. A,. III, 151- 154).

Curtea reamintește că scopul pedepsei este de prevenție generală și specială (art. 52 cod penal ).

Pe linia celor statuate mai sus, se apreciază că scopul pedepsei se poate asigura numai prin stabilirea unor pedepse mai severe care să corespundă atât gradului de pericol al faptelor penale comise cât și gradului de pericol social al fiecărui inculpat.

Nu este de neglijat a se arăta că la stabilirea și aplicarea pedepsei pentru inculpații se va avea în vedere și atitudinea pe care aceștia au avut-o în cursul procesului penal, respectiv, prezența în fața instanței de judecată.

Așa fiind, se vor admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ALBA și inculpații, și A, se va majora pedeapsa aplicată inculpatului de la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a ) și b) Cod penal la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. a) Cod penal.

Se va face aplicarea disp. art.9 alin. 2 din Legea nr. 39/2003 alături de disp. art. 18 din Legea nr. 508/2004.

Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului de la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a )și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 18 din Legea nr. 508/2004 și art. 9 alin.2 din Legea nr. 39/2003 și art. 37 lit. a) Cod penal.

În baza disp. art. 33 lit.a) și 34 lit. b) Cod penal și art. 35 Cod penal se vor contopii pedepsele principale și pedepsele complementare aplicate inculpatului prin prezenta decizie cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit. a) Cod penal și art. 13 Cod penal în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal, la care se adaugă un spor de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal.

Va fi privat inculpatul de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.

Se va face aplicarea disp. art. 37 lit. b ) Cod penal la încadrarea juridică a infracțiunilor de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 13 Cod penal, proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 săvârșite de inculpatul.

Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului de la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. a) și b) Cod penal.

Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului de la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 37 lit. a) și b) Cod penal.

În baza disp. art. 33 lit. a), 34 lit. b) Cod penal și art. 35 Cod penal rap. la art. 39 Cod penal se va contopii pedepsele principale și pedepsele complementare aplicate inculpatului prin prezenta decizie cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit.a) și b) Cod penal și art. 13 Cod penal în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a ) și b) Cod penal, la care se va adăuga un spor de 2 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal.

Inculpatul va fi privat de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.

Se va face aplicarea disp. art. 37 lit. b) Cod penal la încadrarea juridică a infracțiunilor de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 săvârșite de inculpatul.

Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului de la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b) Cod penal.

Se va face aplicarea disp. art.9 alin. 2 din Legea nr. 39/2003 alături de disp. art. 18 din Legea nr. 508/2004.

Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului de la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic art. 18 din Legea nr. 508/2004 și art. 9 alin.2 din Legea nr. 39/2003 și art. 37 lit. b) Cod penal.

În baza disp. art. 33 lit a), 34 lit. b) Cod penal și art. 35 și art. 39 Cod penal se vor contopii pedepsele principale și pedepsele complementare aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal, la care se va adauga un spor de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal.

În baza disp. art. 61 Cod penal se va revoca beneficiul liberării condiționate privind restul neexecutat de 25 de zile închisoare din pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 290 Cod penal prin sentința penală nr. 335/10.06.2003 a Judecătoriei Turda și se va dispune contopirea acestui rest de pedeapsă cu pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal.

Se va priva inculpatul de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal în condițiile și pe durata pev. de art. 71.

Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului de la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev.de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b) Cod penal.

Se va majora pedeapsa aplicată inculpatului de la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit. b).

În baza disp. art. 33 lit. a), 34 lit. b) Cod penal și art. 35 și art. 39 Cod penal se vor contopii pedepsele principale și pedepsele complementare aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal, la care se va adăuga un spor de 1 an închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal.

pe inculpat de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art. 71.

Curtea precizează că aplicarea unui spor de contopire în cazul fiecărui inculpat este pe deplin justificat, raportat la natura și gravitatea faptelor comise.

În ce privește pedepsele aplicate inculpaților, și, examinând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel constată că acestea au fost just individualizate ele reflectând, fiecare, corect, atât gradul de pericol social al faptei cât și al inculpaților.

Este adevărat că faptele comise cei trei sus-numiți inculpați prezintă un grad de pericol social ridicat și că prin calitatea pe care au avut-o de lucrători de poliție au potențat pericolul social al faptelor comise, însă instanța de fond a avut în vedere la stabilirea și aplicarea pedepsei circumstanțele reale în care s-au comis faptele, precum și persoana fiecărui inculpat.

Curtea reamintește că la stabilirea și aplicarea pedepsei trebuie avute în vedere toate criteriile de individualizare prev. de art. 72 din Codul penal, fără a acorda preemțiune unui criteriu, iar pedeapsa aplicată trebuie să reflecte rezultatul acestui proces complex de individualizare.

