Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 109/2009. Curtea de Apel Timisoara

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

DECIZIA PENALĂ NR. 109/

Ședința publică din 21 octombrie 2009

Instanța compusă din:

PREȘEDINTE: Codrina Iosana Martin

JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu

GREFIER: - -

Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.

Pe rol este judecarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și inculpații, -, împotriva sentinței penale nr. 204/PI din 19.03.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpații apelanți în stare de arest preventiv, inc. asistat de avocat și; inc. - asistat de avocat, inc. asistat de avocat în substituire avocat -, inc. și asistați de avocat. Pentru inc. și se prezintă interpret autorizat de limbă ă.

Procedura de citare legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nemaifiind alte probe de administrat ori cereri de formulat, instanța constată terminată faza cercetării judecătorești și acordă cuvântul în susținerea apelurilor.

Procurorul critică hotărârea primei instanțe întrucât aceasta este nelegală deoarece în mod greșit s-a dispus restituirea către inculpatul a autoturismului marca BMW 750 IL cu numărul de înmatriculare -. și de asemenea este netemeinică întrucât nu a aplicat inculpatului ca pedeapsă accesorie și ca pedeapsă complementară interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. a teza Arată că autoturismul aparținând inculpatului a fost folosit pentru săvârșirea infracțiunii, fapta de trafic internațional de droguri de M risc neputând a fi comisă fără folosirea acestuia, autoturismul fiind determinant și necesar pentru realizarea activității infracționale. Autoturismul cu care inculpatul s-a deplasat având depozitată în acesta o cantitate de droguri ce urma a fi vândută, trebuia să fie confiscat de instanță întrucât a servit în mod nemijlocit la săvârșirea infracțiunii, fiind destinat anume comiterii faptei. Inculpatul a folosit mașina ca un mijloc efectiv pentru deplasarea în Ungaria, transportul drogurilor și implicit aducerea cantității de cocaină în România. Mai arată că în mod greșit instanța i-a interzis inculpatului doar exercitarea dreptului prev. de art 64 lit. a teza a ll-a pentru că în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pedeapsa accesorie privind interzicerea dreptului de a alege, prevăzută de art. 71 alin. 1 rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza I se aplică în raport cu gravitatea infracțiunii comise, prin examinarea proporționalității măsurii de limitare a acestor drepturi fundamentale de la caz la caz.

Din decizia instanței europene în cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord rezultă că ceea ce este criticabil este legea ce interzice automat și nediferențiat dreptul la vot al unei categorii întregi de persoane. Referitor la cauza din prezentul dosar privind pe inculpatul căruia i-a fost aplicată pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de M risc, se constată că se impune aplicarea pedepsei accesorie și complementară a interdicției de a vota. În acest sens s-a pronunțat și înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, prin decizia nr. 623 din 02.02.2007.

Pentru toate acestea pune concluzii de admiterea apelului, desființarea sentinței primei instanțe și, în rejudecare, confiscarea autoturismului marca BMW 750 IL cu numărul de înmatriculare - de la inculpatul și aplicarea ca pedeapsă accesorie și complementară și a interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. a teza I Cp.

Pentru inculpatul, avocat și avocat, solicită admiterea apelului declarat de inculpat, aplicarea unei pedepse orientate sub minimul prevăzut de lege cu aplicarea art. 16 din Legea 143/2000 si art. 74.Cod Penal avându-se in vedere ca inculpatul a recunoscut fapta, a cumpărat o cantitate de droguri pentru consumul propriu, este consumator nu traficant, nu are antecedente penale, a regretat fapta și a colaborat cu organele de ancheta. Totodată solicita a se avea in vedere și referatul de evaluare psiho-socială întocmit de directorul adjunct reintegrare socială din cadrul Penitenciarului Timișoara din care rezultă că a avut o atitudine exemplară. Cu privire la apelul parchetului solicită admiterea acestuia doar cu privire la înlăturarea aplicării dispozițiilor art. 64 lit. a Cpp. Cu privire la confiscarea autoturismului arată că acesta nu a fost fabricat, pregătit, adaptat sau transformat în vederea ascunderii de droguri; drogurile s-au găsit pe bordul mașinii. S-a arătat că aplicarea art. 16 din Legea 143/2000 nu înlătură aplicarea art. 74.Cod Penal, iar instanța de fond nu a motivat neaplicarea art 74.

Cod Penal

Pentru inculpatul, avocat solicită, în principal, achitare a inculpatului pentru infracțiunea prev. de art.2 al. 2din Legea nr. 143/2000,în baza art. 11 pct. 2 lit. rap. la art. 10 lit. e p Cod Penal,exista una din cauzele care înlătură caracterul penal al faptei, respectiv constrângerea, inculpatul fost provocat de către investigatorul acoperit, sa comită fapta. Totodată mai arata că în cauză nu sunt probe din care rezultă ca inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care a fost trimis in judecata, martorul care a dat declarație împotriva acestuia la organele de ancheta nu s-a mai prezentat in fata instanței pentru a-si susține acea declarație. In subsidiar solicită a i se aplica inculpatului o pedeapsa sub minimul prevăzut de lege, prin reținerea tuturor circumstanțelor atenuante prev. de art. 76 lit. b Cod Penal, avându-se în vedere ca a colaborat cu organele de ancheta, nu are antecedente penale.

Pentru inculpatul, avocat expune motivele de apel formulate în scris și solicită admiterea apelului inculpatului și, pe cale de consecință, desființarea sentinței apelate, pronunțând o nouă hotărâre prin care să dispuneți, conform art. 345. pr. pen.: în principal, schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și, pe cale de consecință, condamnarea inculpatului la o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, ținând cont de limitele de pedeapsă reduse la J, în baza prevederilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, cu reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) pen. cu suspendarea condiționată a executării acesteia, așa cum prevede art. 76 alin. 1 și art. 81-82 Cp.; în subsidiar, în cazul în care veți considera că nu se impune schimbarea încadrării juridice, conform art. 345 alin. 2. pr. pen. și art. 76 alin. 1. pen. condamnarea inculpatului la o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, ținând cont de limitele de pedeapsă reduse la J, în baza prevederilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, cu reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) pen. dispunând suspendarea condiționată a executării acesteia, în condițiile art. 81 și următoarele Cp. Arată că inculpatul are un loc de muncă stabil, este căsătorit, are 2 copii și este singurul întreținător al familiei.

Pentru inc. și, avocat expune motivele de apel formulate în scris și solicită admiterea apelului inculpaților desființarea sentința atacată și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună achitarea inculpaților pentru infracțiunile prev. și ped. de art. 3 alin .2 și art .2 alin .2 din L 143/2000, in temeiul art. 11 pct . 2 lit.a raportat la art. 10 lit. e Întrucât C.P.P. la dosar nu există probe care să îi incrimineze pe acești doi inculpați, faptele de care sunt acuzați nefiind dovedite în niciun fel, și deci se impune achitarea acestora pentru că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

Arată că din probele administrate reiese fără dubiu că celor 2 inculpați le-a lipsit rezoluția infracțională la săvârșirea faptei, cei doi aflându-se sub presiunea psihică și constrângerea morală exercitată de către, săvârșind fapta numai datorită faptului că au fost determinați de către agentul provocator. Prin urmare fapta nu a fost săvârșită cu vinovăție și deci nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii. În subsidiar solicită reținerea de circumstanțe atenuante și reducerea pedepsei, deoarece inculpații nu au antecedente penale și au recunoscut comiterea faptelor arătând că au fost provocați de organele de poliție.

Procurorul cu privire la apelul declarat de inculpatul, pune concluzii de respingere ca nefondat, având în vedere gravitarea faptelor săvârșite. Cu privire la apelul inculpatului pune concluzii de respingere ca nefondat, schimbarea încadrării juridice a faptei a fost cerută și la prima instanță, fiind respinsă. Cu privire la apelul declarat de inculpații și pune concluzii de respinge ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe ca fiind legală și temeinică. Cu privire la apelul inculpatului pune concluzii de respingere ca nefondat.

Inculpatul în ultimul cuvânt arată că nu este traficant sau vânzător de droguri, este consumator, regreta fapta și solicită aplicarea unei pedepse sub minimul prevăzut de lege deoarece pedeapsa aplicată de prima instanță de 7 ani și 6 luni pentru 7 gr de cocaină i se pare exagerată.

Inculpatul în ultimul cuvânt, arată că regreta fapta comisa și lasă soluția la aprecierea instanței.

Inculpatul în ultimul cuvânt prin traducător autorizat, arată că este consumator de droguri, nu traficant, regretă fapta și solicită o pedeapsa sub minimul prevăzut de lege

Inculpatul în ultimul cuvânt, prin intermediul traducătorului de limbă ă, arată ca regreta fapta comisa, nu ar fi făcut nimic dacă nu ar fi fost provocat si solicită achitarea.

Inculpatul în ultimul cuvânt, prin intermediul traducătorului de limbă ă, arată ca regreta fapta comisă, nu s-ar fi întâmplat nimic dacă nu era provocat și solicită achitarea.

CURTEA,

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 204/PI din 19 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în temeiul art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și -, născut la data de 27.07.1982, în, jud. T, domiciliat în T, str. -. - nr. 13B,. 60, CNP--, CI seria - nr. -, cetățean română, studii superioare, fără ocupație, necăsătorit, fără copii, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 89/30.09.2007 emis de Tribunalul Timiș ), la:

-7 ani și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic internațional de droguri de M risc.

Potrivit art. 65 cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 2 ani.

În baza art. 71 cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 88 cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 30.09.2007 la zi.

Potrivit art. 350 cod penal s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal și cu referire la art. 16 din Legea nr. 143/2000, prin schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunea prev. de art. art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege, a fost condamnat inculpatul - -, fiul lui și, născut la data de 19.06.1986 în T, domiciliat în T,-,. 10,. 41, CNP - -, CI seria - nr. -, cetățean român, studii 11 clase, frizer la SC T, necăsătorit, fără copii, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 90/01.10.2007 emis de Tribunalul Timiș ) la:

-5 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de M risc.

Potrivit art. 65 cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 2 ani.

În baza art. 71 cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 88 cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 30.09.2007 la zi.

Potrivit art. 350 cod penal s-a menținut starea de arest a inculpatului.

S-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptelor formulată de inculpatul din art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu referire la art. 16 din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prev. de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea ar. 16 din Legea nr. 143/2000.

În temeiul art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 cod penal și cu referire la art. 16 din Legea nr. 143/2000, prin schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunea prev. de art. art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege, a fost condamnat inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 08.12.1978 în T, jud. T, domiciliat în T,-,. A,. 1, CNP - -, CP seria - nr. -, cetățean român-, studii 12 clase, administrator la SC SRL, căsătorit, 1 copil minor, stagiu militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 91/02.10.2007 emis de Tribunalul Timiș )la:

-5 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de M risc.

Potrivit art. 65 cod penal s- interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 2 ani.

În baza art. 71 cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 88 cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 01.10.2007 la zi.

