Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 13/2010. Curtea de Apel Bacau

Jurisprudenţă şi speţe de drept penal (Jurindex)

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

Dosar nr-

DECIZIA PENALĂ NR.13

Ședința publică 27 Ianuarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu judecător

JUDECĂTOR 2: Monica Vadana judecător

GREFIER: - -

&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație Justiție - - Serviciul Teritorial Bacău -reprezentat legal prin procuror -

La ordine au venit spre pronunțare apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 65/D din 12.02.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr-.

Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în ședința din 12 ianuarie 2010, susținerile fiind consemnate în încheierea din acea zi.

CURTEA

-deliberând-

Prin sentința penală nr.65/12.02.1009 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr- s-a dispus:

A fost condamnat inculpatul-,CNP -, fiul lui și, născut la 14 iulie 1974 în B, domiciliat în B, str. - 9/A/8, studii superioare, ocupația: lector universitar la Universitatea B, necăsătorit, fără copii, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, după cum urmează:

- la pedeapsa de3 (trei) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de cumpărare și deținere de droguri de risc și mare risc, prev. de art.2 alin.1, 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit.a și art.76 alin.1 lit.a din Codul penal;

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II și lit.b din Codul penal, pe odurată de 2 (doi) ani;

- la pedeapsa de3 (trei) ani închisoare, pentru comiterea infracțiunii de scoatere din țară de droguri de risc și mare risc prev. de art.3 alin.1, 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.74 lit.a din Codul penal și art.76 alin.1 lit.a din Codul penal;

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II și lit.b din Codul penal, pe o durată de 2 ani.

În baza art.33 lit.a și art.34 lit.b din Codul penal, coroborat cu art.35 alin.3 Cod penal;

S-au contopit pedepsele principale în pedeapsa cea mai grea.

S-au contopit pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea.

rezultante:

3 (trei) ani închisoare și 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II și lit.b din Codul penal.

S-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza II și lit.b din Codul penal, pe durata și în condițiile art.71 alin.2 Cod penal.

În baza art.88 Cod penal;

S-a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatului, reținerea din 13 aprilie 2005.

În baza art.86/1 Cod penal:

S-a dispus suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere, pe durata termenului de încercare de 6 (șase) ani, stabilit potrivit art.86/2 Cod penal și care se va socoti de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare.

În baza art.86/3 Cod penal;

Pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bacău, desemnat cu supravegherea sa (fostul Serviciu de protecție a victimelor și reintegrare socială a infractorilor;

- să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 (opt) zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

Atrage atenția inculpatului cu privire la conținutul art.86/4 Cod penal.

În baza art.71 alin.5 Cod penal;

S-a dispus suspendarea pedepsei accesorii aplicate inculpatului.

În baza art.17 alin.1, 2 din Legea nr.143/2000;

S-a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de 364.463,14 lei (RON), reprezentând c/val drogurilor scoase din țară.

În baza art.18 din Legea nr.143/2000;

S-a dispus confiscarea drogurilor de risc și de mare risc identificate și care se află la. B - Serviciul de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog în vederea distrugerii.

S-a constatat că inculpatul a fost asistat de avocați aleși.

În baza art.191 alin.1 Cod pr. penală;

A fost obligat inculpatul la 3.000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:

Înalta Curte de Casație și Justiție, prin decizia penală nr.311/28 ian.2008 pronunțată în dosarul nr- a casat decizia penală nr.170/18 sept.2007 a Curții de Apel Bacău, cât și sentința penală nr.116/D/27 febr.2007 a Tribunalului Bacău, cauza privindu-l pe inculpatul, fiind trimisă spre rejudecare la Tribunalul Bacău.

În vederea rejudecării, pricina a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Bacău sub nr.1731/110/25 martie 2008.

Prin rechizitoriul DIICOT - Biroul Teritorial Bacău nr.20D/P/2 iunie 2005, inculpatul -, fiul lui și, născut la data de 14 iulie 1974 în B, cetățean român, necăsătorit, stagiul militar nesatisfăcut, ocupația cadru didactic în cadrul Universității din B, fără antecedente penale, domiciliat în B, str. -, 9/A/8, jud. B, a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.2 alin.1, 2 și art.3 alin.1, 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal și art.33 lit.a din Codul penal, constând în aceea că, din anul 2003 până în martie 2005, procurat în mod ilicit de la diferite puncte farmaceutice de pe raza municipiului B, droguri de risc și de mare risc, pe care le-a scos fără drept din țară, prin intermediul circuitului poștal.

Din întregul material probator administrat în cauză, a rezultat următoarea situație de fapt:

La data de 30 dec.2004, Responsabilul zonal cu securitatea Poștală și Protecția Informațiilor clasificate din cadrul Direcției Regionale de Poștă Bap redat pe bază de proces verbal unui reprezentant al B trei plicuri externe (823 ), întrucât expirase termenul de păstrare a trimiterilor de corespondență/mesagerie, care nu au fost ridicate de către destinatari, personalul poștal constatând că la adresele indicate pe plicurile respective, nu figurau ca expeditori persoanele indicate (fila 7 dosar urm. penală vol.I).

-se plicurile, au fost găsite 4 țiple din folie transparentă, în care se aflau 3947 comprimate și 75 fragmente de comprimate de culoare albă, ștanțate pe una din fețe cu o linie mediană.

Din verificările efectuate, s-a constatat că două dintre plicuri au fost expediate la data de 11 apr. 2003, de la o cutie poștală din mun. R, jud. N, avându-l ca destinatar pe, 120 Rd., 34689,. La data de 27 apr. 2003, plicurile au fost returnate din SUA, urmând a fi înmânate expeditorului menționat pe plicuri, respectiv Litera, cu sediul pe- B, jud. Lucrătorii poștali nu au reușit identificarea expeditorului, motiv pentru care, cele două plicuri au fost reținute la. B, până la expirarea termenului de păstrare. conțineau un număr de 1963 comprimate și 61 fragmente de comprimate, de culoare albă.

C de al treilea plic a fost expediat la data de 13 mai 2003, de la o cutie poștală din mun. R, jud. N, având menționat ca expeditor,- B, B, iar ca destinatar 9026, 15109, Suedia. La data de 12 iunie 2003, plicul extern a fost returnat la. B, unde a fost reținut până la expirarea termenului de păstrare, întrucât lucrătorii poștali nu au reușit nici în acest caz să identifice expeditorul. Plicul conținea un număr de 1984 comprimate și 14 fragmente de comprimate de culoare albă.

Atât plicurile expediate în SUA, cât și cel expediat în Suedia au fost trimise de către aceeași persoană, deoarece țiplele din folie transparentă au fost împachetate în ziare "PRO SPORT" (țiplele din plicurile pentru SUA în ziarele PRO SPORT din 6 și 7 ianuarie 2003, iar țiplele din plicul pentru Suedia în ziarul PRO SPORT din 7 ian.2003), având același mod de ambalare și de înscriere a destinatarului și expeditorului (redactare la calculator, decupare și lipire pe plic).

La data de 13 ian.2005, Serviciul de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog din cadrul B s-a sesizat din oficiu cu privire la cele constatate în vederea identificării expeditorului, cât și a destinatarilor (filele 3, 4 dosar urm. penală vol.I).

Cele 3947 comprimate și 75 fragmente fiind supuse analizelor fizico-chimice, a rezultat că au conținut de substanță activă diazepam, care face parte din tabelul anexă nr.III la Legea nr.143/2000, privind combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, acest medicament putându-se elibera numai cu prescripție medicală, care se reținea la farmacie (P - RF), după cum rezultă din raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/12 ian.2005, emis de Laboratorul de Analize Fizico-chimice din cadrul Direcției Generale de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog, (fila 14-16 dosar urm. penală vol.I).

La data de 24 ian.2005, în condițiile expirării termenelor de păstrare privind alte trimiteri de corespondență, reprezentanții legali din cadrul aceleiași unități de poștă din municipiul B au predat B 5 (cinci) plicuri externe returnate din străinătate. Nici de această dată nu s-a reușit contactarea expeditorilor, întrucât adresele indicate pe plicuri erau fictive.