La individualizarea pedepsei, așa cum a reținut și instanța de fond nu se poate face abstracție de datele ce caracterizează persoana inculpatului ( art. 72 Cod penal).

Este adevărat că inculpații, și, nu au recunoscut faptele, însă anterior comiterii infracțiunilor deduse prezentei judecăți, au avut un comportament bun în familie, societate și la locul de muncă, astfel că se apreciază că pedepsele aplicate de judecătorul de fond fiecăruia dintre sus-numiții inculpați corespunde, atât sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare, dublului său scop, educativ și coercitiv - art. 52 din Codul penal ( Trib. A,. -, 101,102, 106).

Reținând că nu există temeiuri noi care să justifice o nouă reindividualizare a pedepselor aplicate inculpaților, și, în sensul majorării sau a reducerii lor, Curtea va respinge ca nefondate criticile invocate de Parchet, precum și de numiții inculpați sub acest aspect.

În ce privește apelul Parchetului referitor la aspectul de netemeinicie privind achitarea inculpaților și pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 ) din Legea nr. 39 /2003 și art. 329 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 din Codul penal:

Instanța de fond a dispus achitarea inculpaților și pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. 1 ) din Legea nr. 39 /2003 și art. 329 alin. 1 Cod penal, cu aplicarea disp. art. 41 alin. 2 din Codul penal, pe considerentul că majoritatea martorilor audiați în cursul cercetării judecătorești nu au făcut referire la cei doi inculpații și și, ca atare, neexistând probe certe și directe de vinovăție, nu a fost răsturnată prezumția de nevinovăție a inculpaților.

Analizând actele și lucrările dosarului, se constată că nu suntem în prezența echivocului care să le profite celor doi inculpați având în vedere că există elemente certe care duc la concluzia că inculpații și au săvârșit faptele reținute în sarcina lor prin actul de inculpare, situație în care, Curtea de Apel nu poate împărtășii opinia primei instanțe.

Este adevărat că, potrivit art. 66 alin. 1) Cod pr. învinuitul p. sau inculpatul beneficiază de prezumția de nevinovăție și nu este obligat să-și dovedească nevinovăția iar conform alin. 2) al aceluiași articol în cazul în care există probe de vinovăție învinuitul sau inculpatul are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie. Însă, potrivit art. 63 alin. 2 ) din Codul d e proc. penală probele nu au valoare mai dinainte stabilită iar aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului iar potrivit art. 64 alin. 1 ) din același cod de procedură constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni și mijloacele de probă prin care se constată elemente de fapt ce pot servi ca probă sunt, printre altele, declarațiile învinuitului sau inculpatului, declarațiile părților vătămate, înscrisurile, declarațiile de martori.

Din interpretarea acestor dispoziții legale, dar și a altor dispoziții cu relevanță în această materie, rezultă că instanța de judecată este obligată să analizeze nu numai probele administrate în cursul cercetării judecătorești, dar și probele administrate în cursul urmăririi penale, în vederea stabilirii unei situații reale de fapt. Mai mult decât atât, în cazul în care instanța de judecată înlătură anumite probe administrate în cursul urmăririi penale care conțin elemente certe de vinovăție a inculpatului este obligată să arate în concret motivele pentru care le-a înlăturat.

Or, în cauză, Curtea constată că judecătorul de fond în soluționarea laturii penale privind pe cei doi inculpați nu a analizat toate probele administrate de organele de anchetă în cursul urmăririi penale, bazându-și hotărârea doar pe probele administrate nemijlocit și pe o parte din probele administrate în cursul urmăririi penale care profitau inculpaților. Mai mult decât atât, Curtea constată că prima instanță a înlăturat din declarațiile date de inculpații și și declarațiile date de martori în cursul urmării penale aspectele de fapt referitoare la cei doi inculpați care conțin elemente de vinovăție doar pe simplul motiv că inculpații cât și martorii, cu ocazia audierii de către instanță au revenit asupra celor declarate la organele judiciare fără se dovedi că probele au fost obținute ilegal.

Apoi, se constată că judecătorul de fond nu a luat în considerare unele declarații date de martori în cursul anchetei penale, pe motiv că aceștia și-au retractat la instanță depozițiile, omițând a vedea că urmare a sesizării din oficiu a procurorului de ședință, față de majoritatea acestor martori s-a reținut vinovăția sub aspectul comiterii infracțiunii de mărturie mincinoasă, prev-. de art. 260 Cod penal cu toate că la stabilirea vinovăției inculpaților, și a reținut această împrejurare.

Pe de altă parte, Curtea observă că judecătorul de fond a dat dovadă de inconsecvență în aprecierea declarațiilor date de inculpații și, în contextul în care declarațiile date de aceștia în cursul urmăriri penale se coroborează cu celelalte mijloace de probă administrate cauzei.