Potrivit art. 350 cod penal s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 30.05.1979 în T, jud. T domiciliat în -,-, ia, carte de identitate cu numărul -, eliberată la data de 15.12.2005, cetățean, studii 9 clase, muncitor Compania Audi, necăsătorit, 1 copil minor, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 95/10.11.2007 emis de Tribunalul Timiș ), la:

-15 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic internațional de droguri de M risc.

Potrivit art. 65 cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 3 ani.

În temeiul art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 a fost condamnat același inculpat la:

-10 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de M risc.

Potrivit art. 65 cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 2 ani.

În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b cod penal s-au contopit cele două pedepse aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de15 ani închisoare.

În temeiul art. 35 alin. 3 din codul penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 3 ani.

În baza art. 71 cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 88 cod penal s- dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 10.11.2007 la zi.

Potrivit art. 350 cod penal s-a menținus starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, a fost condamnat inculpatul -, fiul lui, și, născut la data de 27.10.1978 în, ia, cu domiciliul în, am nr. 8A, ia, carte de identitate cu numărul -, eliberată la data de 27.07.2005, studii liceul, student, necăsătorit, fără copii, cetățean, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, arestat preventiv în baza mandatului de arestare preventivă nr. 96/10.11.2007 emis de Tribunalul Timiș ), la:

-15 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic internațional de droguri de M risc.

Potrivit art. 65 cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 3 ani.

În temeiul art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 a fost condamnat același inculpat la:

-10 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de M risc.

Potrivit art. 65 cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 2 ani.

În temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b cod penal s-au contopit cele două pedepse aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de15 ani închisoare.

În baza art. 71 cod penal s-a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 88 cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 10.11.2007 la zi.

Potrivit art. 350 cod penal s- menținut starea de arest a inculpatului.

În temeiul art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea următoarelor cantități de droguri: 0,65 grame cocaină provenită din activitatea infracțională a inculpatului; 9,79 grame cocaină provenită din activitatea infracțională a inculpatului; 4921 pastile ecstasy provenite din activitatea infracțională a inculpaților și.

Potrivit art. 18 din Legea nr. 143/2000 cantitățile de droguri arătate în aliniatul anterior vor fi distruse, cu păstrarea de contraprobe.

În temeiul art. 17 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 s-a confiscat de la inculpatul suma de 500 lei și 130 Euro.

s-a dispus restituirea către a autoturismului marca AUDI A2, cu nr. de înmatriculare IN-, cu nr. de identificare - și către inculpatul a autoturismului BMW 750IL, cu numărul de înmatriculare -, având numărul de identificare. În ambele cazuri vor fi restituite și actele autoturismelor.

În temeiul art. 191 din Codul d e Procedură Penală a fost obligat fiecare inculpat la câte 1000 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

În temeiul art. 190 din Codul d e Procedură Penală s-a dispus plata, din fondurile Ministerului Justiției, sumei de 500 lei către doamna interpret.

Pentru a hotărâ astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Ministerului Public -Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism - Serviciul Teritorial Timișoara nr. 39/D/P/2007 înregistrat pe rolul instanței sub nr- la data de 06.03.2008, au fost trimiși în judecată inculpații:, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 3 al. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 2 al. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 2 al. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege, pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 3 al. 2 și art. 2 al. 2 ambele din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a pen. și, comiterea infracțiunii prev. de art. 3 al. 2 și art. 2 al. 2 ambele din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 33 lit. a pen.

În considerentele rechizitoriului, în esență, au fost reținute următoarele:

La data de 18.08.2007 investigatorul și colaboratorul acoperit s-au întâlnit în jurul orelor 01,30 cu inculpatul în zona Clubului," care, în schimbul sumei de 360 lei i-a înmânat colaboratorului acoperit un număr de 6 comprimate de culoare alb - murdar având ștanțate pe una dintre fețe logo-ul,", apoi, la data de 24.09.2007, în jurul orelor 20,00, inculpatul s-a întâlnit din nou cu colaboratorul acoperit, în parcarea Complexului Comercial din T unde, în schimbul sumei de 130 Euro, inculpatul i-a predat acestuia un plic de celofan tip zipp-lok conținând o substanță pulverulentă de culoare albă despre care inculpatul a declarat verbal că este cocaină.

În toate cele trei cazuri colaboratorul acoperit i-a înmânat investigatorului substanțele primite de la inculpat, acesta la rândul său predându-le organelor de urmărire penală, constatându-se în urma testărilor preliminare, faptul că acestea conțin substanță activă (ecstasy) în primele două cazuri, respectiv cocaină în cel de al treilea caz, substanțe înscrise în tabelul 1 anexă la Legea nr. 143/2000.

Conform Raportul de Constatare Tehnico nr. - din data de 19.09.2007 cele 4, respectiv 6 comprimate rotunde primite de către colaboratorul acoperit în zilele de 02.08.2007 și 18.08.2007 de la inculpatul conțin ca substanță activă 3,4 - metilendioximetamfetamină () substanță ce face parte din tabelul anexă nr. 1 din Legea nr. 143/2000. Toate probele folosite la analiza chimică (cele 10 comprimate) au fost consumate în procesul analizelor de laborator.

De asemenea, conform Raportului de Constatare Tehnico nr. - din 27.09.2007 substanța pulverulentă de culoare albă înmânată de către inculpatul colaboratorului acoperit la data de 24.09.2007 avea o greutate de 0,77 grame și conținea cocaină, ce face parte din tabelul 2 anexă la Legea nr. 143/2000.

În ceea ce-l privește pe inculpatul s-a reținut că în noaptea de 30.09.2007 la ora 3,15 au fost oprite pentru control de către un echipaj mixt format din poliție rutieră, vamă și poliție de crimă organizată două autoturisme, respectiv Mercedes de culoare neagră cu numărul de înmatriculare - și BMW seria 7 de culoare neagră cu numărul de înmatriculare -. În prezența martorilor asistenți și a s-a constatat că în autoturismul marca Mercedes se aflau două persoane, respectiv învinuita și învinuitul iar în autoturismul BMW se aflau inculpatul și învinuita.

În buzunarul de la portiera dreapta față autoturismului BMW a fost descoperit un pachet de țigări în care se aflau 9 pliculețe de celofan tip zipp-lock conținând substanță pulverulentă de culoare albă susceptibilă de fi cocaină, iar în cotieră a fost descoperit un alt pliculeț din celofan tip zipp-lock conținând de asemenea substanță pulverulentă de culoare albă susceptibilă de a fi cocaină. Asupra învinuitul, în buzunarul din stânga față a pantalonilor de blugi a fost descoperit un pliculeț din celofan tip zipp-lock în care se afla substanță albă pulverulentă susceptibilă de a fi cocaină. În timpul activităților de cercetare a autoturismelor și persoanelor din acestea, lângă autoturismul BMW, pe jos, a fost descoperit un alt plic din celofan tip zipp-lock în care se afla substanță pulverulentă de culoare albă susceptibilă de a fi cocaină. Cu privire la acest pliculeț, inițial s- apreciat că acesta a fost aruncat de către învinuita, întrucât s-a găsit în imediata apropiere acesteia, însă ulterior, cu ocazia declarațiilor date de persoanele implicate a rezultat că acesta a fost aruncat, de frică, de către învinuita . Toate plicurile conținând substanța de culoare albă pulverulentă au fost sigilate și ridicate în vederea analizelor specifice de laborator, întrucât la testarea preliminară cu testerul INTERNATIONAL, aflat în dotarea T, substanța a reacționat pozitiv semnalând prezența cocainei.

S-a arată în rechizitoriu că în urma cercetărilor efectuate cu privire la evenimentul din noaptea de 29/30.09.2007 a rezultat că inculpatul s-a deplasat în ziua de 29.09.2007 în Budapesta unde s-a întâlnit cu o persoană de origine română, despre care se cunoștea doar că se numește, de la care cumpărat cantitățile de cocaină găsite cu ocazia acțiunii descrisă mai sus. La întoarcere inculpatul s-a întâlnit în localitatea cu învinuiții, și, care fuseseră în Ungaria la cumpărături. După ce au luat masa la un restaurant, aceștia au intrat în România și s-au oprit într- stație de benzină situată în localitatea. În stația de benzină, inculpatul a predat câte un pliculeț conținând cocaină învinuiților și, care, alături de învinuita erau cunoscuți consumatori de astfel de substanțe, aspect recunoscut și de aceștia pe întreg parcursul urmăririi penale. Din stația de benzină învinuita a urcat în autoturismul inculpatului pentru a-și continua drumul spre Rezultă astfel că, învinuiții, și nu au avut cunoștință, până în momentul prezenței în stația de benzină din, de faptul că inculpatul a introdus în țară droguri de risc însă fiind consumatori de astfel de substanțe au acceptat să primească de la acesta acele plicuri.

Conform Raportului de Constatare Tehnico- nr. - din data de 04.10.2007 analizele de laborator efectuate cu privire la substanțele introduse în țară de către inculpatul au arătat următoarele: cele 9 pliculețe din material plastic găsite în portiera din dreapta față autoturismului condus de inculpat conțineau 6,90 grame cocaină; pliculețul din material plastic aflat asupra învinuitei conținea 1,60 grame cocaină; pliculețul din material plastic găsit asupra învinuitului conținea 0,61 grame cocaină; pliculețul din material plastic găsit în cotiera autoturismului inculpatului conținea 0,90 grame cocaină.

Inculpatul a introdus în noaptea de 29/30.09.2007 din Ungaria în România cantitatea totală de 10,01 grame cocaină substanță ce face parte din tabelul II anexă la Legea nr. 143/2000. În urma analizelor chimice de laborator au mai rămas cantitățile de 6,80 grame, 1,56 grame, 0,57 grame și 0,86 grame cocaină din cele patru probe analizate, deci o cantitate totală de 9,79 grame cocaină, cantitate ce urmează a fi confiscată de instanța de judecată.

Prin Ordonanța din data de 17.10.2007, în temeiul art. 163 și următoarele și art. 169.C.P.P. s-a dispus: indisponibilizarea în vederea confiscării speciale, în temeiul art. 118 lit., autoturismului marca BMW 750 IL cu nr. de înmatriculare -, nr. de identificare, seria cărții de identitate B-, certificat de înmatriculare nr. T-M, aparținând inculpatului, T, str. -. - nr. 13/B,. 60 și restituirea autoturismului marca Mercedes Benz cu nr. de înmatriculare -, nr.de identificare -A-, seria cărții de identitate D-, certificat de înmatriculare nr. T-M, către proprietarul de drept, respectiv SC, " SRL T,-.

Autoturismul BMW aparținând inculpatului a fost depus în parcul al IPJ - T, situat în T,--13, unde se află la dispoziția instanței de judecată. Certificatul de înmatriculare al autoturismului nr. T-M se află filă la dosar, de asemenea la dispoziția instanței de judecată.