Verificându-se conținutul acestor trimiteri poștale externe, s-au constatat următoarele:

plicul nr.1, expediat la data de 14 iulie 2003, destinatar -, 265, 1 - 314, SUA, expeditor -, str. - -,.25/3 Focșani, V, conținea o țiplă din folie transparentă cu 1915 comprimate de culoare albă și formă;

plicul nr.2, fără dată de prezentare, destinatar Julie 7206, IN, -, SUA, expeditor,-,.17,.B,.I,.9, B, conținea 310 comprimate, având aceleași caracteristici;

plicurile 3 și 4, expediate la data de 13 mai 2003, destinatar, 9026, 15109, expeditor,- B, conțineau 2000, respectiv 1000 comprimate de culoare albă, rotunde, ștanțate cu o linie mediană pe una din fețe;

plicul nr.5, expediat la data de 18 iunie 2003, destinatar, 530, Rd, 17857, SUA, expeditor,- I, conținea 10 fiole și 10 fiole (clorhidrat de procaină).

Conform relațiilor de la poștă, trimiterile simple către Suedia și cea cu destinația Julie, SUA, au fost depuse la cutiile poștale stradale din mun. B, iar cea către destinatar -, la Oficiul poștal nr.1 din Focșani, jud. V (fila 36-38 dosar urm. penală vol.I).

către Suedia, identificate la data de 24 ian.2005, au același destinatar cu cele identificate la data de 30 dec.2004, maniera de ambalare fiind identică, doar expeditorii erau diferiți, însă mențiunile s-au dovedit a fi false.

Din cuprinsul raportului de constatare tehnico-științifică nr.-/27 ian.2005 întocmit de Laboratorul de Analize Fizico-Chimice din cadrul A, a rezultat că numai plicurile către destinatarul din Suedia conțineau substanța activă Diazepam, ce face parte din tabelul anexa III la Legea nr.143/2000, acest preparat farmaceutic psihotrop eliberându-se numai cu rețetă, care rămânea farmaciei și în spații cu destinație specială (P-RF și S) - fila 47-49 dosar urm. penală vol.

(procaină) identificat conform relațiilor emise de Direcția de Sănătate Publică B, prin adresa 3934/25 martie 2005, face parte din categoria substanțelor toxice - Decret 466/1979 și Ordinului 43/1980, pentru care nu era prevăzut un regim restrictiv de procurare (fila 208 dosar urm. penală vol.I).

La data de 2 febr.2005, au început controalele la farmaciile din municipiul B, pentru a se afla de unde s-au procurat comprimatele DIAZEPAM, care au fost expediate în străinătate, prin poștă (fila 215 - 230 dosar urm. penală vol.I).

În timp ce organele de urmărire penală se străduiau să-l identifice pe expeditorul plicurilor returnate din străinătate, s-a aflat că la Oficiul Poștal nr.3 din B au fost depuse alte plicuri externe.

Existând suspiciunea că plicurile respective conțin substanțe interzise, dintre cele la care se referă Legea nr.143/2000, procurorul a emis, de îndată, în conformitate cu prevederile art.98 al.12C.P.P. dat fiind caracterul urgent și justificat, Ordonanța nr.0047/29D(9 febr.2005, prin care s-a dispus ridicarea de către polițiștii din cadrul B - Serviciul de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog, a plicurilor externe depuse pentru SUA și Suedia (fila 76 dosar urm. penală).

Astfel, în baza ordonanței sus-menționate, lucrătorii de poliție au ridicat un număr de 5 (cinci) scrisori recomandate externe:

1) scrisoarea recomandată externă RN 27075/1214, destinatar 7900 DR, 32809 - SUA; expeditor, Calea, nr.27 B, conținea 3 flacoane inscripționate 250 și 1 flacon;

2) scrisoarea recomandată RN 27075.1228, destinatar, 6100, 550, 46182 - USA, același expeditor, conținea 10 fiole "" 250 și 7 fiole;

3) scrisoarea recomandată externă 27075.1231, destinatar, 305., 23669 SUA, același expeditor, conținea două flacoane 250;

4) scrisoarea recomandată externă, destinatar, Po 2365, CA 92690 USA, expeditor, str. -, nr.19 I, conținea 32 comprimate inscripționate 120;

5) scrisoare simplă externă, destinatar AB 26 B, 41658, Suedia, cu același expeditor, conținea 398 comprimate inscripționate 2 (fila 78-80 dosar urm. penală vol.I).

La data de 10 febr.2005 (deci a doua zi) a fost înștiințat Tribunalul Bacău, căruia i s-a trimis un exemplar al Ordonanței 47/29D/P/9 febr.2005, prin care s-a dispus ridicarea unor plicuri externe depuse la Oficiul Poștal nr.3, spre luare la cunoștință, potrivit art.98 alin.12C.P.P.(fila 77 dosar urm. penală vol.I).

La data de 11 febr.2005, prin rezoluție motivată, s-a dispus efectuarea unei constatări tehnico-științifice fizico-chimice de către specialiștii Laboratorului de Analize Fizico-Chimice din cadrul A fila 94, 95 dosar urm. penală vol.I).

Din cuprinsul raportului de constatare tehnico-științifică nr.-/14 febr.2005, a rezultat că cele 398 comprimate conțineau substanța activă, iar cele 32 comprimate conțineau substanța activă, ce fac parte din tabelul anexă nr.II, III la Legea nr.143/2000; aceste produse farmaceutice trebuiau eliberate numai cu prescripție medicală, care trebuia să se rețină la farmacie.

Referitor la celelalte produse (flacoane, fiole), conținând, și, s-a stabilit că nu conțin substanțe psihotrope sau stupefiante (fila 96-101 dosar urm. penală vol.I).

La data de 14 febr.2005, organele de cercetare penală, în baza ordonanței emise de procuror în conformitate cu prevederile art.98 alin.12C.P.P. în aceleași condiții de urgență justificată (fila 106 dosar urm. penală) au procedat la ridicarea altor 2 plicuri externe de la Oficiul Poștal nr.3 B, constatându-se că prezintă interes în cauză, scrisoarea simplă avându-l ca destinatar pe, 57, Court, BT 96 UA UK.

Verificându-se conținutul plicului, s-au găsit 98 comprimate inscripționate 90 și 60, care, fiind analizate fizico-chimic, a rezultat că au conținut de substanță activă, care face parte din tabelul anexă II la Legea nr.143/2000, având, de asemenea, regim restrictiv privind condițiile de procurare, potrivit raportului de constatare tehnico-științific nr.-/17 febr.2005, întocmit de Laboratorul de Analize Fizico-chimice din cadrul (fila 121 - 125 dosar urm. penală vol.I).

poștale ridicate de la Oficiul Poștal nr.3, Centrul de, conțineau mențiuni nereale privind adresele expeditorilor.

Tribunalul Bacăua fost înștiințat cu privire la emiterea celei de a doua ordonanțe "STRICT-SECRET", la data de 15 febr.2005 (fila 107 dosar urm. penală), deci a doua zi.

În cauză, s-a dispus începerea urmăririi penale ÎN, la data de 18 febr.2005 (fila 1 dosar urm. penală vol.I).

Tribunalul Bacău, prin ÎNCHEIEREA de ședință nr.006/2005, a autorizat interceptarea video a Oficiului Poștal nr.1

Urmare a notelor de interceptare video, a rezultat că, la data de 14 martie 2005, în jurul orelor 1200, - a intrat în unitatea de poștă indicată și, la ghișeul nr.4, unde lucra oficiantul, a depus un plic de culoare maro, cu un formular tipizat, pentru expedierea căruia a plătit 1.078.000 lei ROL, reprezentând serviciul poștal folosit de tip.

Din cuprinsul aceleiași note de interceptare, a rezultat că sus-numitul a predat oficiantului suma de 1.200.000 lei ROL, fără a ridica restul de 122.000 lei ROL de pe ghișeu.

poștal l-a identificat după planșa fotografică pe -, ca fiind persoana care a făcut trimiterea menționată, la data de 14 martie 2005, despre acesta precizând că l-a văzut în mod repetat din luna sept. 2004, trimițând plicuri în străinătate, sus-numitul spunându-i că acestea conțin dischete.

Din nota de sinteză, privind efectuarea supravegherii operative din aceeași dată de 14 martie 2005, rezultat că -, după ce a depus plicul la Oficiul Poștal nr.1 B, a plecat la Oficiul Poștal nr.8, de pe str. - din B, unde a solicitat unei funcționare un timbru pentru Europa și cântărirea unui plic, rezultând 96, după care, după o prealabilă completare de mențiuni pe o trimitere, a procedat la expedierea plicului, pe care l-a introdus în cutia poștală stradală din fața oficiului poștal.