În concret, a apreciat ca sincere și conforme adevărului declarațiile date de inculpații și în cursul urmăririi penale, fapt ce a condus la reținerea în favoarea acestora a dispozițiile art. 18 din Legea nr. 508/2004 privind reducerea pedepsei pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. 1 ) din Legea nr. 39/2003 și, respectiv, art. 13 din Legea nr. 678/2001, reținând că au facilitat tragerea la răspunderea penală a celorlalți inculpați, pentru ca atunci când stabilește faptele inculpaților și să le aprecieze ca nesincere, ceea ce nu este admisibil în contextul probator existent la dosar.

Astfel, din probele administrate în tot cursul procesului penal, sunt de observat sub aspect probator următoarele:

Inculpații și au îndeplinit în perioada 2003-2005 funcția de agenți de poliție în cadrul Biroului Ordine Publică din cadrul Poliției T și că prin ordin de serviciu le-a fost repartizată zona 1 ce cuprindea, printre altele, zona barurilor "" și " ".

Inculpații aveau ca atribuții, printre altele, urmărirea și sancționarea infracțiunilor de prostituție sau proxenetism, unde exista obligația de a lua toate măsurile legale ce se impunea raportat la activitățile infracționale desfășurate în aceste zone.

În tot cursul urmăririi penale în declarațiile date inculpatul a arătat activitatea infracțională desfășurată atât de inculpatul, cât și a inculpatului, cunoscut sub porecla de " ", ambii în calitate de lucrători de poliție.

Astfel, numitul inculpatul a declarat că a trimis-o pe martora minoră ( în vârstă de 17 ani ) să se prostitueze la barul " " din loc. T și deși a fost depistată inculpatul acesta nu a sancționat-o, cerându-i inculpatului o butelie de vin și să-i pună benzină în autoturism. Mai declară inculpatul că " le dădea polițiștilor sume variind între 200.000-300.000 lei RON pentru ca aceștia să-și cumpere benzină Pot preciza numele polițiștilor cărora le-am dat bani:, Polițiști care îmi rezolvau problemele de poliție și ne facilitau diferite favoruri sunt ofițerii:, "", " ( ds. urm. penală,. IV, 1-6 ).

În declarația dată procurorului anchetator același inculpat arată pe lângă cele precizate anterior că întreaga activitate a proxeneților era cunoscută de o parte din polițiști din T, care le ignorau activitatea în schimbul de a le plătii mesele la restaurant, de a la cumpăra băutura, că el era cel care asigura legătura dintre proxeneți și poliție atunci când aveau probleme și că la aceste protocoale participau mai mulți polițiști, printre care și inculpații, și ; că polițiști care participau la aceste protocoale îl anunțau când aveau loc razii, respectiv, inculpații, și, că cei cărora le dădeau bani pentru benzină între 200.000 și 300.000 lei ROL erau inculpații și, zis " " și că inculpatul, deși a prins în flagrant pe martora în ce se prostitua nu a sancționat-o urmare a intervenției inculpatului iar cu altă ocazie același inculpat i-a cerut inculpatului un cartuș de țigări "LM", motivând că soția lui a născut și are nevoie să-l dea medicului ca o atenție și din ziua în care s-a întâmplat acest eveniment inculpatul nu i-a mai creat nici un fel de probleme ( ds. urm. penală, IV, 15-16, 22-23 ).

Inculpatul în declarația dată procurorului anchetator arată că inculpatul se afla sub protecția polițiștilor din T, că deseori se organizau "protocoale" la restaurant pentru aceștia la care participau, printre alții inculpații, și și (ds. urm. penală, IV, 41, 43-44 ).

Declarațiile inculpaților și se coroborează cu declarațiile date organelor de anchetă, inclusiv procurorului anchetator de către inculpatul, care arată că începând cu sfârșitul anului 2003 mai mulți proxeneți și prostituate și-au cumpărat protecția poliției, organizând diverse protocoale, că se dădeau polițiștilor bani adunați de la prostituate, că proxeneții le plăteau consumația lucrătorilor de poliție, care îi sunau și le spuneau unde trebuie să plătească consumația printre care:., că în schimbul acestor beneficii erau lăsate să practice prostituția ( ds. urm. penală,.IV, 77- 82 ).

Declarațiile acestor inculpații se coroborează cu declarațiile martorei a care atât în fața organelor judiciare cât și în fața judecătorului de fond a arătat că începând cu anul 2004 polițiștii atunci când le prindeau în flagrant pe prostituate negociau cu acestea pentru a nu le amenda și că în acest mod proceda și inculpatul, că grupul de proxeneți erau sub protecția polițiștilor din T printre care numiții inculpați, ( ds. urm. penală,. IV, 221,. -, 45, Trib. C,.-, 41-47 ), cu declarațiile martorei, care a declarat organelor de anchetă că inculpații, A erau obligați de polițiști ca la diferite intervale de să la achiziționeze combustibil pentru autoturismele de serviciu sau personale, că organizau mese la restaurant pentru aceștia la care participau mai mulți polițiști, printre care inculpații, și, și că în schimbul acestor beneficii polițiști ignorau activitatea de prostituție și activitatea grupului infracțional ( ds. urm. penală, -, 6-7), precum și cu declarațiile martorei care arată că ". un alt polițist care ne-a pretins să-i cumpărăm băutură de la bar este, care este șofer pe duba poliției" ( ds. urm. penală, -, 24).