S-a mai reținut în rechizitoriu că prin Rezoluția din data de 26.09.2007 a fost începută urmărirea penală și față de inculpatul despre care existau date că ar fi principala persoană care se ocupă de aprovizionarea și distribuția de droguri de risc și M risc, aspecte care rezultau și din notele de redare a unor convorbiri și comunicări telefonice rezultate în urma punerii în aplicare unor autorizații emise de Tribunalul Timiș pentru posturile telefonice folosite de către acesta și de către alte persoane, note aflate în prima parte a. II din prezentul dosar. Cu ocazia audierii inculpaților și, aceștia au descris în amănunt activitatea infracțională desfășurată de inculpatul, în sensul că acesta era principalul furnizor de droguri în mediile pe care aceștia le frecventau. Totodată în cauză fost audiată și învinuita -, prietenă cu inculpatul, la locuința căreia acesta obișnuia să aducă droguri pe care le procura din diverse surse, după care le distribuia contra unor sume consistente.

Astfel, la data de 02.10.2007 față de inculpatul a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. și ped. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 acesta fiind reținut pe durată de 24 de ore, începând cu data de 01.10.2007, ora 18,00.

Deși la început nu a recunoscut faptele ce i se imputau, ulterior inculpatul ales să colaboreze cu organele de urmărire penală pentru a putea beneficia la rândul să de prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000. În acest sens, inculpatul a precizat că are cunoștință de existența unei grupări care se ocupă cu traficul de droguri de M risc, respectiv pastile ecstasy, oferindu-se să ajute la identificarea și tragerea la răspundere penală a unor persoane cu astfel de preocupări.

Întrucât inculpatul a confirmat telefonic că urmează să sosească în T pentru a aduce respectivele droguri, la data de 09.11.2007, în jurul orelor 23,15 inculpatul, însoțit de cei investigatori acoperiți s-au deplasat pe Calea din T, în incinta stației, unde, în jurul orelor 23,30 și- făcut apariția un autoturism Audi, model A2 de culoare gri, cu numărul de înmatriculare IN-A-1078 în care se aflau doi tineri, respectiv inculpații și, ambii cetățeni La sugestia celor doi s-au deplasat cu toții în parcarea complexului comercial, unde cei doi inculpați veniți din ia i-au confirmat inculpatului că au la ei cantitatea de droguri promisă și au solicitat să fie duși într-un loc izolat, de preferință un atelier auto unde să poată scoate, din autoturismul cu care veniseră, drogurile ascunse. Toate persoanele s-au deplasat în incinta unui atelier auto, situat pe Calea din T, unde inculpații și au depus autoturismul cu care veniseră și au solicitat să fie lăsați singuri, urmând al contacta pe inculpatul în momentul în care reușesc să scoată drogurile din mașină. Activitatea de demontare scaunului din dreapta față autoturismul Audi A2 cu numărul de înmatriculare IN-A-1078 fost filmată cu ajutorul unei camere de luat vederi iar respectivele imagini sunt stocate pe un suport tip purtând numărul de ordine 39/D/P/2007-1. Din cuprinsul acestora se observă cum cei doi inculpați, respectiv și demontează scaunul din dreapta față al autoturismului, de sub care pe rând mai multe pungi pe care le așează într-un loc din lateralul acestuia. După mai bine de oră inculpații l-au sunat pe inculpatul aducându-i la cunoștință că poate veni cu,cumpărătorul", în persoana investigatorului acoperit și,prietenii" acestuia, respectiv investigatorii acoperiți și. acoperit le-a prezentat inculpaților suma de 35.000 Euro, iar inculpatul a verificat prin sondaj cu ajutorul unui creion special autenticitatea bancnotelor iar cei doi le-au prezentat investigatorilor mai multe pungi conținând pastile de culoare albă având imprimat logo-ul," susținând că au adus cantitatea de 5.000 pastile ecstasy.

În prezența martorilor asistenți G și s- stabilit identitatea inculpaților și iar pe o masă pentru scule aflată în garaj au fost descoperite un număr de 5 (cinci) pungi transparente din celofan tip zipp-lock în care se aflau comprimate rotunde de culoare albă având pe una dintre fețe însemnul," iar pe cealaltă parte fiind prevăzute cu șanț de rupere. În urma numărării comprimatelor din cele cinci pungi s-a constatat că în acestea se află 4.946 comprimate iar în urma efectuării unui test antidrog cu ajutorul testerului INTERNATIONAL -, acesta reacționat pozitiv.

Conform Raportului de Constatare Tehnico - nr. - din data de 19.11.2007 cele 4.946 comprimate ștanțate cu logo-ul," conțin ca substanță activă 3,4-methylenedioxymetamfetamine (), substanță ce face parte din tabelul anexă la Legea nr. 143/2000. Din totalul de 4.946 comprimate supuse analizelor de laborator, 4.911 comprimate au fost predate organului de cercetare penală iar 10 comprimate au fost predate de asemenea, drept contra probă, 25 de comprimate fiind consumate în procesul de analiză. Ca atare, instanța de judecată urmează a dispune confiscarea cantității totale de 4.921 comprimate.

Analizând probele administrate în ambele faze ale procesului penal tribunalul a constatat că acuzațiile parchetului, în ceea ce privește starea de fapt, se confirmă, după cum urmează.

Referitor la inculpatul acesta, atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței, în declarația de la fila 62 dosar, a recunoscut că a vândut droguri de M risc.

Coroborând declarația acestuia cu cea a martorilor și instanța reține că la data de 02.08.2007 investigatorul și colaboratorul acoperit ( și, respectiv, ) s-au deplasat pe str. - din T unde s-au întâlnit cu inculpatul, ocazie cu care în schimbul sumei de 240 lei a primit de la inculpat un număr de 4 comprimate de culoare alb murdar având ștanțate pe una dintre fețe logo-ul,", comprimate despre care se bănuia că ar conține substanță activă, respectiv ca fiind pastile ecstasy.

La data de 18.08.2007 investigatorul și colaboratorul acoperit s-au întâlnit în jurul orelor 01,30 cu inculpatul în zona Clubului," unde, în schimbul sumei de 360 lei, acesta din urmă i-a înmânat colaboratorului acoperit un număr de 6 comprimate de culoare alb - murdar având ștanțate pe una dintre fețe logo-ul,". În continuare, la data de 24.09.2007, în jurul orelor 20,00, inculpatul s-a întâlnit din nou cu colaboratorul acoperit, în parcarea Complexului Comercial din T unde, în schimbul sumei de 130 Euro, inculpatul i-a predat acestuia un plic de celofan tip zipp-lok conținând o substanță pulverulentă de culoare albă despre care inculpatul a declarat verbal că este cocaină.

După fiecare tranzacție colaboratorul acoperit i-a înmânat investigatorului substanțele primite de la inculpat, acesta la rândul său predându-le organelor de urmărire penală, constatându-se în urma testărilor preliminare, faptul că acestea conțin substanță activă (ecstasy) în primele două cazuri, respectiv cocaină în cel de al treilea caz, substanțe înscrise în tabelul 1 anexă la Legea nr. 143/2000.

Deși inculpatul a recunoscut comiterea faptelor, cu singura precizare că nu a efectuat ultimele două vânzări in locurile indicate în rechizitoriu, această apărare, de altfel, fără efecte cu privire la vinovăția acestuia în ceea ce privește comiterea faptelor, nu poate fi acceptată. Astfel, coroborând declarațiile martorilor și ( consemnate în cuprinsul declarațiilor depuse la filele 125 - 129 vol. I dosar și menținute în fața instanței de judecată) cu mențiunile proceselor verbale de la filele 142 și 144 din vol. I al dosarului de urmărire penală instanța a constatat că, într-adevăr, fapta din data de 18.08.2007 a fost comisă în apropiere clubului "", din mun. T iar cea din data de 24.09.2007 în zona magazinelor " " și " ", ambele situate pe str. -. -.

În drept, faptele inculpatului, așa cum acestea au fost descrise mai sus, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic internațional de droguri de M risc, prevăzută de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000.

Deși la termenul la care s-a judecat cauza în fond inculpatul, prin avocat, a arătat că se impune pronunțarea unei soluții de achitarea deoarece a fost provocat de un agent al statului - adică de colaboratorul sub acoperire, să comită faptele, această apărare nu a putut fi primită. Astfel, după cum chiar inculpatul a arătat, el a vândut în mod curent droguri, atât pentru inculpatul cât și pentru, ceea ce înseamnă că nu faptele colaboratorului au fost cele care l-au determinat să vândă drogurile, ci, din contra, aceasta era o activitate obișnuită a acestuia.

Având în vedere că faptele inculpatului au fost comise în realizarea aceleiași rezoluții infracționale de a vinde droguri, aspect recunoscut chiar de către acesta în cuprinsul declarațiilor date în cele două faze ale procesului penal, tribunalul a considerat că în speță, în ceea ce-l privește pe inculpatul, se impune a fi aplicat articolul 41 alin. 2 din Codul d e Procedură Penală, care reglementează instituție infracțiunii continuate. Așa fiind, instanța a dispus schimbarea încadrări juridice a faptelor pentru care inculpatul a fost trimis în judecată prin reținere textului de lege anterior amintit.

II. În ceea ce-l privește pe inculpatul, din declarațiile martorilor, și, cu care se coroborează chiar declarația inculpatului, rezultă fără nici un fel de dubiu că în noaptea de 29/30 septembrie 2007 acesta a introdus în România, prin PCTF, cocaina descoperită de organele de poliție în momentul în care au oprite și verificate autoturismele cu numerele de înmatriculare - și -.

Astfel, inculpatul a recunoscut, atât în faza de urmărire penală cât și în fața instanței că în ziua de 29 septembrie 2007 s-a deplasat în Ungaria, la Budapesta, de unde a cumpărat cocaină și că seara, la întoarcere, s-a întâlnit cu cei trei martori în localitatea, loc din care cei patru au venit în România. Mai reține instanța, tot din declarația inculpatului, coroborată cu cea a martorilor indicați anterior, că drogurile cumpărate au fost introduse în țară de inculpat și că tot acesta a oferit martorilor câte un pliculeț din respectiva substanță atunci când au oprit la o stație LUKOIL.

ambalată în mai multe pliculețe de material plastic, descoperite de organele de poliție cu ocazia opririi și percheziționării celor două autoturisme pe raza localității Sânnicolau M, a fost supusă unor analize de laborator, ale căror concluzii au fost consemnate în cuprinsul Raportului de Constatare Tehnico nr. -/04.10.2007 și au fost în sensul că suntem în prezența cocainei.

În concluzie, tribunalul a reținut că inculpatul, a introdus în România, în seara de 29/30 septembrie 2007, cantitatea de 10,01 grame cocaină, substanță inclusă în tabelul II anexă la Legea nr. 143/2000.

În drept, fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic internațional de droguri de M risc, prev. de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000.

Din punct de vedere obiectiv infracțiunea s-a realizat în modalitatea introducerii fără drept a drogurilor în țară, prevăzută la alineatul 1 al art. 3 din Legea 143/2000, la care face referire alineatul 2.

Deși instanța a pus în discuție schimbarea încadrării juridice a faptelor, având în vedere că prin același rechizitoriu s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpatului pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, tribunalul a considerat că încadrarea juridică făcută în rechizitoriu este una corectă.