Prin circuitul poștal, și acest plic a ajuns la Centrul de

Astfel, cele două trimiteri externe au fost identificate, la data de 14 martie 2005, la Centrul de

Procurorul, în aceleași condiții de urgență justificată, a emis Ordonanțele 29D/P/14 martie 2005, prin care a dispus ridicarea de către polițiștii din cadrul B - Serviciul de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog a celor două trimiteri poștale externe (fila 131, 133 dosar urm. penală vol.I).

Din verificările efectuate, a rezultat că:

- o trimitere poștală îl avea ca destinatar pe, 5050 SE # 226, OR 97322, USA, expeditor pe, Oficiul Poștal nr.1 Post restant, care conținea 30 de comprimate inscripționate 90 (fila 136 - 139 dosar urmărire penală vol.I). Aceste mențiuni scriptice au fost identificate pe formularul tip, în care a fost depus plicul cu conținut interzis;

- cealaltă trimitere poștală îl avea ca destinatar pe 19, 45152, Suedia, iar ca expeditor pe, str. -, nr.19 B și conținea 400 comprimate rotunde de culoare albă.

Adresele expeditorilor nu au fost reale.

Cele 430 pastile fiind supuse analizelor fizico-chimice, s-a constatat că 30 dintre ele conțineau, 100 conțineau DIAZEPAM și 300 comprimate conțineau, care fac parte din tabelul anexă II și III la legea nr.143/2000, constituind droguri de risc și de mare risc, și având regim restrictiv de procurare, după cum rezultă din raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/16 martie 2005, emis de Laboratorul de Analize Fizico-Chimice (fila 147-154 dosar urmărire penală vol.I).

Înregistrarea video de la Oficiul Poștal nr.1 Bas tabilit fără putință de tăgadă că, la data de 14 martie 2005, - a expediat plicul care a avut ca destinatar pe, 5050 SE # 226, OR 97322, USA.

Această scrisoare a servit ca probă martor pentru cercetarea tehnico-științifică a scrisului de mână, pentru a se vedea dacă a fost executat de - și dacă aceeași persoană a scris adresele de pe următoarele trimiteri externe, expediate pe numele următorilor destinatari:

- - SUA

- - SUA

- - - Suedia

- Mc - UK

- - Suedia,

în primul plic găsindu-se produsul toxic, iar în celelalte, produse farmaceutice ce conțin droguri de risc și mare risc, respectiv 958 comprimate.

Din cuprinsul rapoartelor de constatare tehnico-științifică 30757/25 martie 2005 și -/18 apr. 2005, rezultă că scrisul de mână a aparținut numitului - (fila 168-189 dosar urm. penală vol.I).

Acțiunea penală a fost pusă în mișcare împotriva numitului -, prin Ordonanța din 12 apr. 2005, fiind suspectat că, în perioada aprilie - mai 2003 și, ulterior, până în martie 2005, achiziționat în modalitate ilicită de pe raza municipiului B, din farmacii și depozite farmaceutice, produse farmaceutice ce conțin substanțe ce fac parte din tabelul anexă II și III din Legea nr.143/2000, privind traficul și consumul ilicit de droguri, pe care, ulterior, le-a scos din țară fără drept, prin poștă (fila 552 dosar urm. penală vol.I).

Printr-o altă ordonanță din aceeași zi (12 aprilie 2005), inculpatul - a fost reținut pentru 24 de ore (fila 553).

Propunerea procurorului de arestare preventivă a inculpatului nu a fost aprobată.

A fost identificată o parte din persoanele care i-au vândut inculpatului - comprimate Diazepam, în cantități mari, fără ca acesta să fi prezentat rețeta medicală.

Astfel, - a declarat că în anul 2003, fiind asistent farmacist la SC "" SRL B, unde administrator era mama sa, fără știrea acesteia, la solicitarea inculpatului -, pe care-l cunoștea, fiind foști colegi de liceu, i-a procurat produse farmaceutice cu regim special, de mai multe ori, pe care i le-a vândut. În aprilie 2003, sus-numitul a arătat că, a achiziționat de la depozitele farmaceutice aproximativ 500 de cutii conținând comprimate Diazepam, pe care i le-a vândut inculpatului, fără ca acesta să-i prezinte prescripții medicale și că, ulterior, a încercat să procure rețete în alb, pentru a justifica această vânzare ilicită, abordându-l în acest sens pe numitul, medic de profesie.

Efectuându-se verificări la acest punct farmaceutic, s-a constatat că în toată perioada anului 2003, SC "" SRL se aproviziona în medie, lunar, cu 20 cutii comprimate Diazepam, cu excepția intervalului 14 - 25 aprilie 2003 când au fost achiziționate 580 cutii de Diazepam, respectiv 11.600 comprimate de 10 mg droguri, care au fost vândute inculpatului -, fără prescripție medicală, în scopul expedierii în străinătate (fila 215-216 dosar urm. penală vol.I).

De asemenea, s-a mai stabilit că în cursul aceluiași an, inculpatul - a mai procurat comprimate Diazepam, fără rețetă medicală și de la farmacia " " SRL din B, situată pe str. - din

Responsabila acestei farmacii, BOANĂ -, a declarat că i-a vândut inculpatului, în mod repetat, comprimate Diazepam, fără să fi avut rețete.

Dat fiind perioada mare de timp parcursă, BOANĂ - a precizat că nu poate aprecia numărul de cutii vândute inculpatului. Văzându-l, însă, pe inculpatul prea interesat să cumpere aceste produse farmaceutice, și observând că acesta se aproviziona și de la angajatele sale, a hotărât stoparea acestor vânzări, aducând acest aspect la cunoștința personalului subordonat din farmacie, inclusiv inculpatului, având în vedere că vânzarea acestor produse nu se făcea așa cum cerea legea.

Verificându-se facturile fiscale aferente anului 2003, s-a constatat că farmacia SC " " SRL, de pe str. - din mun. B, s-a aprovizionat cu 28.000 comprimate Diazepam, din care, 14.740 comprimate nu le-a vândut pe bază de rețetă (fila 239-240 dosar urm. penală vol.I).

Inculpatul - a confirmat că a cumpărat Diazepam de la farmacia numitei BOANĂ -, pentru părinții săi bolnavi, însă pe bază dec rețetă eliberată de medicul de familie.

Medicul de familie G-, fiind audiat, a declarat că nu a prescris niciodată pacienților și medicamentul Diazepam sau alte tranchilizante. Verificându-se cele 10 rețete identificate (fila 244 dosar urm. penală vol.I), la farmacia SC " " SRL, pe numele soților și, s-a constatat că pentru perioada 2003 - apr.2004, medicul de familie nu a prescris medicamentul Diazepam.

Martora, asistentă farmacistă la SC " " SRL și l-a amintit pe inculpat, în 2003, ca fiind cumpărător de Diazepam. Inițial, a prezentat o rețetă, care însă nu a fost reținută în farmacie, deși era obligatoriu să se procedeze în acest sens. Martora și-a amintit că i-a eliberat inculpatului, în mai multe rânduri, 1-2 cutii de Diazepam. Martora a constatat că inculpatul cumpăra Diazepam și de la colegele sale, și că aceste vânzări au fost interzise de responsabila farmaciei BOANĂ - în luna octombrie 2003.

Susținerile inculpatului, potrivit cărora n-ar fi cumpărat Diazepam de la " " SRL au fost necorespunzătoare realității.

Ulterior, inculpatul a recunoscut că a cumpărat sporadic acest produs farmaceutic, doar pentru părinții săi, însă nici sub acest aspect, declarația nu s-a confirmat.

S-a dovedit, fără putință de tăgadă, că inculpatul a expediat în străinătate prin poștă produsele farmaceutice cumpărate ilicit, fiind un client fidel al oficiilor poștale 1, 3 și 8 din mun.

Funcționarele de la oficiile poștale de mai sus, și-au amintit că inculpatul a trimis în perioada 2003 - 2005, plicuri în străinătate, atât scrisori simple, cât și recomandate sau -uri.