De asemenea, martorii, -, ( fost director al restaurantului și benzinăriei " "), ( administrator al restaurantului și benzinăriei " "), în declarațiile date la urmărire penală relatează că care se prostituau erau obligate de proxeneții lor să suporte consumația diverșilor lucrători de poliție care la protejau activitatea infracțională a grupului de proxeneți, că la protocoalele ce se organizau pentru polițiști participau, printre alții, inculpatul, aceștia erau văzuți în mod frecvent în compania proxeneților, că inculpatul era în relații de prietenie cu inculpații, și că, deși prinsă în ce se prostitua inculpații și nu au amendat-o, urmare a telefoanelor primite de la inculpatul,

(. -, 59 verso, 100 verso, 103, 122,. 138, 156, 175, 204-205, ).

Relevante sub aspectul vinovăției celor doi inculpați sunt atât depozițiile de martori ale angajaților și patronilor de restaurante și benzinării unde își desfășurau activitatea grupul infracțional organizat, declarații de martori care atât în cursul anchetei penale cât și în cursul cercetării judecătorești pe lângă că confirmă participarea acestor inculpații la mesele plătite de către proxeneți, arată că proxeneții care constituiau grupul infracțional și nu se fereau de acești polițiști atunci când veneau în control și că fenomenul prostituției practicat în parcările restaurantelor era de notorietate, fapt ce rezultă și din declarația martorului, al Biroului Ordine Publică din cadrul Poliției T, foști colegi cu inculpații ( ds. urm. penală, -, 159-160, 166 -167,. 170 verso, Trib. C,. I, martora Scurtea Media 263, martora 265, martora a 267, ds. Trib. C,. -, 2-3,. 5-6, martorul 7-9 ds. Trib. C,.-, 47-48 ).

De asemenea, relevante sub aspectul vinovăției celor doi inculpați sunt procesele - verbale de prezentare pentru recunoaștere ale martorilor angajați ai localurilor și benzinării unde își desfășurau activitatea grupul infracțional organizat-, "", " " respectiv, Timea, ( ds. urm. penală, -, 179- 196, 199- 202, ).

Tot astfel, s-a dovedit că în agendele telefonice ale inculpaților și se aflau numere de telefon ale mai multor lucrători de ăpoliție, printre care și ale inculpaților și sub mențiunea " " și, respectiv, " P" ( ds. urm. penală,. III, 135-145 ).

Inculpații și a nu au recunoscut faptele reținute prin actul de inculparea, însă apărările acestor nu pot fi reținute în contextul probator administrat acuzei.

În drept, fapta inculpaților și a care, în perioada anilor 2003-2005, în calitate de lucrători de poliție au favorizat și sprijinit desfășurarea activității de prostituție coordonată și supravegheată de grupul infracțional organizat constituit din inculpații, și A, beneficiind de foloase materiale obținute din activitatea de prostituție a grupului infracțional, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 și, respectiv, proxenetism prev. și ped. de art. 329 alin.1 Cod penal.

În baza acestor texte de lege cei doi inculpați urmează a fi condamnați.

La stabilirea și aplicarea pedepsei instanța va avea în vedere disp. art. 72 din Codul penal, respectiv, dispozițiile generale ale acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, precum și dispozițiile art. 52 din Codul penal.

În legătură cu aceasta este de arătat că faptele comise de inculpații au un ridicat grad de pericol social, raportat la circumstanțele reale în care au fost comise, grad de pericol potențat de calitatea inculpaților de agenți de politie, inculpații nu au recunoscut faptele și anterior săvârșirii infracțiunilor au avut un comportament bun în familie, societate și la locul de muncă ( Trib. A,. -, 104, 105).

Astfel, instanța de judecată îi va condamna pe fiecare inculpat la o pedeapsă de câte 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin.1 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și, respectiv, la o pedeapsă de câte 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003, apreciindu-se că pedepse astfel individualizate corespund, atât sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare, dublului său scop, educativ și coercitiv - art. 52 din Codul.

Faptele penale fiind comise în condițiile concursului real de infracțiuni, în baza disp. art. 33 lit. a) și 34 lit. b) Cod penal și art. 35 Cod penal se vor contopii pedepsele principale, precum și pedepsele complementare aplicate fiecărui inculpat în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal, urmând ca în final inculpații și a să execute fiecare pedeapsa de câte5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal.