III. După cum s-a arătat mai sus, prin același rechizitoriu a mai fost trimis în judecată și inculpatul, zis, sub acuzația de trafic de droguri de M risc. Este adevărat că acest inculpat nu a vândut, în mod direct, droguri unor colaboratori sub acoperire și nici nu a fost surprins în flagrant vânzând astfel de substanțe, însă din probele administrate în cauză rezultă că acesta a pus în vânzare droguri de M risc prin intermediul inculpatului, căruia îi preda marfa, îi indica beneficiarii și, uneori, îi impune și prețul de vânzare.

Astfel, așa cum rezultă din declarația inculpatului, de la filele 226 - 229 din volumul II al dosarului parchetului, acesta l-a cunoscut pe inculpatul prin intermediul inculpatului, iar din momentul în care relațiile cu acesta din urmă s-au răcit, a vândut drogurile celui de al doilea, de obicei unor persoane strict indicate. Din declarațiile aceluiași inculpat instanța a mai reținut că atunci când vindea droguri unor apropiați ai inculpatului inculpatul nu adăuga nimic la prețul stabilit de, fapt care nu se întâmpla și atunci când vindea droguri altor persoane decât cele indicate de.

Edificatoare în acest sens, anume că dirija îndeaproape modalitatea în care îi vindea drogurile, este o convorbire telefonică purtată de cei doi la data de 21.09.2007, ora 19.29, transcrisă în cuprinsul procesului verbal de la fila 77 dosar în cadrul căreia face afirmațiile că " vine A I " și că le trebuie minimum 10 treninguri și adidași, cu șosete cu tot". Potrivit explicațiilor lui, de la fila 230 din același dosar, era vorba despre o persoană din AIc are venea în T pentru a cumpăra 10 grame de cocaină. Din cuprinsul aceleiași convorbiri rezultă că inculpatul și-a dat acordul. Că cei doi au discutat codificat este subliniat și de reacția inculpatului, care, după ce a făcut referire la cele 10 articole sportive, a râs în aparatul telefonic.

Prin intermediul inculpatului inculpatul a vândut aproximativ 50 de grame de cocaină, droguri careu erau ridicate de la locuința acestuia din urmă situată în T,-,. 6, jud. T și din apartamentul numitei. Aceasta din urmă a confirmat, în declarația de la fila 263 verso din dosarul de urmărire penală, că a predat inculpatului, la solicitarea lui ( ) o cantitate nespecificată de cocaină și că acesta obișnuia să se deplaseze în străinătate pentru a se aproviziona cu droguri.

În drept, fapte inculpatului, așa cum a fost descrisă mai sus, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de M risc, prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000.

Din punct de vedere obiectiv, infracțiunea s-a realizat în varianta distribuirii de droguri de M risc, căci așa este catalogat cocaina de Legea nr. 243/2000, prin intermediul inculpatului.

Din punct de vedere subiectiv inculpatul a acționat cu intenție directă, fiind evident scopul acestuia de a obține foloase materiale de pe urma traficului de droguri.

Având în vedere că s-a probat infracțiunea de trafic de droguri instanța a respins cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptelor în infracțiunea prev. de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, de consum de droguri de M risc.

Însă, plecând de la constatarea că inculpatul a distribuit, prin intermediul inculpatului, de mai multe ori droguri de M risc, acționând în temeiul aceleiași rezoluții infracționale de a vinde stupefiante în vederea realizării unor beneficii materiale, tribunalul a reținut în sarcina acestuia prevederile art. 41 alin. 2 cod penal, referitoare la infracțiunea continuată, urmând a dispune schimbarea încadrării juridice a faptelor în acest sens.

IV. În ceea ce-i privește pe inculpații și, dacă până la penultimul termen de judecată aceștia au negat cu vehemență orice implicare în acțiunea de introducere în România a unui număr de 4.946 comprimate ecstasy, ștanțate cu logo-ul,", în ședința din data de 04.02.2009 aceștia au revenit asupra declarațiilor, în sensul că au recunoscut comiterea faptelor, însă au arătat că au fost provocați de organele de poliție.

Analizând probele administrate în cele două faze ale procesului penale tribunalul a reținut că cei doi inculpați s-au deplasat în România, în noaptea de 9/10.11.2007, după mai multe discuții cu inculpatul. Potrivit declarației acestuia ( fila 242 doar up ) inculpatul făcea parte dintr-o organizație care se ocupa cu traficul de droguri, motiv pentru care, cu permisiunea procurorului și pentru a beneficia de prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000 ( dispoziție potrivit căreia persoana care a comis una dintre infracțiunile prevăzute la art. 2 - 10, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri beneficiază de reducerea la Jal imitelor pedepsei prevăzute de lege ) a luat legătura, telefonic, cu acesta, cei doi convenind asupra unei operațiuni de introducere în România a unei cantități de 5000 pastile ecstasy.

Urmare înțelegerii prealabile, în noaptea de 9/10.11.2007 inculpații și s-au deplasat în România cu autoturismul marca Audi, cu nr. de înmatriculare IN-A-1078, întâlnindu-se cu inculpatul în apropierea stației, ieșirea din T spre vama. Din acel loc cei deja arătați s-au deplasat în parcarea complexului comercial, din T, de unde au plecat la un garaj situat în Calea, nr. 4, loc în care inculpații și au fost lăsați singuri. În înregistrările video ale spațiului garajului, depuse la dosar și vizionate, la solicitarea celor doi inculpați, în faza de cercetare judecătorească, pot fi observate, nemijlocit, toate operațiunile prin care pungile conținând comprimate ecstasy au fost scoase din diferite zone ale autoturismului și plasate pe o masă alăturată, loc în care au și fost descoperite de organele de poliție, în prezența martorilor asistenți G și.

Potrivit Raportului de Constatare Tehnico - nr. - din data de 19.11.2007 cele 4.946 comprimate ștanțate cu logo-ul," conțin, ca substanță activă 3,4-methylenedioxymetamfetamine (), substanță ce face parte din tabelul anexă la Legea nr. 143/2000.

În speță, din momentul în care cei doi inculpați au recunoscut comiterea faptei, ei au încercat să acrediteze ideea că au fost provocați la comiterea faptei de organele de anchetă, prin intermediul inculpatului, și că, din acest motiv, nu pot fi condamnați pentru comiterea infracțiunii pentru care au fost trimiși în judecată, în caz contrar încălcându-se articolul 6 din CEDO, în interpretarea ce a fost dată acestuia în cauzele de împotriva Portugaliei și Ramanauskas contra Lituaniei.

Instanța nu a putut primi apărarea acestora, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în continuare.

În primul rând, nu există la dosar dovezi din care să rezulte că agenții statului au făcut presiuni asupra celor doi inculpați pentru a-i determina să introducă în țară pastilele descoperite în garajul din Calea. Ultimele declarații ale inculpatului, din data de 04.02.2009, nu pot fi luate în considerare în acest sens deoarece nu pot fi coroborate cu alte probe administrate în cauză și contravin primelor sale declarații date în faza de urmărire penală ( filele 242 - 245 dosar, vol. 2 ). Astfel, acesta a arătat că pentru a putea beneficia de clemența legii a fost de acord să contacteze membrii unei organizații care se ocupă cu traficul internațional de droguri, luând legătura cu inculpatul, care " s-a oferit" să aducă în România 5000 de pastile ecstasy, pentru suma de 40.000.

Având în vedere aceste afirmații ale inculpatului, cantitatea de droguri introdusă în țară și modalitatea concretă în care aceștia au procedat, prin ascunderea pachetelor conținând pastilele în cavitățile goale ale banchetei din dreapta față din mașina cu care au efectuat deplasarea în Romania, rezultă, fără îndoială, faptul că inculpații și nu erau străini de activitățile de trafic de astfel de substanțe, căci numai astfel poate fi explicată capacitatea acestora de a procura un număr atât de M de pastile. Prin urmare, nu se poate considera că aceștia au comis fapta sub presiunea unor agenți provocatori ci, din contra, în considerarea realizării unui profit substanțial într-o unitate scurtă de timp. De altfel, chiar ei, în cuprinsul ultimelor declarații, au avansat ideea că s-au deplasat în România pentru a-l ajuta pe inculpatul.

În drept, fapta inculpaților și de a introduce în România cantitatea de 4.946 comprimate ecstasy, ștanțate cu logo-ul,", care conțin, ca substanță activă 3,4-methylenedioxymetamfetamine (), substanță ce face parte din tabelul anexă la Legea nr. 143/2000 întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de M risc, prev. de art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000.

Din punct de vedere obiectiv, având în vedere variantele alternative reglementate de art. 3 alin. 2 din Legea 143/2000, inculpații au comis fapta în modalitatea introducerii în țară, adică a trecerii drogurilor peste frontiera de stat a României.

Este evident că cei doi au acționat, din punct de vedere subiectiv, cu intenție directă, ei urmărind introducerea în țară a drogurilor în scopul valorificării ulterioare.

Fapta acelorași inculpați, de a vinde martorului, contra sumei de 40.000 euro, pastilele ecstasy descrise mai sus, tranzacție care a avut loc într-un garaj situat în Calea din mun. T, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de M risc, prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000.

Din punct de vedere obiectiv infracțiunea s-a realizat, așa cum mai sus s-a arătat, sub forma unei operațiuni de vânzare a drogurilor, comisă cu intenție directă de cei doi inculpați.

La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate celor cinci inculpați, căci aceasta este consecința stabilirii răspunderii lor penale pentru infracțiunile care au format obiectul trimiterii în judecată, instanța a ținut seama de criteriile instituite de art. 72 cod penal.

Așa fiind, în primul rând instanța a observat limitele speciale ale pedepselor stabilite de legiuitor pentru fiecare dintre infracțiunile care au făcut obiectul inculpării. Sub acest aspect, în cazul inculpaților, și instanța a observat că, potrivit mențiunilor din cuprinsul rechizitoriului, se impunea a fi înjumătățite limitele maxime și minime ale pedepselor prevăzute delege pentru infracțiunile de comiterea au fost acuzați și găsiți vinovați cei trei, ei fiind în situația reglementată de art. 16 din Legea nr. 143/2000, al cărui cuprins a fost expus în integralitate mai sus.

Observând atitudinea sinceră de care au dat dovadă inculpații ( inclusiv și, care au recunoscut, în final, faptele pentru care au fost trimiși în judecată ) și lipsa unor antecedente penale tribunalul a dispus aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut delege. Aceste împrejurări nu au fost luate în considerare ca și circumstanțe atenuante având în vedere caracterul grav al faptelor de care au fost găsiți vinovați inculpații și al urmărilor pe care acestea le pot avea în societate.

În ceea ce privește pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, la aplicarea căreia instanța este obligată în cazul fiecărui inculpat ( având în vedere dispozițiile exprese din Legea nr. 143/2000 și pentru că toate pedepsele ce vor fi aplicate vor fi mai mari de 2 ani închisoare ), tribunalul a interzis tuturor inculpaților exercițiul dreptului de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice (prev. de art. 64 lit. a teza a II-a din codul penal ) și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat (64 lit. b din codul penal ).