Martorii au făcut precizări de detaliu, cu referire la împrejurarea că inculpatul făcea trimiteri repetate, chiar săptămânal expedia 1-5 plicuri în străinătate, în principal SUA, Suedia, Anglia, Germania, cu precizarea că plicurile trimise erau format A5 și A4, de gramaj mic și de mai multe ori erau cu bule, acest din urmă gen de expediție fiind folosit pentru protejarea conținutului.

Martora aflase că expeditorul plicurilor respective era profesor la Universitatea din B, de la doi tineri cu care inculpatul s-a întâlnit la sediul unității de poștă.

Numărul mare al plicurilor expediate de către inculpat au făcut ca martora să le cunoască după scrisul de mână al adreselor. Martora a constatat că inculpatul expedia plicuri în străinătate și de la ghișeele colegelor sale. Martora, a observat că numele expeditorilor erau false, i-a solicitat explicații inculpatului, care i-a spus că făcea servicii unor colegi.

În realitate, însă, inculpatul a scris pe plicuri adrese fictive pentru a nu putea fi identificat ca expeditor al trimiterilor ce conțineau droguri de risc și mare risc, în eventualitatea unor interceptări sau returnări din străinătate.

Martora l-a identificat pe inculpat ca făcând trimiteri repetate în străinătate în regim de scrisoare recomandată sau simplă. Martora și-a amintit că în 2003, inculpatul a apelat la serviciul poștal - o singură dată, dovedindu-se că trimiterea respectivă avea conținut interzis. Privind acest colet, martora a relatat că a fost încunoștințată pe cale ierarhică de la B că trimiterea poștală avea conținut interzis. a fost preluat de martoră în vederea expedierii, în virtutea atribuțiilor de serviciu. ierarhici i-au pus în vedere să contacteze expeditorul pentru a-i aduce la cunoștință că expediția trimisă nu va ajunge la destinație.

Martora și-a amintit că și-a îndeplinit în mod corespunzător obligațiile de serviciu, privind verificarea plicului trimis în regim -, însă inculpatul, înainte de sigilarea plicului a schimbat conținutul înlocuind fotografiile care i-au fost prezentate, cu produse farmaceutice identificate.

Declarația martorei, cu privire la serviciul - solicitat de inculpat, a fost confirmată de relațiile primite de serviciile poștale. Astfel, verificându-se trimiterile de plicuri în acest regim, pe perioada anului 2003, fost identificată trimiterea făcută la data de 8 martie 2003 de inculpatul _ pe numele fictiv al expeditorului, str. -,.2,.26, B, destinatar fiind () din SUA.

În jurnalul operațiunilor al sucursalei din B a SC " ROMANEASCĂ" SA, a fost identificat numele destinatarului sus-menționat, atestându-se o operațiune de transfer de bani, la data de 16 mai 2003, găsindu-se formularul completat de către inculpatul -, care a ridicat suma de 605 $ (fila 424 - 429 dosar urm. penală vol.I).

S-a dovedit astfel că, anterior, acest destinatar ( din SUA) a cumpărat droguri de la - și că plicul în regim - interceptat, în care au fost identificate produse farmaceutice interzise, urma să aibă aceeași destinație.

Conform relațiilor primite de la unitățile poștale și bancare, s-a constatat că în perioada 2003 - 2005, prin sistemul și -, inculpatul a primit din străinătate importante sume de bani, respectiv 99.482,86 dolari, 1330,69 euro și 6.868.723 lei, suma totală convertită în monedă națională fiind de 3.644.631.397 lei (ROL).

În timpul procesului, s-a constatat că inculpatul a mai încasat suma de 2.120 dolari de la cumpărătorul drogurilor expediate (fila 26-67 dosar 4158/2005.

După cum a rezultat din probele dosarului, inculpatul a procurat produsele cu conținut psihotrop, bineînțeles în mod ilicit, de la diferite farmacii, în principal de pe raza mun. B, pe care apoi le-a trimis în străinătate, prin poștă, către persoanele interesate să cumpere droguri.

Inculpatul a identificat cumpărătorii prin INTERNET.

Despre modalitatea de contactare a clienților și de procurarea acestor produse farmaceutice cu regim restrictiv, au fost edificatoare declarațiile martorilor, - și făptuitorul.

Inculpatul a intrat în posesia banilor (c/val produselor farmaceutice expediate) după ce în prealabil și-a asigurat contactul cu clienții prin intermediul poștei electronice sau a serviciilor de telefonie mobilă, care îi transmiteau -urile (nr. de identificare a transferurilor de bani).

Probele dosarului au indicat faptul că inculpatul ridica bani de la diferite sucursale bancare și poștale din țară: BRD, Bank, Banca Românească, Bank, Banca Transilvania, Banca Comercială.

Inculpatul a procedat astfel pentru a nu-i putea fi identificată activitatea infracțională.

Concluzionând asupra transferurilor de bani făcute pe numele inculpatului, ca beneficiar, s-a constatat că avea o piață vastă de desfacere a drogurilor, respectiv 318 tranzacții ilicite, privind 152 de cumpărători din SUA, Centrală, Suedia, Danemarca, Anglia, Belgia, Franța, Germania, Italia, Elveția, Austria, Canada, Luxemburg, (actele din vol.II dosar urm. penală).

Din interceptările convorbirilor telefonice, s-a aflat că inculpatul se prezenta în rețeaua INTERNET, sub nike-name " ", primind SMS-uri în limba engleză de la un anule, care aștepta un colet. Această persoană s-a regăsit în datele privind transferurile de bani făcute în beneficiul inculpatului, fiind identificat sub numele de, confirmându-se astfel împrejurarea că era unul din clienții produselor interzise, expediate de către inculpat. După numărul de telefon și relațiile conținute în transferurile de bani făcute în beneficiul inculpatului, s-a constatat că emitentul mesajului este una și aceeași persoană, respectiv din Suedia.

convorbirilor telefonice au fost certificate prin încheierea de ședință din 10 mai 2005, pronunțată în dosar nr.3393/2005 al Tribunalului Bacău, prin care s-a dispus totodată și înlăturarea transcrierilor privind convorbirile dintre inculpat și avocat (file 606 - 607 dosar urm. penală vol.I).

Inculpatul nu a pus la îndoială înregistrarea video de la Poșta centrală a, nici depunerea unei scrisori în cutia poștală stradală din fața Oficiului Poștal de pe str. - din B și nu a contestat primirea unor mari sume de bani din străinătate, însă a precizat că nu a trimis în străinătate medicamente interzise (droguri) ci lucrări științifice în vederea publicării, care, parțial, au și fost publicate și care i-au fost plătite, având în vedere că era doctorand în fizică, cadru didactic universitar.

Aceste apărări ale inculpatului au format obiectul vol.IV al dosarului de urmărire penală, însă nu au putut fi luate în considerare, printre altele, pentru următoarele argumente:

- nu se primesc bani pentru lucrările științifice publicate în străinătate;

- lucrările științifice pot fi publicate, fie prin colectivul de redacție al revistei solicitate, fie prin participarea la conferințe internaționale, ori inculpatul nu a ieșit din țară (fila 2 vol.IV);

- în 1995, inculpatul era student și, prin urmare, nu putea fi coautor al lucrării publicate în acel an;

- îndrumătorul de doctorat al inculpatului, prof. Dr. nu a fost informat cu privire la ce lucrări a publicat acesta în străinătate;

- în calitatea sa de doctorand, inculpatul făcea parte dintr-un colectiv de cercetare sau de elaborare a unor lucrări științifice, în condițiile în care un colaborator din colectivul științific sau de redactare al unei eventuale lucrări științifice ar fi valorificat articolul produs în colaborare, beneficiul trebuia să se răsfrângă asupra întregului colectiv și toți colaboratorii lucrării respective trebuia să ia cunoștință de acest aspect, ceea ce nu a cazul în ceea ce-l privește pe inculpat;

- în țară, inculpatul a publicat doar 4 lucrări, care în fond erau niște note de curs (fila 165-211 vol.IV);

- în realitate, inculpatul a descărcat pagini de pe INTERNET, arogându-și merite profesionale nemeritate, după cum rezultă și din convorbirea telefonică interceptată și transcrisă;

- inculpatul și-a adăugat numele pe documente descărcate de pe INTERNET (fila 77 comparativ cu fila 83 vol.IV dosar urm. penală);

- deși inculpatul utiliza în mod frecvent poșta electronică (e-mail-ul), apare de neînțeles de ce nu a utilizat același mijloc pentru transmiterea în format electronic al acelor lucrări, care ar fi ajuns mult mai rapid și sigur la destinație decât prin poștă, care presupunea și cheltuieli de expediere;

- pe formularele completate la primirea banilor din străinătate, a indicat "cheltuieli personale sau cadou";

- a declarat că a primit bani din străinătate de la prieteni și colegi români, deși în realitate a primit bani numai de la cetățeni străini;

- nu a putut fi luată în considerare apărarea inculpatului, potrivit căreia a apelat la serviciile poștale și a înscris pe corespondențele expediate, nume de expeditor false pentru protejarea imaginii sale sub aspect profesional în eventualitatea în care lucrările sale ar fi fost apreciat ca fără valoare științifică de către destinatarii contactați, întrucât și prin rețeaua INTERNET, inculpatul ar fi putut să-și protejeze identitatea, prin intermediul mai multor căsuțe poștale electronice, sub diferite nume, în realitate, însă, comprimatele farmaceutice cu conținut de drog nu puteau fi trimise prin INTERNET.