Vor fi privați inculpații de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), și c) Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.

Curtea precizează că aplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. c) din Codul penal este oportună raportat la împrejurarea că există o strânsă conexiune între calitatea inculpaților de lucrători de poliție și infracțiunile săvârșite.

În ce privește apelul Parchetului referitor la omisiunea instanței de fond de a face, în cauză, aplicarea dispozițiilor art. 19 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 și art. 118 din Codul penal:

Conform dispozițiilor art. 19 alin. 1 ) din Legea nr. 678/2001 banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite în urma săvârșirii infracțiunilor prevăzute în prezenta lege ori cele care au servit la săvârșirea acestor infracțiuni, precum și celelalte bunuri prevăzute de art. 118 din Codul penal sunt supuse confiscării speciale, în condițiile stabilite de acel articol.

Conform disp. art. 118 alin. 1 ) Cod penal sunt supuse confiscării, printre altele, bunurile dobândite prin săvârșirea faptei prevăzută de legea penală, dacă nu sunt restituite persoanei vătămate și în măsura în care nu servesc la despăgubirea acesteia ( lit. e) iar dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani și bunurile până la concurența valorii acestora, conf. alin. 4 al aceluiași articol.

În aplicarea acestor dispoziții legale, în adevăr, așa cum se arată în apelul Parchetului, instanța de fond, reținând vinovăția inculpaților, A sub aspectul comiterii infracțiunilor de constituirea a unui grup infracțional organizat și proxenetism și, respectiv, trafic de minori în ce-i privește pe inculpații și, infracțiuni de pe urma cărora au obținut beneficii materiale, trebuia să dispună confiscarea de la fiecare inculpat a foloaselor obținute.

Astfel, probele dosarului au confirmat că inculpații au primit sume de bani rezultate ca urmare a plasării următoarele:

1).inculpatul a primit bani de la:

- martorele și, care s-au prostituat de o lună pentru inculpat, acestea câștigând conform propriilor declarații ce se coroborează cu declarațiile inculpatului circa 2 milioane lei ROL /noapte;

- martora ( martor cu identitate protejată ), care s-a prostituat sub protecția inculpatului din toamna anului 2003 până în decembrie 2003, aproximativ 3 luni, care câștiga aproximativ 2 milioane de lei ROL/ noapte;

- martora a, s-a prostituat de aproape 3 luni pentru inculpat, în total 180 milioane ROL;

- martora, care din practicarea prostituție a câștigat pe cele 7 zile 15 milioane de lei ROL;

- martora, suma de 100 EURO, împreună cu inculpatul, pentru plasarea acesteia în vederea practicării prostituției la Hotelul din CN;

- martora, ca urmare a plasării sale la Hotelul sau în parcarea din zona localului .

2). inculpatul a primit bani de la:

- martora, ca urmare a practicării prostituției în folosul inculpatului începând cu anul 2003 și până la arestarea acestuia iulie 2005;

- martora, din practicarea prostituției sub protecția și în folosul inculpatului pe perioada sfârșitul anului 2003 și până la arestarea inculpatului iulie 2005;

- martora, care s-a prostituat în aceeași perioada ca martora;

3).inculpatul a primit bani de la:

- martora din practicarea prostituției care s-a prostituat pentru inculpat în perioada 2003-2005;

- martora, care s-a prostituat în barul din loc. de, banii obținuți fiind o parte luați de către inculpat;

- martora, pentru plasarea ei în A I, a primit suma de 200 Euro;

4). inculpatul a primit bani de la:

- martora, aproximativ 2 milioane de lei ROL /noapte, pentru practicarea prostituției în perioada 2003-2005 în zona localului;

- martora martora, suma de 100 EURO, împreună cu inculpatul, pentru plasarea acesteia în vederea practicării prostituției la Hotelul din CN.

De asemenea, inculpații, și A au mai primit și circa 20% din sumele rezultate ca urmare a plasării și altor prostituate în perioada 2004-2005 la Hotelul "" din C N și Hotelul " Vânător" din T, conform declarațiilor martorilor, -,.

În concret, din coroborarea declarațiilor părților vătămate în cursul procesului penal rezultă cu certitudine următoarele elemente de calcul:

- realizarea de către inculpați a unui câștiguri medii/noapte de circa 2 milioane lei ROL( câștigurile oscilând între câteva sute de mii de lei și 4 milioane lei ROL /noapte, rezultând o medie de 2 milioane lei ROL/ noapte);

- inculpații intrau în posesia a circa 50% din câștigurile obținute de prostituate.