În ceea ce privește pedeapsa accesorie instituită de art. 71 cod penal, tribunalul a interzis tuturor inculpaților drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pe toată durata executării pedepsei principale. Deși articolul 71 cod penal dispune că inculpatului condamnat la pedeapsa închisorii i se interzic toate drepturile prev. la litera a) a art. 64 cod penal, instanța a considerat că nu există nici un motiv pentru care să li se interzică inculpaților, în mod automat, și dreptul la vot, în cest sens fiind și hotărârea pronunțată în cauza HIRST REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD.

Prin urmare, în temeiul art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din aceeași lege, a condamnat pe inculpatul la 7 ani și 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic internațional de droguri de M risc.

Potrivit art. 65 cod penal instanța a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 2 ani.

În baza art. 71 cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 88 cod penal a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 30.09.2007 la zi.

Potrivit art. 65 cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 2 ani.

În baza art. 71 cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 88 cod penal a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 30.09.2007 la zi.

Potrivit art. 65 cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 2 ani.

În baza art. 71 cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 88 cod penal a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 01.10.2007 la zi.

În temeiul art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 a condamnat pe inculpatul la 15 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic internațional de droguri de M risc.

Potrivit art. 65 cod penal a interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 3 ani.

În temeiul art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 a condamnat pe același inculpat la 10 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de M risc.

Potrivit art. 65 cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 2 ani.

Având în vedere că inculpatul a comis ambele infracțiuni înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna dintre ele, fiind, deci, în prezența unui concurs real de infracțiuni, în temeiul art. 33 lit. a, 34 lit. b cod penal instanța a contopit cele două pedepse aplicate inculpatului, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare.

Văzând că pentru cele două infracțiuni au fost aplicate și pedepse complementare, de aceeași natură și cu același conținut, în temeiul art. 35 alin. 3 din codul penal a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 3 ani.

În baza art. 71 cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 88 cod penal a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 10.11.2007 la zi.

În temeiul art. 3 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 tribunalul a condamnat pe inculpatul la 15 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic internațional de droguri de M risc.

Potrivit art. 65 cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 3 ani.

În temeiul art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 a condamnat pe același inculpat la 10 ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de M risc.

Potrivit art. 65 cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pentru o perioadă de 2 ani.

În baza art. 71 cod penal a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b cod penal pe toată durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 88 cod penal a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și a arestării preventive de la 10.11.2007 la zi.

În cazul tuturor inculpaților, pentru că nu s-au schimbat motivele pentru care s-a dispus arestarea lor preventivă, potrivit art. 350 cod penal s-a menținut starea de arest.

În temeiul art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 tribunalul a dispus confiscarea următoarelor cantități de droguri: 0,65 grame cocaină provenită din activitatea infracțională a inculpatului; 9,79 grame cocaină provenită din activitatea infracțională a inculpatului; 4921 pastile ecstasy provenite din activitatea infracțională a inculpaților și.

Potrivit art. 18 din Legea nr. 143/2000 cantitățile de droguri arătate în aliniatul anterior vor fi distruse, cu păstrarea de contraprobe.

În temeiul art. 17 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 instanța a confiscat de la inculpatul sumele de 500 lei și 130 Euro primite de la colaborator în schimbul drogurilor vândute acestuia.

Având în vedere că din înscrisurile de la filele 56-60 dosar a rezultat că autoturismul cu care inculpații și au transportat drogurile în România aparține fostei prietene a acestuia din urmă și pentru că nu există dovezi că aceasta a cunoscut scopul folosirii bunului ( căci aceasta este cerința imperativă instituită de art. 118 lit. b din codul penal pentru a se putea dispune confiscarea bunului folosit la comiterea unei infracțiunii ) tribunalul a dispus restituirea către a autoturismului marca AUDI A2, cu nr. de înmatriculare IN-, cu nr. de identificare -.

În ceea ce privește autoturismul cu care inculpatul s-a deplasat în Ungaria, de unde a cumpărat droguri ( cocaină ) pe care le-a introdus ulterior în România, pentru a fi supus confiscării speciale în temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. b) teza I din Codul penal, mijlocul de transport trebuie să fi servit efectiv la săvârșirea uneia dintre infracțiunile prevăzute de art. 2-10 din Legea nr. 143/2000, adică să fi fost unul dintre mijloacele de care făptuitorul s-a folosit efectiv pentru a comite infracțiunea, iar pentru a fi supus confiscării speciale în temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, raportat la art. 118 lit. b) teza a II-a din Codul penal, mijlocul de transport trebuie să fie fabricat, pregătit sau adaptat în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prevăzute de art. 2-10 din Legea nr. 143/2000, fiind deci destinat să servească la comiterea acesteia. Cum niciuna dintre cele două ipoteze nu se verifică, iar înalta Curte de Casație și Justiție, în decizia nr. XVII/2009, pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, a arătat că " mijlocul de transport cu care făptuitorul s-a deplasat având asupra sa o cantitate de droguri ce urma a fi vândută nu ar putea fi considerat că a servit la săvârșirea infracțiunii" tribunalul a considerat, contrar celor menționate în cuprinsul rechizitoriului, că nu se impune confiscarea autoturismului aparținând inculpatului.

În consecință, instanța a dispus restituirea către inculpatul a autoturismului marca BMW 750IL, cu numărul de înmatriculare -, având numărul de identificare.

În ambele cazuri vor fi restituite și actele autoturismelor.

Împotriva sentinței penale nr. 204/PI din 19.03.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr-, au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și inculpații, - -, înregistrate pe rolul acestei instanțe la data de 05.05.2009, sub nr-.

Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa invocat doua motive de apel a sentinței privind pe inculpatul:

1.Sentința penală sus-menționată este nelegală, deoarece instanța în mod greșit a dispus restituirea către inculpatul a autoturismului marca BMW 750 IL cu numărul de înmatriculare -.

2.Hotărârea Tribunalului Timiș este netemeinică, întrucât instanța nu a aplicat inculpatului ca pedeapsă accesorie și ca pedeapsă complementară interzicerea dreptului prev. de art. 64 lit. a teza

În motivare parchetul a arătat că, autoturismul aparținând inculpatului a fost folosit pentru săvârșirea infracțiunii, fapta de trafic internațional de droguri de M risc neputând a fi comisă fără folosirea acestuia, autoturismul fiind determinant și necesar pentru realizarea activității infracționale. Autoturismul cu care inculpatul s-a deplasat având depozitată în acesta o cantitate de droguri ce urma a fi vândută, trebuia să fie confiscat de instanță, întrucât a servit în mod nemijlocit la săvârșirea infracțiunii, fiind destinat anume comiterii faptei. Inculpatul a folosit mașina ca un mijloc efectiv pentru deplasarea în Ungaria, transportul drogurilor și implicit aducerea cantității de cocaină în România.

De asemenea a mai arătat că, în mod greșit instanța i-a interzis inculpatului doar exercitarea dreptului prev. de art 64 lit. a teza a ll-a pentru că în lumina jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, pedeapsa accesorie privind interzicerea dreptului de a alege, prevăzută de art. 71 alin. 1 rap. la art. 64 alin. 1 lit. a teza I se aplică în raport cu gravitatea infracțiunii comise, prin examinarea proporționalității măsurii de limitare a acestor drepturi fundamentale de la caz la caz.

Din decizia instanței europene în cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord rezultă că ceea ce este criticabil este legea ce interzice automat și nediferențiat dreptul la vot al unei categorii întregi de persoane. Referitor la cauza din prezentul dosar privind pe inculpatul căruia i-a fost aplicată pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional de droguri de M risc,parchetul arătând că se impune aplicarea pedepsei accesorie și complementară a interdicției de a vota.În acest sens s-a pronunțat și înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, prin decizia nr. 623 din 02.02.2007.

Inculpatul, în motivele de apel a solicitat:

-în principal, schimbarea încadrării juridice date faptei prin actul de sesizare din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 4 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și, pe cale de consecință, condamnarea acestuia la o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, ținând cont de limitele de pedeapsă reduse la J, în baza prevederilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, cu reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) pen. cu suspendarea condiționată a executării acesteia, așa cum prevede art. 76 alin. 1 și art. 81-82 Cp.;

- în subsidiar, în cazul se va considera că nu se impune schimbarea încadrării juridice, conform art. 345 alin. 2. pr. pen. și art. 76 alin. 1. pen. a solicitat condamnarea acestuia la o pedeapsă sub minimul special prevăzut de lege, ținând cont de limitele de pedeapsă reduse la J, în baza prevederilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, cu reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) pen. dispunând suspendarea condiționată a executării acesteia, în condițiile art. 81 și următoarele Cp.

Cu privire la starea de fapt a arătat că întreaga acuzare formulată față de acesta pentru infracțiunea de trafic de droguri de M risc, prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 nu are niciun fundament, fiind bazată pe declarația mincinoasă a lui care afirmă că ar fi cumpărat droguri de la el. De asemenea, cei doi polițiști sub acoperire audiați în cauză, care au declarat în sensul celor arătate de către, afirmă că ei nu l-au văzut făcând acest lucru, știind cele afirmate din povestirile lui, fapt care transformă mărturia lor într-una indirectă, pe baza căreia nu poate fi condamnat nici un subiect într-un stat de drept, aceasta nefiind aptă să răstoarne prezumția de nevinovăție.

Astfel,s-a arătat că martorul sub acoperire afirmă în declarația dată că știe de la, de asemenea martor sub acoperire, că el și îi dădeam drogurile lui, însă martorul sub acoperire nu spune nimic despre acesta în declarația lui. În același sens, relevant este și faptul că, în primele două declarații date de către în datele de 30.09.2007 și 01.10.2007, aceasta arată în mod clar faptul că el nu am avut nicio implicare în traficul de droguri. La data de 02.10.2007, aceasta, așa cum a arătat și în declarația data în fața instanței de judecată, a fost forțată prin amenințări, vizând faptul că va fi arestată și că va fi pedepsită cu mulți ani de închisoare, proferate de către lucrătorii de poliție, să scrie ceea ce i s-a dictat de către aceștia, fără a fi asistată de avocat, care s-a prezentat și a semnat abia ulterior declarația acesteia.

A mai arătat inculpatul - că toată ancheta a fost deturnată împotriva sa, începând cu data de 30.09.2007, deoarece el nu am vrut să dea declarația cerută de polițiști împotriva lui (), acesta fiind captat să dea declarații mincinoase împotriva sa, conform cărora el și i-ar fi trimis toți clienții care doreau să cumpere droguri. Această afirmație nu este susținută de nicio altă probă de la dosar, neexistând nicio convorbire telefonică din care să reiasă acest lucru, niciunul dintre martorii audiați în instanță neconfirmând cele afirmate de către coinculpatul, toți martorii declarând că au cumpărat "marfa" de la, iar pe acesta nici nu îl cunoșteau.