În plicurile interceptate s-au găsit în total 958 comprimate, cu conținut psihotrop, destinatari fiind (USA), Mc. (Anglia), AB Suedia, - Suedia, expeditorii fiind numele fictive ale numiților din I, I și din

Trei dintre destinatarii menționați pe plicurile cu conținut psihotrop interceptate au expediat bani din străinătate prin, servicii de poștă, ca fiind cei care au trimis diferite sume de bani inculpatului. Astfel:

- Mc (Anglia), în perioada 2004 - 2005, prin 12 tranzacții succesive, a trimis suma totală de 2.671 dolari;

- (Suedia) a expediat la data de 19 mai 2008 suma de 105 dolari;

- (USA), la data de 8 febr.2005 i-a expediat suma de 180 dolari.

Susținerile formulate în apărare de către inculpat nu au putut fi luate în considerare, în condițiile în care Mc, și din Anglia, Suedia și SUA, destinatarii presupuselor lucrări științifice expediate sub nume fictive de către inculpatul -, prin poștă, sunt în același timp destinatarii plicurilor interceptate în care au fost găsite droguri.

le comercializate de inculpat fac parte din categoria drogurilor de risc și mare risc. coretinus 60, 90, 120 mg fac parte din grupa farmacoterapeutică narcotice, stupefiante, opioide, derivați morfinici, ce prezintă contraindicații și precauții necesare, supradozajul determinând grave simptome (sindrom de sevraj), iar asocierea cu alte substanțe etilice producând rezultate periculoase privind starea de sănătate a consumatorului. Aceste produse farmaceutice cu regim de drog, în doze mari și repetate, acționează ca un narcotic și produce o stare de intoxicație cronică prin fenomenele de toximanie (adicție) și obișnuința "foame de toxic", adică o dependență psihică și fizică (fila 191-192 vol.I).

Situația de fapt descrisă mai sus, a rezultat în afara mijloacelor de probă indicate în paranteză din următoarele:

- procesele verbale privind verificarea adreselor expeditorilor menționate pe plicurile externe (fila 22, 23, 190 vol.I)

- relații INTERPOL, privind adresa destinatarului (fila 430 vol.I);

- corespondența primită de la Direcția de Sănătate Publică B, privind verificări la regimul produselor farmaceutice identificate (vol.I fila 28, 29, 210);

- proces verbal întocmit de către organele de cercetare penală privind verificările făcute la punctele farmaceutice SC "" SRL B, SC " " SRL B (fila 215-216, 232, 239-240 vol.I);

- înscrisuri ridicate de la punctele farmaceutice menționate, privind aprovizionarea cu medicamente (facturi fiscale, statutul societății, autorizație privind activitatea cu precursori și stupefiante (fila 217-229, 233-237, 241-243 vol.I);

- procesele verbale întocmite de către organele de poliție, cu ocazia recunoașterii după planșa foto a inculpatului cu planșele foto aferente;

- procesul verbal întocmit de organele de poliție privind recunoașterea de plicuri externe de către martorul, cu planșe foto aferente (fila 339-346 vol.I);

- procesul verbal întocmit de organele de anchetă privind verificarea apărărilor inculpatului prin accesarea rețelei INTERNET, care a pus în evidență cuvântul " FALS" (fila 70 vol.IV);

- declarațiile martorilor audiați în cauză;

- notele sinteză de interceptare audio și video (fila 6-32 vol.III);

- tabel cu verificările expedițiilor externe (fila 602-603 vol.I)

- declarațiile făptuitorului și ale învinuitei Boană, coroborate cu declarațiile inculpatului, care în mod constant s-a declarat nevinovat.

În drept, faptele inculpatului - au constitit:

-infracțiunea de cumpărare și deținere de droguri de risc și mare risc, în formă continuată, prev. și ped. de art.2 al.1,2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 al.2 Cod penal, constând în aceea că, în perioada 2003 - martie 2005, s-a deplasat la farmaciile SC "" SRL B, SC " " SRL B, de unde a cumpărat fără rețetă cantități mari de pastile DIAZEPAM, ce conțin substanța activă dihydrocodeine și care se regăsește în tabelul anexă 2 și 3 la legea nr.143/2000, constituind droguri de risc și mare risc, fapt pentru care acestea au regim restrictiv de procurare;

-infracțiunea de scoatere din țară de droguri de risc și mare risc, în formă continuată, prev. și pedepsită de art.3 al.1, 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, constând în aceea că în perioada 2003 - martie 2005, s-a deplasat de mai multe ori la oficiile poștale din B, unde, în plicuri format A4 și A5, de culoare maronie și de tipul " protejate cu bule de aer", a expediat comprimate cu conținut interzis, la diferite persoane din străinătate, identificate pe INTERNET din SUA, Anglia, Germania, Suedia,

Activitatea infracțională a inculpatului a avut caracter continuu, fiind stopată de declanșarea verificărilor penale.

Așa după cum s-a arătat mai sus, inculpatul - a pledat, în mod constant, însă vinovăția sa a fost pe deplin dovedită.

S-a dovedit fără putință de tăgadă că farmaciile "" SRL și " " SRL B s-au aprovizionat cu mari cantități de medicamente "DIAZEPAM", fără a avea rețete pentru toate medicamentele vândute.

BOANĂ a declarat că în vara anului 2003 "un client al farmaciei venea, fără a avea prescripție medicală", la început i-a vândut acestuia câte 1-2 cutii "întrucât a motivat că dorește să le trimită la sora lui în .".

Ulterior, același tânăr, identificat ulterior în persoana inculpatului " a început să ceară cantități din ce în ce mai mari de Diazepam (5 - 10 cutii) ".

și-a menținut declarațiile de la urmărirea penală și în fața instanței (fila 257, 451 dosar urm. pen. și 171-172 dosar fond), confirmând că știe de la soțul său, asistent la aceeași farmacie, că i-a vândut inculpatului Diazepam, fără rețetă și că acesta " trimitea Diazepam în afara țării". Martora a mai relatat și împrejurarea că medicul s-a prezentat la farmacie cerându-i " să nu mai vândă medicamente cu regim special inculpatului -".

Medicul (fila 456, 457 dosar urm. penală și 273 dosar fond) a declarat că în timp ce a venit la farmacia " " SRL B, făptuitorul - asistent farmacie i-a cerut să-i dea 4-5 rețete pentru a justifica unele medicamente vândute fără prescripție medicală, iar soția sa, martora, i-a spus că soțul său, i-a vândut "Diazepam" inculpatului, " un băiat cu o mașină străină cu nr. - SIR -", despre care martorul a declarat că îl cunoaște ca fiind inculpatul, fiind vecin de stradă.

Referitor la infracțiunea de scoatere din țară a drogurilor de risc și de mare risc, instanța a constatat că este dovedită pe deplin.

Martora, oficiantă la Oficiul Poștal nr.3 B l-a identificat pe inculpat după fotografie (fila 255, 434 dosar urm. penală și fila 272 - 273 dosar fond), declarând că acesta era "client fidel", expediind săptămânal sau de două ori pe săptămână plicuri protejate cu bule de aer, pentru a nu se deteriora conținutul. Punea câte 1-5 plicuri odată către destinatari din SUA, Germania, Anglia, Suedia, spunându-i că " face servicii unor prieteni".