În consecință, în cauză, se impune confiscarea următoarelor sume de la inculpații:

- suma de 150 000 lei RON de la inculpatul;

- suma de 40 000 lei RON de la inculpatul A, în baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 și art. 118 lit. e) Cod procedură penală;

- suma de câte 50.000 lei RON de la inculpații și, în baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 și art. 118 lit. e) Cod Penal și art. 118 alin. 4 Cod penal.

În ce-i privește pe inculpații, și a, Curtea constată că nu are elemente suficiente din care să rezulte cu certitudine sumele de bani și foloasele obținute de pe urma săvârșirii infracțiunilor, astfel că pentru a nu stabilii în mod arbitrar beneficiile obținute, se va respinge motivul de apel invocat de Parchet sub acest aspect.

În ce privește apelul Parchetului referitor la cheltuielile judiciare ocazionate de acordarea asistenței judiciare gratuite părților vătămate traficate:

Prima instanță a dispus în baza disp. art. 189 Cod proc. penală rap. la art. 44 din Legea nr. 678/2001 ca onorariu apărătorului desemnat din oficiu pentru asistența judiciară obligatorie a părților vătămate traficate,în sumă de câte 150 RON, să fie suportate de către stat, urmând a fi avansate de Ministerul d e Justiție.

Procedând astfel Tribunalul a pronunțat o soluție nelegală sub acest aspect, întrucât asigurarea asistenței judiciare obligatorie ce trebuie asigurată victimelor infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001, trebuie interpretată ca o gratuitate în raport cu victima ce a fost traficată și nu ca o gratuitate în favoarea inculpatului care a traficat-o și care, conf. art. 191 Cod proc. penală este obligat la plata acestor cheltuieli.

În raport de acestea, în baza disp. art. 191 Cod proc. penală va fi obligat inculpatul la 2.822 lei RON, reprezentând cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 150 lei RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat și pentru părțile vătămate a, și se vor avansa din fondul Ministerului Justiției iar inculpatul la 2.520 lei RON, cu același titlu, din care suma de câte 150 lei RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat și pentru partea vătămată se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

În ce privește apelul Parchetului referitor la latura civilă a cauzei:

Din actele dosarului rezultă că la data săvârșirii infracțiunilor de către inculpatul în dauna victimelor a și a, acestea au fost minore și că prezente la instanța de fond cele două victime au declarat că nu se constituie părți civile în cauză.

Curtea apreciază că în mod corect instanța de fond nu a dispus în baza disp. art. 17 și 348 Cod proc. penală obligarea inculpatului la plata de despăgubiri civile reprezentând dauna morale în favoarea celor două victime. Aceasta deoarece, pe de o parte, obligarea inculpatului la atari despăgubiri către părțile vătămate minore ar fi însemnat aplicare formală a textului de lege, fără nici o finalitate iar, pe de altă parte, soluționarea laturii civile în cadrul procesului penal este guvernată atât de dispozițiile civile de drept material, cât și de cele de drept procesual civil, astfel că persoana care a suferit un prejudiciu are dreptul de a dispune cu privire la obiectul procesului, respectiv, asupra daunelor morale pe care le-a suferit urmare a faptului ilicit comis asupra ei.

Așa fiind, criticile invocate de Parchet sub acest aspect urmează a fi respinse, ca nefondate.

Raportat la cele expuse anterior, apelurile Parchetului și ale inculpaților, și A vor fi admise și, conf. art. 379 pct. 2 lit. a) Cod procedură penală se va desființa sentința penală atacată sub aspectele arătate în cuprinsul prezentelor considerente iar apelurile declarate de, și se vor respinge, ca nefondate - art. 379 pct. 1 lit. b) Cod proc. penală.

În baza disp. art. 383 comb. cu art. 350 Cod proc. penală se va menține măsura obligării de a nu părăsi localitatea aplicată inculpaților, A, și dispusă prin decizia penală nr. 60 din 27. 04. 2007 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA până la rămânerea definitivă a cauzei.

În legătură cu acestea este de arătat că menținerea măsurii preventive este legitimă fiind respectate cerințele imperative ale art. 5 pct. 1 lit. c) din, raportat la soluția pronunțată.

În baza disp. art. 383 rap. la art. 357 alin. 2 Cod proc. penală și art. 88 din Codul penal se va deduce din pedepsele aplicate fiecărui inculpat perioada reținerii și arestării preventive după cum urmează:

- pentru inculpatul de la data de 24 iunie 2005 la data de 27 aprilie 2007;

- pentru inculpații, și de la data de 8 iulie 2005 la data de 27 aprilie 2007;

- pentru inculpații, și durata reținerii de 24 de ore din data de 15 august 2005 și durata arestului preventiv de la data de 23 august 2005 la data de 27 aprilie 2007.