După ce au trecut trei săptămâni de arest preventiv, a mai arătat inculpatul că, conștientizând faptul că, din jocul acestor declarații mincinoase date împotriva sa, chiar fără vreo altă probă, riscă o pedeapsă de la 10 la 20 de ani închisoare, având o familie d e întreținut și doi copii minori, și-a pus problema dacă nu ar fi mai avantajos pentru acesta să colaborez cu organele de anchetă, care făceau o puternică presiune asupra sa, punându-i întrebări despre diverse persoane din oraș,pe care nu le cunoștea. In acest context, polițiștii i-au explicat că, dacă îi ajută să aresteze traficanți de droguri, va beneficia de prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000, ceea ce va determina reducerea la Jal imitelor de pedeapsă.

Cum nu cunoștea pe nimeni altcineva în afară de care să se ocupe cu traficul de droguri în România, polițiștii au venit cu ideea de a suna pe cineva din ia, care să aducă droguri. Am luat legătura cu mai mulți consumatori de droguri pe care îi știa în ia, însă numai și au zis că pentru o sumă considerabilă pot face rost de ecstasy, el spunându-le că are niște probleme cu banii în România și că numai ei îl pot ajuta să iesă din acea M încurcătură.

Prima dată le-a cerut să îi aducă 1000 de pastile, oferindu-le 3 euro pe pastilă, dar acestora le era frică să vină în România și îi tot puneau întrebări despre cumpărători și de unde îi cunosc pe aceștia. cu ei în continuare prin telefon, cei de la poliție au venit cu ideea de ale cere mai multe pastile pentru ca suma să devină și mai tentantă pentru ei. Astfel, le-am spus că prietenii mei vor să cumpere 5000 de pastile, de care au nevoie pentru sărbătorile de iarnă, oferindu-le pentru ele suma de 40.000 de euro. Auzind de o sumă atât de M, aceștia au acceptat, venind în România, unde au fost arestați de către . .

Cu privire la sentinței apelate inculpatul a arătat că prima instanță, pronunțând sentința apelată a săvârșit mai multe greșeli. Astfel, în ceea ce privește fapta pentru care ar trebui să răspundă penal, aceasta a apreciat în mod greșit că este infracțiunea de trafic de droguri de M risc, prevăzută de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, respingând în mod greșit, cu o motivare lapidară, neconvingătoare și aflată în contradicție cu motivarea făcută la pct. II al considerentelor (în ceea ce îl privește pe inculpatului ), cererea lui de schimbare a încadrării juridice a faptelor în infracțiunea de consum de droguri de M risc, prevăzută și pedepsită de art. 4 alin. 2 din aceeași lege.

Astfel, instanța apreciază că relevante în cauză sunt două declarații -declarația coinculpatului (filele 226-299 ) și cea a învinuitei (fila 263 verso). Ceea ce omite prima instanță, a arătat inculpatul, este faptul că aceste declarații aparținând unui coinculpat și unei învinuite sunt guvernate de prevederile art. 69.pr.pen. care le atribuie o forță probantă conjuncturală, dispunând: "Declarațiile învinuitului sau ale inculpatului făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză". Or, chiar așa cum rezultă din cuprinsul motivării în ceea ce îl privește (pct. III al considerentelor sentinței), judecătorul fondului a valorificat doar aceste două declarații, pe care nici nu le coroborează cu alte probe, dar nici nu motivează cum acestea se conjugă cu vreo altă împrejurare ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză și nici care sunt aceste probe.

Astfel, văzând limitările procedurale în materie de probațiune impuse de art. 69.pr.pen. contextul în care aceste declarații au fost luate, explicitat mai sus, precum și lipsa oricăror alte probe cu care să se coroboreze, acestea trebuie omise, solicită inculpatul rămânând validă doar declarația acestuia prin care a recunoscut consumul ilicit de droguri, care se coroborează cu ansamblul probator existent la dosar.

Mai mult decât atât, prima instanță nu reține faptul că cele două declarații luate în calcul pentru condamnarea acestuia sunt declarații interesate. Astfel, în baza declarației date, a beneficiat de prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000, iar, având în vedere declarația mai sus citată a numitei, aceasta a fost scoasă de sub urmărire penală prin rechizitoriul întocmit în cauză.

Inculpatul susține că instanța îi creează o discriminare negativă prin interpretarea pe care o dă celor două declarații, mai ales în ceea ce privește declarația numitului, întrucât, deși afirmă că el l-a cunoscut pe "prin intermediul inculpatului, iar din momentul în care relațiile cu acesta din urmă s-au răcit, (acesta) a vândut drogurile celui de-al doilea, de obicei unor persoane strict indicate", însă, atunci când analizează situația inculpatului (la pct. II din considerente), instanța nu dă relevanță procesuală acelorași declarații. De altfel, în același context, este relevant faptul că la pagina 6 sentinței, judecătorul fondului reține că "după cum a arătat chiar inculpatul (), el a vândut în mod curent droguri, atât pentru inculpatul cât și pentru ". Toate aceste elemente atestă că în speță au fost încălcate dispozițiile art. 21 alin. 3 din Constituția României, revizuită, care garantează dreptul la un proces echitabil.

Explicarea exprimării folosite în convorbirea telefonică interceptată la data de 21.09.2007 orele 19.29 dintre acesta și coinculpatul s-a făcut tot doar prin raportare la declarația pe care acesta a dat-o (fila 230 ) și acest amănunt fiind ținut în interpretare de limitele impuse de art. 69.pr.pen. de care prima instanță nu a ținut cont.

Astfel, convorbirea dintre acesta și ( ) în care se arăta că trebuie să mă grăbesc, întrucât "vin cei de la A" a fost interpretată greșit. În acest context, a arătat că nu cunoaște persoanele de la A la care se face referire în rechizitoriu, convorbirea anterior purtată momentului 19.29 nemaiaflându-se la dosar, el cerându-i lui să îi vândă trei grame de cocaină întrucât vroia să mergă la M cu, iar el i-a spus să se grăbescă că îi vin "cei de la A", cu care eu nu am nicio legătură.

În rechizitoriu se fac anumite afirmații speculative cu privire la o pastilă de ecstasy și la discuțiile purtate cu numitul, vizând mai ales cuvântul "". Astfel, în ceea ce privește de ecstasy ce poartă simbolul "M" (Motarola) care ar fi fost găsită la apartamentul unde locuia, aceasta nu îi aparținea, cum se afirmă în rechizitoriu, ci, așa cum a declarat în fața primei instanțe, aceasta aparținea unui prieten de al său, care a locuit la ea, cetățean.

In ceea ce privește interpretarea dată celor trei convorbiri telefonice dintre acesta și numitul, unde cuvântul "" (pronunțat "") a fost interpretat ca însemnând "sare", deci droguri, aceasta nu este conformă realității întrucât eu și eram mari amatori de lupte pe internet, iar discuția se purta în legătură cu jocul de lupte "", care în limba engleză înseamnă "mândrie".

Reținerea în cauză a aplicabilității prevederilor art. 41 alin. 2.Cod Penal, referitoare la infracțiunea continuată nu putea fi făcută atâta vreme cât nu a fost dovedită în mod indubitabil vinovăția mea cu referire la traficul de droguri de M risc.

Cu privire la aplicarea circumstanțelor atenuante inculpatul a arătat că așa cum rezultă din conținutul dosarului de urmărire penală și din reținerile procurorului făcute în rechizitoriu, precum și în Referatul de evaluare întocmit în cauză de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș, este un infractor primar, nefiind cunoscut cu antecedente penale, ceea ce atrage aplicarea circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) pen. - conduita bună a infractorului înainte de săvârșirea infracțiunii, circumstanță care, în mod greșit, nu a fost reținută de prima instanță.

Mai mult decât atât, încă de la primul contact cu organele de urmărire penală, inculpatul a arătat că a avut o atitudine sinceră și cooperantă, materializată ulterior în ajutorul dat acestor organe în vederea descoperirii și tragerii la răspundere penală a numiților și, trimiși în judecată în acest dosar pentru trafic internațional de droguri de M risc. De asemenea, pe tot parcursul procesului penal, a avut o atitudine sinceră, manifestată și prin recunoașterea comiterii faptei de consum de droguri de M risc, toate aceste elemente ducând la aplicarea în ceea ce îl privește a circumstanței atenuante prevăzute de art. 74 lit. c) pen. - atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperitorii ori arestării participanților.

Reținerea și aplicare acestor două circumstanțe atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și c) nu este incompatibilă cu aplicarea în cauză a art. 16 din Legea nr. 143/2000, judecătorul trebuind să fixeze mai întâi limitele de pedeapsă înjumătățite, conform acestui ultim text normativ, după care, în acest context punitiv, va face aplicarea circumstanțelor atenuante generale mai sus indicate.

În acest context, a menționat faptul că are o dublă cetățenie - română și ă, având domiciliul în ia, unde este asociat (patron) în firma - cu sediul în (ia),. 21, sens în care a anexat înscrisuri traduse din limba De asemenea, în circumstanțiere a solicitat instanței să aibă în vedere și faptul că este administratorul Penta D- T, având un loc de muncă asigurat, este căsătorit, are doi copii minori (un băiat în vârstă de 5 ani și o în vârstă de 1 an), fiind singurul întreținător al familiei mele, motiv pentru care aceasta are în prezent probleme economice serioase din cauza arestării sale.

Inculpații și în motivele de apel au solicitat achitarea pentru infracțiunile prev. și ped. de art. 3 alin.2 și art.2 alin.2 din L 143/2000, in temeiul art. 11 pct.2 lit.a raportat la art. 10 lit. E

C.P.P.

Au arătat inculpații că atât urmărirea penală cât și acțiunea penală a fost începută împotriva acestora la data de 10.11.2007 orele 5 .20.Măsura reținerii care poate fi luată numai față de învinuit a fost luată în 10.11.2007 orele 2.45, deși si au devenit învinuiți abia 3 ore mai târziu.

În temeiul art. 224 indice 2 autorizarea C.P.P. folosirii investigatorilor sub acoperire poate fi dată numai de către procurorul care efectuează sau supraveghează urmărirea penală,iar in cazul nostru așa cum am arătat mai sus urmărirea penală a început după ce am fost reținuți iar folosirea investigatorilor sub acoperire precum și procesul verbal de predare a sumelor necesare cumpărării drogurilor au fost remise înaintea începerii urmăririi penale, în data de 09.11.2007.

Având în vedere încălcările art. 224 indice 2 detaliate mai sus și raportat la disp. art. 197 au C.P.P. apreciat că autorizarea investigatorilor sub acoperire este lovită de nulitate și se impune anularea tuturor actelor nelegale efectuate înaintea urmăririi penale.

S-a mai susținut că inculpatul a aratat că ofițerii i-au cerut să-i contacteze pe inculpați pentru a procura o cantitate de ecstasy. La solicitarea ofițerilor a ridicat cererea de pastile de la 1000 la 5000 si a ridicat prețul la 40 000 euro. Arată ca a fost amenințat de către ofițeri cu arestarea familiei sale dacă nu va colabora, iar dacă va colabora va beneficia de art. 16. arată ca cei doi inculpați nu au acceptat inițial oferta și ca i-a sunat de câteva ori zilnic timp de 3 săptămâni. Arata ca știa ca cei doi inculpați nu sunt traficanți de droguri, și că aceștia nu ar fi adus drogurile în țară dacă el nu insista.