Aceleași împrejurări au fost confirmate și de martora (fila253, 437 dosar urm. penală și 112 dosar fond), oficianta de la Oficiul Poștal nr.3 și care l-a recunoscut pe inculpat după fotografie, deoarece făcea " expediții săptămânale", depunând plicuri A5 cu bule de aer, către destinatari din SUA și Marea Britanie.

Edificatoare au fost și declarațiile martorei (fila 251, 252, 253, 431 dosar urm. penală și 110 dosar fond), care a arătat că în perioada 2003 - 2005, inculpatul " a depus mai multe plicuri externe pentru expediere", folosind scrisori simple, recomandate și o singură dată . Martora a declarat că referitor la această din urmă expediție, superiorii săi i-au făcut cunoscut că plicul a fost oprit pe traseu la, pentru motivul că avea conținut ilegal.

O asemenea atenționare, care o putea pierderea slujbei, martora nu o putea uita. Astfel că și-a amintit că expeditorul acelui plic a fost inculpatul -, care a manevrat expediția nesigilată, ulterior verificărilor efectuate de ea.

Martora a fost contrariată de faptul că pe plic era trecută adresa expeditorului din I, deși inculpatul a trimis plicul din Chiar dacă plicul nu a ajuns la destinație, inculpatul nu a făcut reclamație.

Inculpatul, având un fizic plăcut și comportamentul unui gentelman, a inspirat încrede oficiantei, fapt pentru care a putut introduce pastilele în locul fotografiilor prezentate la control; unui client care n-ar fi avut însușirile inculpatului, nu i s-ar fi permis să sigileze (lipească) plicul după control.

În provincie, funcționarele de la poștă reușesc să-și cunoască clienții fideli, cu care, de altfel, schimbă cuvinte amabile, salutându-se ca vechi cunoștințe, când se întâlnesc pe stradă, în mijloacele de transport,

Aceasta fiind situația, a fost exclus ca memoria martorei să o fi condus la concluzii greșite.

Vinovăția inculpatului a fost dovedită și prin declarațiile martorilor, care l-au recunoscut pe inculpat ca fiind client fidel al oficiilor poștale, unde erau salariate.

Toți martorii asistenți, la recunoașterea inculpatului după fotografiile din planșele foto, au relatat instanței că recunoașterile s-au făcut fără ezitare și fără a se exercita presiuni asupra persoanelor care l-au recunoscut pe inculpat.

Medicul de familie a confirmat și în fața instanței de fond că nu a prescris Diazepam părinților inculpatului (fila 442 dosar urm. penală și 136 dosar fond).

În cadrul operațiunii de filaj din 14 martie 2005, s-a constatat că inculpatul, la ora 1210, depus un plic la Oficiul Poștal nr.1 B și un alt plic la Oficiul Poștal nr.8 din B, la orele 1230, după ce s-a întâlnit cu o persoană de sex feminin.

Firește, bine ar fi fost dacă inculpatul ar fi fost surprins în flagrant, însă lucrătorii de poliție cu atribuții de filaj nu aveau și atribuții de intervenție privind constatarea flagrantă a infracțiunii.

Inculpatul nu a dat explicații plauzibile privind motivul pentru care a depus la data de 14 martie 2005 cele 2 plicuri, în vederea expedierii, în locuri diferite. Instanța a constatat că singura rațiune a fost ca să i se piardă urma, pentru a nu putea fi identificat, în condițiile în care și-a dat seama că era, motiv pentru care a depus plângere la poliție, înregistrată sub numărul -/21 febr.2005.

Inculpatul a mai depus o plângere la Poliție, care a fost înregistrată sub nr.-/22 martie 2005.

Plângerile sale, fiind scrise de mână, au fost avute în vedere la efectuarea constatărilor tehnico-științifice grafice (fila 165-189 dos urm. penală), ca înscrisuri ale comparației, constatându-se că inculpatul a scris adresele de pe plicurile interceptate la data de 14 martie 2005.

La interceptarea celor două plicuri au fost avute în vedere următoarele:

- informațiile din notele de filaj, care au evidențiat prezența inculpatului la oficiile poștale 1 și 8 din B;

- suspiciunea rezonabilă a lucrătorilor poștali că cele două plicuri au conținut interzis, în condițiile în care, deși fusese trimise de aceeași persoană, respectiv de către inculpat, la expeditor figurau alte nume, bineînțeles fictive;

- alte trimiteri poștale cu aceleași caracteristici nefiind identificate la acel moment;

Lucrătorul poștal de la Oficiul Poștal nr.1, martorul și-a menținut și în instanță declarațiile de la urmărirea penală (fila 339 - 346 dosar urm. penală și fila 172 dosar fond). Martorul a recunoscut că nu a verificat conținutul plicului pe care l-a primit pe încredere printre altele, și din cauza aglomerației de la ghișeu.

În cazul plicurilor MS, expeditorul pune plicul său în plicul special cu bule, tot el fiind și cel care trebuie să completeze adresele: numele destinatarului și al expeditorului cu adresele aferente.

Nu încape nicio îndoială în ceea ce privește recunoașterea plicului în condițiile în care formularul tipizat avea rubrici completate de către funcționarul poștal

A fost audiată și o oficiantă de la Oficiul 8 B, căreia, fiindu-i prezentate planșele foto, l-a recunoscut pe inculpatul - după fizionomie, cu precizarea că era un client fidel, care făcea multe expediții în străinătate, cu tarife ridicate, astfel de clienți fiind puțini într-o unitate poștală de cartier.

Inculpatul a susținut, prin apărarea sa, că la trimiterile interceptate ar fi fost înlocuit conținutul plicurilor expediate de el, ori în plicurile cu scrisul său au fost introduse plicurile în care au fost găsite medicamente.

Instanța a constatat că este exclusă ipoteza susținută de către inculpat, în condițiile în care, absolut toate plicurile interceptate, în lunile februarie - martie 2005, au fost deschise în prezența martorilor asistenți, -, - și.

Cu fizicul și manierele sale de cu educație aleasă, inculpatul a înșelat încrederea lucrătorilor poștali, care i-au primit plicurile pe încredere, în vederea expedierii.

Aveau interes și funcționarii poștali ca să fie descoperită persoana vinovată și a se pune capăt activității infracționale pentru că exista pericolul să-și piardă locurile de muncă. Nu poate fi pierdută din vedere împrejurarea că un plic cu conținut interzis a fost interceptat în străinătate, fiind identificat oficiul și funcționarul poștal care l-a primit pe încredere, în vederea expedierii.

De la evenimentele din septembrie 2001, din, conținutul plicurilor - colete expediate prin poștă obligă la o atenție sporită, mai ales dacă sunt trimise într-o altă țară. suspectate prin palpare că au un conținut interzis prezintă o amenințare serioasă.

În speță, trimiterile poștale au fost legal interceptate de către autorități.

Articolul 8 paragraful 1 din Convenția Europeană proclamă dreptul persoanei de a-și comunica prin scris, prin telefon ori pe cale radiofonică sau prin orice alte mijloace de comunicare gândurile și opiniile sale, fără a-i fi cunoscute de alții, cenzurate sau făcute publice.

Acest drept este stipulat și în art.12 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, precum și în art.17 din pactul Internațional, cu privire la drepturile civile și politice.

Ocrotirea inviolabilității corespondenței este stipulată și în Constituția României, prin art.28.

În art.8 paragraful 2 din Convenția Europeană sunt prevăzute și unele limitări posibile ale exercițiului drepturilor stipulate în paragraful 1 al art.8. Aceste restrângeri sunt admise numai în măsura în care sunt stipulate de lege și dacă ele constituie o măsură care, într-o societate democratică este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății sau a moralei ori protejarea drepturilor și libertăților altora.

Dispozițiile art.53 alin. (1) și (2) din Constituția României sunt concordante cu normele convenției. Astfel, legea fundamentală stipulează cazurile când este justificată o anumită restrângere a exercițiului unor drepturi și, libertăți (inclusiv a celor referitoare la viața privată, familială, la domiciliul și la corespondență).

Această limitare se face numai prin lege și numai dacă se impune, după caz, pentru:

- apărarea securității naționale, a ordinii, a sănătății ori a moralei publice, a drepturilor și libertăților cetățenilor;

- desfășurarea procesului penal, prevenirea consecințelor unei calamități naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav.