Se vor menține în rest celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

În bata disp. art. 191 Cod proc. penală vor fi obligați inculpații, și la plata sumei de câte 100 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel iar inculpații și la plata sumei de câte 2 000 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în fond și apel.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații, și A în sumă de câte 150 lei RON se vor avansa din fondul Ministerului Justiției și în favoarea Baroului

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ALBA și inculpații, și împotriva sentinței penale nr. 209 din 5 iulie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL ALBA și în consecință:

Desființează sentința penală atacată numai sub aspectul individualizării pedepselor aplicate inculpaților, A, a neaplicării disp. art. 37 lit. a) Cod penal în ce-l privește pe inculpatul, a neaplicării disp. art. 37 lit. b) Cod penal și 61 Cod penal în ce-l privește pe inculpatul, a neaplicării disp. 37 lit. b ) Cod penal și art. 39 Cod penal în ce-l privește pe inculpatul, a aplicării pedepselor accesorii prev. de art. 64 lit. c) Cod penal în ce- i privește pe inculpați, și A, a nereținerii disp. art. 9 al.2 din Legea nr. 39/2003 în ce-i privește pe inculpații și, a temeiului de drept reținut privind contopirea pedepselor complementare, a soluționării cauzei privind pe inculpații și, a neaplicării disp. art. 118 lit. e ) Cod penal și art. 118 alin. 4 Cod penal privind pe inculpații, A și, respectiv, art. 19 din Legea nr. 678/2001 în ce-i privește pe inculpații și referitor la confiscarea specială și a cheltuielilor judiciare privind asistența judiciară gratuită și, procedând la o nouă judecare a cauzei în aceste limite:

Descontopește pedepsele aplicate inculpaților, și A în pedepsele principale și înlătură sporurile aplicate fiecăruia.

Face aplicarea disp. art. 37 lit. a ) Cod penal la încadrarea juridică a infracțiunilor de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 13 Cod penal, proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 săvârșite de inculpatul.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului de la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a ) și b) Cod penal la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. a) Cod penal.

Face aplicarea disp. art.9 alin. 2 din Legea nr. 39/2003 alături de disp. art. 18 din Legea nr. 508/2004.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului de la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a )și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 18 din Legea nr. 508/2004 și art. 9 alin.2 din Legea nr. 39/2003 și art. 37 lit. a) Cod penal.

În baza disp. art. 33 lit.a) și 34 lit. b) Cod penal și art. 35 Cod penal contopește pedepsele principale și pedepsele complementare aplicate inculpatului prin prezenta decizie cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal și art. 37 lit. a) Cod penal și art. 13 Cod penal în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal, la care se adaugă un spor de 1 an închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal.

pe inculpat de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.

Face aplicarea disp. art. 37 lit. b ) Cod penal la încadrarea juridică a infracțiunilor de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 13 Cod penal, proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 săvârșite de inculpatul.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului de la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. a) și b) Cod penal.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului de la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 37 lit. a) și b) Cod penal.

În baza disp. art. 33 lit. a), 34 lit. b) Cod penal și art. 35 Cod penal rap. la art. 39 Cod penal contopește pedepsele principale și pedepsele complementare aplicate inculpatului prin prezenta decizie cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit. a) și b) Cod penal și art. 13 Cod penal în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a ) și b) Cod penal, la care se adaugă un spor de 2 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal.

pe inculpat de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.

Face aplicarea disp. art. 37 lit. b) Cod penal la încadrarea juridică a infracțiunilor de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 săvârșite de inculpatul.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului de la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b) Cod penal.

Face aplicarea disp. art.9 alin. 2 din Legea nr. 39/2003 alături de disp. art. 18 din Legea nr. 508/2004.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului de la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic art. 18 din Legea nr. 508/2004 și art. 9 alin.2 din Legea nr. 39/2003 și art. 37 lit. b) Cod penal.

În baza disp. art. 33 lit a), 34 lit. b) Cod penal și art. 35 și art. 39 Cod penal contopește pedepsele principale și pedepsele complementare aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal, la care se adaugă un spor de 1 an închisoare,urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal.

În baza disp. art. 61 Cod penal revocă beneficiul liberării condiționate privind restul neexecutat de 25 de zile închisoare din pedeapsa de 3 luni închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 290 Cod penal prin sentința penală nr. 335/10.06.2003 a Judecătoriei Turda și dispune contopirea acestui rest de pedeapsă cu pedeapsa aplicată prin prezenta decizie, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal.

pe inculpat de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal în condițiile și pe durata pev. de art. 71.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului de la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev.de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. b) Cod penal.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului de la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 37 lit. b).

În baza disp. art. 33 lit. a), 34 lit. b) Cod penal și art. 35 și art. 39 Cod penal contopește pedepsele principale și pedepsele complementare aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal, la care se adaugă un spor de 1 an închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal.

pe inculpat de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal în condițiile și pe durata pev. de art. 71.