Cu privire la cele trei declarații ale inculpaților date în fața instanței la data de 04.02.2009 au solicitat să se constate că acestea se coroborează perfect între ele și că nu sunt contrazise de niciun alt mijloc de probă aflat la dosar.

Mai mult trebuie observat că la dosarul cauzei nu există absolut niciun alt mijloc de probă care să dovedească vreun aspect referitor la atitudinea inculpaților dinaintea venirii în România, despre cine a avut inițiativa traficului, care au fost discuțiile premergătoare dintre inculpați, când și câte au fost discuțiile.

Susținerea din rechizitoriu, preluată apoi și de către instanță potrivit căreia existau indicii împotriva celor 2 inculpați, deoarece declarase că aceștia fac parte dintr-o grupare de traficanți de droguri, este evident falsă în contextul în care declarația lui a fost luată după venirea în țară a celor 2 inculpați.

În acest context declarațiile celor trei inculpați care relatează aceste aspecte nu pot fi combătute și nici înlăturate de intima convingere a instanței.

Cu privire la aprecierea celor 3 declarații ale inculpaților date în data de 04.02.2009, singurele mijloace de probă care atestă atitudinea inculpaților dinaintea venirii în România, despre cine a avut inițiativa traficului, care au fost discuțiile premergătoare dintre inculpați, când și câte au fost discuțiile, au solicitat să se aibă în vedere cauza Ramanauskas contra Lituaniei și cauza de contra Portugaliei, raportate si la art. 68

C.P.P.

Din probele amintite si necombătute de vreun alt mijloc de probă, au arătat inculpații, reiese că fără intervenția lui ( care acționa sub presiunea și stricta supraveghere a ofițerilor, așa cum reiese chiar din rechizitoriu) infracțiunea nu ar fi fost comisă.

La momentul începerii instigării, urmărirea penală și acțiunea penală nu erau puse în mișcare față de si. Aceasta nu era începută nici măcar la momentul arestării. Deci, acestea nefiind începute, echivalează cu faptul că la acel moment nu exista niciun indiciu că autoritățile să-i suspecteze pe cei doi inculpați că ar fi fost traficanți de droguri, aceștia neavând cazier judiciar și mai mult, prima declarație incriminatoare a lui datează din 10.11.2007, dată care coincide cu arestarea, iar instigarea s-a petrecut cu aprox. 1 lună înainte.

Toate conversațiile dintre si cei 2 inculpați au avut loc exclusiv la inițiativa lui, acesta fiind arestat preventiv, și deci nu putea fi contactat. Aceasta reiese din declarațiile celor 3 inculpați, iar Parchetul nu a făcut dovada contrară deși i s-a cerut în repetate rânduri, și era foarte ușor să o facă depunând înregistrările convorbirilor telefonice sau cel puțin listingurile din care să reiasă dacă au sunat și ei.

În contextul în care din chiar cuprinsul rechizitoriului s-a aratat că inculpații au fost contactați telefonic de către au apreciat ca fiind un abuz al Parchetului refuzul de a depune la dosarul cauzei convorbirile dintre aceștia sau listingurile respectivelor telefoane, și totodată ca fiind o greșeală a primei instanțe respingerea cererii noastre de probațiune cu privire la acestea.

Având în vedere faptul ca în speța se arată că sarcina probațiunii incumbă Parchetului în ipoteza in care se invocă instigarea și faptul că noi am invocat această apărare, apreciem că instanța a apreciat în mod greșit respingându-ne cererile de probațiune și nu a încercat să lămurească cauza sub toate aspectele pentru a înlătura dubiul.

În mod total greșit, au arătat inculpații, prima instanță a respins apărările acestora cu privire la instigare motivat de faptul că nu au fost probate. Având în vedere că nu există niciun mijloc de probă produs de către organele de urmărire penală, care să ateste vreun fapt anterior venirii celor doi inculpați in România, nici măcar declarația lui din faza de urmărire penală ci numai probele produse de către noi în faza de instanță, aprecierea judecătorului primei instanțe, se bazează exclusiv pe intima sa convingere, ceea ce nu poate fi permis intr-o cauză penală.

Mai departe, prima instanță în dezvoltarea considerentelor nu se bazează pe absolut niciun mijloc de probă, făcând numai niște aprecieri pur subiective care nu au nici măcar valoarea probatorie a unei prezumții(locul unde a fost depozitată marfa și cantitatea). Aici nu trebuie să omitem faptul că această cantitate a fost solicitată expres prin insistențe de către organele de urmărire penală.

Art. 68 interzice C.P.P. cu desăvârșire determinarea unei persoane să săvârșească o faptă penală în scopul obținerii de probe. Așa cum s-a arătat în literatura de specialitate, au susținut inculpații, pentru a se intra sub incidența art. 68 p activitatea de provocare a unei infracțiuni trebuie să îmbrace forme concrete de instigare care să inițieze în mintea unei persoane ideea de a săvârși o infracțiune; ea poate consta în rugăminți insistente, înșelăciune, insinuări, hărțuire sau solicitări repetate bazate pe simpatii personale create în acest sens.

Având în vedere că speța dedusă judecății este aproape identică cu spețele CEDO invocate, apreciem că în cazul inculpaților și a fost grav încălcată prezumția de nevinovăție și dreptul la un proces echitabil conferit de art.6 din Convenție.

Totodată având în vedere că din probatoriul administrat reiese că au fost încălcate și dispozițiile art. 68 din C.P.P. inculpații au apreciat că în temeiul art. 64 alin. 2 p se impune înlăturarea tuturor mijloacelor de probă obținute în mod ilegal.

Aplicând disp. legale amintite precum și practica CEDO la speța noastră, ar însemna că trebuie înlăturate absolut toate mijloacele de probă care îi privesc pe si de la momentul primului telefon dat de acestora și până la momentul arestării acestora în România.

În această situație nu am avea nicio probă la dosarul cauzei care sa îi incrimineze pe acești doi inculpați, faptele de care sunt acuzați nefiind dovedite în niciun fel, și deci se impune achitarea acestora pentru că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

Totodată din probele administrate reiese fără dubiu că celor 2 inculpați le-a lipsit rezoluția infracțională la săvârșirea faptei, cei doi aflându-se sub presiunea psihică și constrângerea morală exercitată de către, săvârșind fapta numai datorită faptului că au fost determinați de către agentul provocator. Prin urmare fapta nu a fost săvârșită cu vinovăție și deci nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii.

Inculpații și - - nu au motivat în scris apelurile.

În faza cercetării judecătorești au fost audiați inculpații, s-a încuviințat proba cu înscrisuri pentru inculpații și iar pentru inculpații și s-a dispus efectuarea unei adrese către - Serviciul Teritorial Timișoara privind înregistrarea convorbirilor telefonice.

Analizând sentința apelată din prisma motivelor de apel invocate și analizate din oficiu, în limitele prev. de art. 371 al. 2.C.P.P. instanța constată că apelurile formulate sunt nefondate, pentru considerentele care urmează:

Cu privire la primul motiv de apel invocat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, referitor la nelegala restituire către inculpatul a autoturismului marca BMW 750 IL cu nr. de înmatriculare -, Curtea constată că această critică este nefondată, deoarece potrivit art. 17 al.1 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 1118 lit. teza II-a Cod Penal, mijloacele de transport trebuie să fie fabricate, pregătite sau adaptate în scopul săvârșirii uneia dintre infracțiunile prev. de art. 2-10 din Legea nr. 143/2000, fiind deci destinate să servească la comiterea acestora.

În cauză, drogurile au fost descoperite în portiera autoturismului,astfel încât nu se poate reține că autoturismul în cauză îndeplinește condițiile legale sus menționate în vederea confiscării.

Mai mult decât atât potrivit Deciziei nr. XVIII /2009 a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în soluționarea unui recurs în interesul legii, a căror dezlegare dată problemelor de drept judecate este obligatorie pentru instanțe, potrivit art. 414²al.3 Cpp, "mijlocul de transport cu care făptuitorul s-a deplasat având asupra sa o cantitate de droguri ce urma a fi vândută nu ar putea fi considerat că ar fi putut fi folosit la săvârșirea infracțiunii".

Referitor la cel de-al doilea motiv de apel al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș cu privire la neaplicarea față de inculpatul a pedepsi accesorii și complementare prev. de art. 64 lit. a teza I, aceasta este nefondat.

Astfel, în cauză în mod corect prima instanță a date eficiență deciziei in interesul legii și jurisprudenței CEDO,având în vedere faptul că într-o speță (cauza Hirst contra Marii Britanii) Curtea a statuat că prin interzicerea automată a dreptului de a alege se încalcă prevederile art. 3 protocolul I din CEDO.

În ceea ce-l privește pe inculpatul nu există nici un motiv pentru a i se interzice acest drept, pedeapsa aplicată și natura infracțiunii săvârșite neimpunând automat această restricție.

II. Referitor la motivul de apel invocat de inculpatul privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 2 al.2 Legea nr. 143/200 cu aplicarea art. 16 din legea nr. 143/2000 în infracțiunea prev. de art. 4 alin.2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000 și aplicarea circumstanțelor atenuante și suspendarea condiționată a executării pedepsei, critica adresată sentinței apelate este nefondată.

Astfel, potrivit art. 2 al.2 din Legea nr. 143/2000 (1) cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de M risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.

În cauză, inculpatul nu a vândut, nu a fost surprins în flagrant, dar a distribuit droguri de M risc, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2 alin.2 din legea nr. 143/2000, deoarece vânzarea de astfel de droguri, constituie o operațiune privind circulația drogurilor de M risc.

Instanța de fond a reținut în mod corect că inculpatul a pus în vânzare droguri de M risc prin intermediul inc., căruia în preda marfa, în indica beneficiarii și uneori îi impunea și prețul de vânzare, aspecte care rezultă din declarația aceluiași inculpat, convorbirile telefonice dintre cei doi din data de 21.09.2007 transcrisă în procesul verbal de la fila 27 dosar urmărire penală, aspecte confirmate ulterior și de către numita din declarația dată în faza de urmărire penală (fila 283), care a recunoscut că a predat inculpatului la solicitarea inculpatului o cantitate nespecificată de cocaină și că acesta obișnuia să se deplaseze în străinătate pentru a se aproviziona cu droguri.

Sub aspectul laturii obiective, acțiunea de distribuire a drogurilor de M risc, constituie operațiunea privitoare la circulația drogurilor, care este enumerată în conținutul normei de încriminare și care constituie conduită interzisă.

Fapta reținut în sarcina inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2 alin.2 din legea nr. 143/2000 și nu ale art. 4 al.2 din aceeași lege, deoarece distribuirea de droguri de M risc este o operațiune privind circulația drogurilor de M risc.