Restrângerea trebuie să fie necesară într-o societate democratică, să fie proporțională cu situația care a generat-o și să nu aducă atingere existenței dreptului și libertății.

în dreptul la viață privată nu este posibilă decât în cazul infracțiunilor la care urmărirea penală se efectuează din oficiu pentru mai multe infracțiuni, printre care și în cazul infracțiunilor de trafic de stupefiante.

În speță, au fost îndeplinite cerințele de mai sus.

Art.8 paragraful 2 din Convenția Europeană permite autorităților să deroge, în anumite condiții, de la principiul respectării dreptului la viața privată, la corespondență și la domiciliu, numai în situația în care aceasta este prevăzută de lege, a urmărit un scop legitim, este necesară într-o societate democratică și este proporțională cu scopul urmărit.

În speță, au fost îndeplinite și condițiile de mai sus. în dreptul la corespondența scrisă este reglementată de art.98 alin.1 și C.P.P. art.493 alin.1 lit.b din C.P.P. găsindu-și aplicabilitatea în procedura specială de dare în urmărire, în vederea identificării, căutării, localizării și prinderii persoanelor urmărite.

Reținerea sau ridicarea corespondenței la care se referă art.98 alin.1 C.P.P. trebuie să privească plicurile trimise prin unitățile poștale.

În speță, plicurile fuseseră deja predate de către inculpat în vederea expedierii prin poștă. interceptate făceau parte din categoria trimiterilor poștale internaționale (art.2 din OG 21/2002 publicată în Of. 87/2002.

În cursul urmăririi penale, competența dispunerii măsurii aparține instanței, la propunerea procurorilor care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, însă, în cazuri urgente și temeinic justificate, cum au existat în speță, reținerea și predarea scrisorilor pot fi dispuse, în scris, și de procuror, care este obligat să informeze de îndată despre aceasta instanța, potrivit art.98 alin.12

C.P.P.

Restrângerea exercitării dreptului la corespondență a fost legitimă, atâta vreme cât s-a făcut în vederea apărării unor valori sociale importante, precum prevenirea faptelor penale, respectiv, desfășurarea procesului penal.

Instanța a constatat că măsura a fost proporțională cu scopul urmărit, fiind respectată și exigența de subsidiaritate.

Procurorul a făcut dovada că a informat de îndată Tribunalul Bacău, cu privire la cele dispuse prin ordonanțele din 9, 14 febr. și 14 martie 2005.

Urmare a celor dispuse de instanța supremă, prin hotărârea de casare (Decizia penală nr.311/28 ian.2008 pronunțată în dosar nr-), cu prilejul rejudecării, s-au depus la dosar adresele de înaintare ale celor trei ordonanțe, cu rezoluțiile de primire a corespondenței (fila 96-100 dosar fond), președinte secției penale din acea vreme, precizând că a luat cunoștință de conținutul acestora și dispunând păstrarea documentelor într-o mapă specială de către grefierul șef al secției penale.

La data respectivă, nu se înființaseră la Tribunalul Bacău registrele pentru înregistrarea corespondenței, care nu era destinată publicității. Regulamentul de organizare și funcționare al instanței fiind abia intrat în vigoare. Corespondența respectivă a fost însă păstrată într-o mapă specială, sub cheie, pentru acte secrete de către grefierul șef al secției penale. Deschiderea unui astfel de registru s-a făcut abia în sept.2008, când corespondența în discuție primită în febr-martie 2005 fost înregistrată.

Cerința informării Tribunalului Bacău prevăzută de art.98 al.12C.P.P. a fost pe deplin dovedită de predarea-primirea corespondenței. Împrejurarea că Tribunalul Bacău nu a înregistrat-o într-un registru special, cum cerea regulamentul, nu înseamnă că procurorul nu și-a îndeplinit obligația informării instanței, prevăzută de lege.

Greșeala nefiind a procurorului, sub nicio formă, nu se poate aprecia că mijloacele de probă au fost obținute ilegal.

Nu se cerea, la data respectivă, o confirmare a măsurii de către judecător cu doar informarea instanței de judecată.

Potrivit modificărilor aduse Codului d e procedură penală, prin legea nr.356/2006, nu se mai cere o certificare din partea judecătorului, nici în ceea ce privește convorbirile telefonice interceptate.

Instanța a constatat că nu s-au încălcat prevederile actelor internaționale aplicabile în materie.

Ridicarea plicurilor cu substanțe psihotrope interzise nu a fost singura probă avută în vedere la stabilirea vinovăției inculpatului.

La fila 504 - 506 dosar urm. penală vol.I, exista declarația lui -, care a înțeles să colaboreze cu organele de urmărire penală, dezvăluind că i-a vândut inculpatului - cantități mari de diazepam.

O declarație similară a dat și farmacista BOANĂ - (fila 507-524 vol.I dosar urm. penală).

Conduita procesuală a acesteia din urmă a condus la scoaterea sa de sub urmărirea penală, aplicându-i-se doar o amendă administrativă, iar în ceea ce-l privește pe, s-a dispus prin rechizitoriu neînceperea urmăririi penale, întrucât a beneficiat de o cauză de nepedepsire.

Inculpatul a avut o comportare contradictorie în timpul procesului. Dacă ar fi fost într-adevăr nevinovat, așa cum susține trebuia să fie consecvent prin declarațiile date.

Or, a declarat inițial că nu l-a cunoscut pe, deși erau foști colegi de liceu, dovedindu-se ulterior contrariul, a revenit asupra declarației. Tot la fel a negat, inițial, că l-ar fi cunoscut pe martorul, aspect infirmat ulterior. Boană - nu era o cunoștință a părinților inculpatului, așa cum a susținut acesta.

A declarat că niciodată nu a completat pe plic o adresă fictivă a expeditorului, pentru ca în final să recunoască împrejurarea că pe unele plicuri trecea adrese fictive, la expeditor, pentru protejarea imaginii profesionale, fiind posibil ca cercetările sale să nu fie pe placul persoanei căreia i le trimetea, aceasta putând să i le returneze. Or, raționamentul inculpatului este deficitar, sub aspectul logicii, întrucât corespondența nu-i putea fi returnată, atâta vreme cât numele, prenumele și adresa expeditorului nu erau cele reale; în cazul în care destinatarul era mulțumit, atunci el îi dădea num ele și adresa reală, pentru a i se trimite banii, nu și lucrările pe care a precizat că le primea ulterior, în condițiile în care acestea nu erau valorificate.

Nu a recunoscut că ar fi cunoscut pe cineva din Suedia, deși s-a dovedit că a primit bani din Suedia, cît și un

În principal, inculpatul s-a declarat nevinovat. În subsidiar, a solicitat a i se reține în sarcină doar 5 (cinci) plicuri cu substanțe psihotrope.

Acest lucru nu este cu putință, întrucât s-a dovedit, fără putință de tăgadă, că a cumpărat, fără rețete, mari cantități de medicamente de la farmaciile din oraș și apoi banii primiți din străinătate nu au proveniență licită, în sensul că nu a dovedit că ar fi publicat lucrări științifice în străinătate.

Nu a dovedit că banii primiți din străinătate a reprezentat prețul muncii de cercetare, c/val lucrărilor științifice expediate.

Pentru publicarea de articole în revistele de specialitate în străinătate, nu se primesc bani, edificatoare în acest sens fiind declarația îndrumătorului său de doctorat.

Inculpatul a declarat că a contactat prin rețeaua INTERNET, paginile ale editurilor, care publică reviste în străinătate, exemplificând United, reviste cotate. Urmare a verificării susținerilor inculpatului, s-a constatat că lucrările evidențiate de inculpat ca fiind ale sale, în realitate sunt rezultat al activității de plagiere desfășurată de către acesta.

Nu au putut fi luate în considerare nici susținerile formulate în apărare de către inculpat, potrivit cărora ar fi cumpărat diazepam pentru bunica sa bolnavă de cancer, pentru că nu se recomandă un astfel de medicament în cazul acestei boli.

Funcționarii poștali au confirmat că au fost expediate din B multe plicuri de felul celor interceptate.

Având în vedere cele de mai sus, activitatea infracțională a inculpatului nu a putut fi redusă doar la cele 5 (cinci) plicuri.

Vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită și s-a dispus condamnarea sa la pedeapsa închisorii, pentru fiecare dintre infracțiunile deduse judecății.