Înlătură aplicarea pedepsei accesorii prev. de art. 64 lit. c) Cod penal aplicată inculpaților, și

Condamnă pe inculpații:

1. ,fiul lui și,născut la data de 6.02.1978,în loc.,jud. H,. În Loc. T- A,.9, jud. C, cetățean român, studii medii, funcționar I, necăsătorit,stagiul militar satisfăcut, fără antecedente penale, -;

2. ,fiul lui și, născut la 1.03.1971,în loc. Largă, jud. M, În loc. T,- - nr. 112-. B,. 25,jud. C, cetățean român, studii medii, funcționar,căsătorit 2 copii minori,stagiu militar satisfăcut, fără antecedente penale, - la câte:

- 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin.1 Cod penal și cu aplic. art. 41 alin.2 Cod penal;

- 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003.

În baza disp. art. 33 lit. a) și 34 lit. b) Cod penal și art. 35 Cod penal contopește pedepsele principale, precum și pedepsele complementare aplicate fiecărui inculpat în pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal,urmând ca în final inculpații și să execute fiecare pedeapsa de câte5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal.

pe inculpați de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b), și c) Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.

În baza art. 118 lit. e ) și art. 118 alin. 4 Cod penal confiscă de la inculpații și A și în favoarea statului următoarele sume:

- suma de 150 000 lei RON de la inculpatul;

- suma de 40 000 lei RON de la inculpatul A.

În baza art. 19 din Legea nr. 678/2001 și art. 118 lit. e) Cod Penal și art. 118 alin. 4 Cod penal confiscă de la inculpații și și în favoarea statului suma de câte 50 000 lei RON de la fiecare.

În baza disp. art. 191 Cod proc. Penală obligă pe inculpați la plata cheltuielilor judiciare către stat după cum urmează:

- inculpatul la 2.822 lei RON, din care suma de câte 150 lei RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat și pentru părțile vătămate a, și se vor avansa din fondul Ministerului Justiției;

- inculpatul la 2.520 lei RON din care suma de câte 150 lei RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat și pentru partea vătămată se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații, și împotriva aceleiași sentințe penale.

În baza disp. art. 383 comb. cu art. 350 Cod proc. Penală menține măsura obligării de a nu părăsi localitatea aplicată inculpaților, A, și dispusă prin decizia penală nr. 60 din 27. 04. 2007 pronunțată de Curtea de APEL ALBA IULIA până la rămânerea definitivă a cauzei.

Deduce din pedepsele aplicate fiecărui inculpat perioada reținerii și arestării preventive după cum urmează:

- pentru inculpatul de la data de 24 iunie 2005 la data de 27 aprilie 2007;

- pentru inculpații, și de la data de 8 iulie 2005 la data de 27 aprilie 2007;

- pentru inculpații, și durata reținerii de 24 de ore din data de 15 august 2005 și durata arestului preventiv de la data de 23 august 2005 la data de 27 aprilie 2007.

Menține în rest celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.

Obligă pe inculpații, și la plata sumei de câte 100 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în apel.

Obligă pe inculpații și la plata sumei de câte 2 000 lei RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat în fond și apel.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpații, și A în sumă de câte 150 lei RON se vor avansa din fondul Ministerului Justiției și în favoarea Baroului

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpații, și și de la comunicare cu celelalte părți.

Pronunțată în ședință publică, azi 26.02.2008.

Președinte Judecător

- - - -

Grefier,

- -

Red.

2 ex/21 aprilie 2008

Jud. fond

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI

DOSAR NR-

MINUTA DECIZIEI PENALE NR. 8/A/2008

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL ALBA și inculpații, și împotriva sentinței penale nr. 209 din 5 iulie 2007 pronunțată de TRIBUNALUL ALBA și în consecință:

Descontopește pedepsele aplicate inculpaților, și A în pedepsele principale și înlătură sporurile aplicate fiecăruia.

Face aplicarea disp. art.9 alin. 2 din Legea nr. 39/2003 alături de disp. art. 18 din Legea nr. 508/2004.

pe inculpat de exercițiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal în condițiile și pe durata prev. de art. 71 Cod penal.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului de la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. 1 Cod penal cu aplic. art. 41 alin. 2 și art. 37 lit. a) și b) Cod penal.

Majorează pedeapsa aplicată inculpatului de la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit a) și b) Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin.1 din Legea nr. 39/2003 rap. la art. 37 lit. a) și b) Cod penal.

În baza disp. art. 33 lit. a), 34 lit. b) Cod penal și art. 35 Cod penal rap. la art. 39 Cod penal contopește pedepsele principale și pedepsele complementare aplicate inculpatului prin prezenta decizie cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal aplicată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. 1 din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal și art. 37 lit.a) și b) Cod penal și art. 13 Cod penal în pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a ) și b) Cod penal, la care se adaugă un spor de 2 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa de8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) Cod penal.