Curtea înlătură apărările inc. referitoare la faptul că declarațiile inculpatului este interesată, a fost făcută pentru a beneficia de art. 16 din legea nr. 143/2000 și nu poate fi folosită împotriva sa, deoarece art. 16 din Legea nr. 143/2000 a fost introdus de legiuitor tocmai pentru a facilita identificarea și tragerea la răspunderea penală a acelor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri.

De altfel, chiar inculpatul este cel care a beneficiat de prevederile art. 16, în cauză neexistând probe din care să rezulte că ar fi fost amenințat, afirmațiile inculpatului fiind simple supoziții. De asemenea nu s-a dovedit că numita și inculpatul în faza de urmărire penală au dat declarații cu încălcarea art. 68.

Cod Penal

În dovedirea vinovăției inculpatului stau declarațiile inculpatului, procesul verbal fila 67 dosar urmărire penală privind transcrierea convorbirilor telefonice, declarațiile numitei din faza de urmărire penală.

În cauză s-a reținut în mod corect prevederile de 42 al.2 întrucât Cod Penal inculpatul a distribuit de mai multe ori și în baza aceleiași rezoluții infracționale droguri prin intermediul inculpatului.

Apărările inculpatului, referitoare la faptul că atunci când a folosit cuvântul "praid" în discuțiile telefonice se referea la jocul pe calculator și nu la "sare = droguri" nu pot fi reținute fiind dovedit faptul că inculpatul vorbea codificat atunci când se referea la droguri și de asemenea nu sunt de natură a înlătura toate celelalte mijloace de probă care dovedesc vinovăția.

III. Cu privire la apelul declarat de inculpații și, aceștia au solicitat achitarea potrivit la art. 10 lit. e Cpp, raportat la cauza Ramanauskas contra Lituaniei și cauza de contra Portugaliei, art. 68.p Cod Penal, considerând că au fost instigați la săvârșirea acestor infracțiuni.

Critica inculpaților este nefondată, deoarece în cazul de față nu a fost dovedită instigarea celor doi inculpați la săvârșirea infracțiunii, situația de fapt din speța de față neputându-se raporta la cele două cauze din jurisprudența CEDO. În cazul de contra Portugaliei, investigatorul sub acoperire împreună cu o altă persoană, cunoscut consumator de droguri, l-au contactat pe reclamant, aratand ca sunt interesati de achizitionarea unei cantitati de 20 de heroina. de a acceptat sa ii ajute si, insotit de cei doi politisti sub acoperire si de, s-au deplasat la locuinta unei terte persoane, de unde a procurat trei pachetele cu heroina avand in total 20 de g, asa cum i se ceruse. In momentul in care le-a inmanat unul din pachetele de heroina, politistii si-au declinat calitatea si l-au retinut.

În speța de față, inculpații au venit de bună voie din ia cu o cantitate considerabilă de droguri pe care au ascuns-o în autoturism. Nu poate fi reținută instigarea având în vedere faptul că aceștia au fost contractați prin telefon și au putut refuza solicitarea inculpatului dacă erau de bună credință, știut fiind faptul că traficul de droguri de M risc constituie conduită interzisă.

În cauza Ramanauskas contra Lituaniei, situația de fapt este diferită Reclamantul a aratat ca in a doua jumatate a anului 1998 si inceputul anului 1999 fost contactat de catre AZ, o persoana ce nu o cunostea, prin intermediul lui VS, o cunostinta particulara. AZ i-a solicitat sa il ajute in achitarea unei terte persoane, oferindu-i in schimb suma de 3.000 dolari SUA (USD). Reclamantul initial a refuzat acest lucru, insa ulterior a acceptat dupa ce AZ si-a reinnoit oferta de 3 ori.

Așa cum rezultă și din adresa DIICOT - Serviciul Teritorial Timișoara, (fila 101 dosar), inculpatul a fost cel care a solicitat să ia legătura cu inculpatul și, pentru a beneficia de prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000 și nu investigatorii sub acoperire.

Curtea constata ca datorită dificultatilor inerente activitatii politiei ce are ca obiect culegerea de probe in scopul descoperii si cercetarii infractiunilor, aceasta este nevoita din ce in ce mai mult sa foloseasca agenti sub acoperire, informatori si metode ascunse, in special in domeniul combaterii crimei organziate,traficului de droguri și coruptiei, metode care sunt legale atata timp cat activitatea infractionala este cercetata intr-o maniera pasiva, si nu s-a exercitat o influenta ce a rezultat in instigarea la comiterea infractiunii.

De altfel, inculpați și-au modificat declarațiile în încercarea de a fi exonerați de pedeapsă printr-o raportare forțată la jurisprudența privind obținerea probelor în mod nelegal, având drept consecință înlăturarea acestora.

Nu poate fi reținut faptul că inculpatul ar fi fost instigat pentru a-i determina pe inculpații și să comită infracțiunile, deoarece acestuia i s-au adus la cunoștință în mod legal prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000, de care inc. a consimțit să uziteze.

Inculpații au săvârșit fapta cu vinovăție, neimpunându-se înlăturarea mijloacelor de probă potrivit art. 64 al. 2.

C.P.P.

În ceea ce privește nulitatea autorizării investigatorului sub acoperire ca urmare a încălcării art. 244²raportat la art. 197 Cod penal această nulitate nu ar putea fi decât una relativă, nulitate care trebuia invocată la primul termen de judecată cu procedura completă.

Cât privește infracțiunea de traficul internațional de droguri de M risc, aceasta nu absoarbe pe aceea de trafic de droguri de M risc, fiind reglementate ca infracțiuni distincte.

IV.În ceea ce privește apelul inculpatului nu poate fi reținută apărarea acestuia referitoare la faptul că ar fi doar consumator, deoarece în cauză a fost dovedită vinovăția inculpatului cu privire la infracțiunea de trafic de droguri de M risc în formă continuată, potrivit declarațiilor inculpatului, a martorilor și, raportul de constatare tehnico - științifică nr. -/19.09.2007, -/27.09.2007.

Toți inculpații au avut printre motivele de apel invocat faptul că nu s-au aplicat circumstanțe atenuante prevăzute de art.74 Cod Penal, solicitându-se si schimbarea modalității de executare a pedepsei cu aplicarea art.81

Cod Penal

Astfel, inculpatul a formulat apel doar cu privire la nereținerea circumstanțelor atenuante concretizare în faptul că acesta a absolvit două facultăți, nu are antecedente penale, a recunoscute fapta, a avut o comportare foarte bună inclusiv în Penitenciar, așa cum rezultă din referatul de evaluare depus la dosar, iar instanța de fond nu a motivat nereținerea acestor circumstanțe cu toate că este permisă aplicarea lor chiar dacă inculpatul a beneficiat de prevederile art. 16 din Legea nr. 143/2000, ca și cauză de atenuare a pedepsei.

Inculpatul cu privire la reținerea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 lit. a, c a Cod Penal arătat că a avut o atitudine sinceră și cooperantă, a recunoscut fapta de consum de droguri, are dublă cetățenie, este asociat în firmă, căsătorit, are 2 copii minori fiind singurul întreținător de familie. Ceilalți inculpați au solicitat reținerea în subsidiar a circumstanțelor atenuante.

Critica inculpaților cu privire la aceste aspecte este nefondată, deoarece circumstanțele atenuante nu pot fi aplicate în cauză, instanța de fond reținând în mod corect că aceste aspecte au fost avute în vedere la aplicarea pedepsei orientate spre minimul special prevăzut de lege și nu ca circumstanțe atenuante, având în vedere caracterul grav al faptelor de care au fost găsiți vinovați inculpații și a urmărilor pe care acestea le pot avea în societate.

Este adevărat că aplicarea prevederilor art. 16 din Legea nr. 143/2000 ca și cauză de atenuare nu înlătură reținerea circumstanțelor atenuante, dar aplicarea acestora este facultativă, iar nu obligatorie pentru instanță, care a motivat neaplicarea lor.

Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului.

Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea săvârșirii altor fapte penale.

Curtea apreciază că în raport de gradul de pericol social al faptei, rezultat din modalitatea și împrejurările concrete de comitere a acesteia, menținerea cuantumului pedepselor și a modalității de executare este justificată, raportat la dispozițiile art.72 și 52.

Cod Penal

În cauză nu a fost făcută dovada existenței unor alte circumstanțe personale care să justifice diminuarea cuantumului pedepsei stabilite inițial, motiv pentru care s-a dat eficiență principiului proporționalității între gravitatea faptelor comise și profilul socio- moral al inculpaților.

În conformitate cu dispozițiile art.72 pen. la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele speciale de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.

Criteriile generale de individualizare a pedepselor sunt expres prevăzute de legiuitor în dispozițiile art.72 pen. și orice abatere de la judicioasa lor utilizare în procesul de stabilire și aplicare a pedepsei presupune analizarea obiectivă a probelor de la dosar care duc la aplicarea acestora. Ca măsură de constrângere și mijloc de reeducarea pedepsele aplicată de prima instanța sunt just stabilită față de modul de săvârșire al faptei, personalitatea inculpaților și natura infracțiunii comise.

Pentru aceste considerente, potrivit art. art. 379 pct. 1 lit. pr. pen se vor respinge, ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș si inculpații, - -, împotriva sentinței penale nr. 204/PI din 19.03.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr-.

Potrivit art. 350.C.P.P. se va menține starea de arest a inculpaților, - -, iar în baza art. 381.C.P.P. raportat la art. 88.Cod Penal se va deduce din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat din prezenta cauză durata arestării preventive de la data de 19.03.09 la zi.

Conform art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul procurorului vor rămâne în sarcina acestuia.

Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va obliga pe fiecare inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuielile judiciare avansate de stat în apel.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În baza art. 379 pct.1 lit. b pr.pen. respinge ca nefondate apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și inculpații, -, împotriva sentinței penale nr. 204/PI din 19.03.2009 a Tribunalului Timiș pronunțată în dosarul nr-.

În baza art. 350.C.P.P. menține starea de arest a inculpaților, -,.

În baza art. 381.C.P.P. raportat la art. 88.Cod Penal deduce din pedeapsa aplicată fiecărui inculpat din prezenta cauză durata arestării preventive de la data de 19.03.09 la zi.

În baza art. 192 alin.3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat în apelul procurorului rămân în sarcina acestuia.

În baza art. 192 alin.2 Cod procedură penală, obligă pe fiecare inculpat la plata sumei de 200 lei cheltuieli judiciare avansate de stat în apel.

Cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu procurorul și de la comunicare cu inculpații.

Pronunțată în ședință publică, azi, 21.10.2009.

PREȘEDINTE, Pt. JUDECĂTOR,

- - - - -

încetat activitatea,

Președinte Secție Penală,

GREFIER,

- -

Red. /09.11.2009

Tehnored. A,

Ex.7 /19.11.2009

Primă instanță - Tribunalul Timiș - judecător

Președinte:Codrina Iosana Martin
Judecători:Codrina Iosana Martin, Victor Ionescu

#Judecator Codrina Iosana Martin

Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 109/2009. Curtea de Apel Timisoara

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 109/2009. Curtea de Apel Timisoara