La individualizarea pedepselor s-a avut în vedere că nu este cunoscut cu antecedente penale și că în timpul procesului a avut o bună comportare, chiar dacă nu a recunoscut comiterea faptelor reținute în sarcina sa.

Astfel, pentru fiecare infracțiune, s-au aplicat pedepse sub minimul special prevăzut de lege, prin efectul circumstanțelor atenuante reținute în favoarea sa.

S-a ținut seama că faptele deduse judecății au fost comise în formă continuată și că medicamentele comercializate de către inculpat conțineau droguri de risc și mare risc.

Procurorul care a instrumentat cauza nu s-a aflat în stare de incompatibilitate.

Inculpatul este cadru didactic în învățământul superior, provenind dintr-o familie d e intelectuali.

Aceste aspecte îl obligau să nu nesocotească efectele dramatice asupra sănătății celor care consumau stupefiantele (copii, tineri, vârstnici) ale căror slăbiciuni și dezechilibre le-a exploatat în interesul său material.

Chiar dacă avea un salariu modest, faptele sale n-au avut justificare.

Având în vedere locul inculpatului pe scara socială, sub nicio formă nu trebuia să coboare atât de jos și să le facă rău semenilor săi; nu are relevanță că victimele erau din alte țări.

Instanța a apreciat totuși, că scopul pedepselor ar putea fi atins fără executarea în condiții de detenție.

Astfel, la individualizarea pedepselor, s-a avut în vedere limitele prevăzute de lege, care să permită suspendarea sub supraveghere a executării a pedepsei ce va fi stabilită prin aplicarea regulilor concursului de infracțiuni.

S-a stabilit termenul de încercare, cât și măsurile de supraveghere, la care trebuie să se supună pe durata termenului de încercare.

A fost desemnat organul însărcinat cu supravegherea sa.

Inculpatului i s-a atras atenția cu privire la împrejurările care atrag revocarea suspendării.

Din pedeapsa ce i-a fost aplicată a fost scăzută reținerea de 24 ore.

Pe lângă pedeapsa principală, inculpatului i s-au aplicat pedepsele complementare și accesorii, care au fost suspendate ca efect al suspendării pedepsei principale.

S-a dispus confiscarea câștigului obținut de către inculpat din comercializarea interzisă de lege a medicamentelor care conțineau droguri de risc și mare risc.

La confiscarea sumelor s-a avut în vedere cursul valutar de la data rechizitoriului, favorabil inculpatului în raport de cursul de la data pronunțării hotărârii.

S-a dispus confiscarea drogurilor care au mai rămas după efectuarea constatărilor tehnico-științifice, în vederea distrugerii; în partea finală a fiecărui raport de constatare tehnico-științifică, se arată ce substanțe active au mai rămas după efectuarea analizelor de laborator (fila 47-57, 96 - 100, 121-124, 147-157).

le pentru care s-a dispus confiscarea se află în Camera de corpuri delicte a IPJ B - Serviciul de combatere a crimei organizate și antidrog, în plicuri tip MAI sigilate.

S-a luat act că inculpatul a fost asistat de avocați aleși pe toată durata procesului penal.

În temeiul art.191 C.P.P. inculpatul a fost obligat la plata de cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva sentinței penale au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău și apelantul inculpat.

Prin motivele scrise de apel, parchetul invocă nelegalitatea și netemeinicia sentinței prin aceea că:

Instanța în mod greșit dedus perioada reținerii din 13 aprilie 2005, în realitate, inculpatul fiind reținut în data de 12.04.2009 ora 19,00 până în data de 13.04.2009 ora 19,00.

În legătură cu confiscarea drogurilor de risc și mare risc dispusă în baza art.18 din Legea 143/2000, s-a apreciat că instanța trebuia să cuantifice cantitățile și să dispună în mod concret confiscarea substanțelor active rămase în urma analizelor de laborator - care au fost ambalate, sigilate și predate organelor de cercetare penală, după cum urmează: conform raportului de constatare tehnico științifice nr.-/12.01.2005 emis de Laboratorul de Analize Fizico Chimice din cadrul - au rămas 1958 de comprimate Diazepam și 61 fragmente Diazepam proba 1, 1979 comprimate Diazepam și 14 fragmente Diazepam proba 2, conform raportului de constatare tehnico științifică nr.-/27.01.2005, au rămas 2974 comprimate Diazepam, conform raportului de constatare tehnico științifică nr.-/14.02.2005 au rămas 370 comprimate proba nr. 3a și 16 comprimate de proba nr.3b, 22 comprimate de proba nr.1 a și 36 comprimate de proba nr.1b, conform raportului de constatare tehnico științifică nr.-/16.03.2005 au rămas 20 comprimate de proba nr.1, 77 comprimate Diazepam proba nr.2a și 280 comprimate proba nr.3.

Conform prevederilor art.17 al.1,2 din Legea 143/2000 instanța a dispus confiscarea de la inculpat a sumei de -,14 RON reprezentând contravaloarea drogurilor de risc și mare risc scoase ilicit din țară, echivalentul a 99.482,86 dolari, 1.330,69 euro și 6.868.723 lei ( suma totală convertită în moneda națională la data rechizitoriului fiind de -,14 RON). S-a apreciat că această sumă trebuia reactualizată în raport cu valoarea dolarului și a monedei Euro la data pronunțării.

De asemenea, trebuia dispusă și confiscarea sumei de 2.120 USD conform adresei 29D/P/2005 din 27.06.2005, care suplimentat beneficiile ilicite constatate și carte au format obiectul rechizitoriului (pag.26 vol. II dosar4158/2005).

S-a invocat netemeinicia sentinței penale cu privire la cuantumul pedepsei și modalitatea de executare a acesteia. Având în vedere că inculpatul a încheiat un număr de aproximativ 318 tranzacții ilicite, privind o piață vastă de desfacere de droguri, având 152 de cumpărători din SUA, Centrală, Suedia, Danemarca, Anglia, Belgia, Franța, Germania, Italia, Elveția, Austria, Canada, Luxemburg, etc. cantitatea mare a drogurilor scoasă ilicit din țară și valoarea mare beneficiilor ilicite obținute, faptul că acesta nu recunoscut comiterea faptei, încercând să denatureze adevărul, sub pretextul că sumele primite din străinătate reprezintă contravaloarea unor servicii sau lucrări științifice publicate ( aspect neconfirmat de probele administrate în cauză), s-a apreciat că pedeapsa este prea mică și se impunea executarea acesteia în regim de detenție.

Pentru motivele arătate, s-a solicitat în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod Procedură Penală, admiterea apelului, desființarea sentinței penale și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice.

Apelantul inculpat invocă nelegalitatea sentinței prin aceea că prima instanță nu a stabilit cu certitudine pentru ce fapte a fost trimis în mod real în judecată inculpatul ținând cont și de soluțiile de scoatere de sub urmărire penală / neîncepere a urmăririi penale /disjungere: Se mai invocă faptul că soluția în cauză a fost dispusă pe baza unor probe nelegal administrate, nefiind respectată procedura prevăzută de lege privind interceptarea celor 5 plicuri, din relațiile de la Tribunalul Bacău rezultând că nu au fost înregistrate informările adresate de procuror. Mai arată că plicurile nu au fost deschise în prezența sa. S-a mai invocat și modalitatea de audiere la Parchet a martorei,faptul că inculpatul deși a fost nu a fost surprins în flagrant, nu a fost chemat să asiste la deschiderea plicurilor. De asemenea, se arată eroare de fapt comisă de către prima instanță în condițiile în care și după 2005 au fost înregistrate expedieri de plicuri.

Examinând cauza de față sub aspectul motivelor de apel invocate și sub toate aspectele de fapt și de drept, în temeiul art. 371 alin. 1 Cod procedură penală Curtea constată că următoarele.

Cu privire apelul declarat de apelantul inculpat, mai întâi referitor la actele materiale reținute în sarcina sa.

Curtea reține că instanța de fond, în expunerea argumentelor faptice și juridice ce au condus la pronunțarea soluției criticate, a făcut o descriere amănunțită atât a situației de fapt cât și a temeiurilor de drept pe baza cărora și-a formulat convingerea cu privire la cauza dedusă judecății precum și a probelor care au fundamentat-o, respectând întocmai dispozițiile art. 356 Cod procedură penală, care prevăd mențiunile obligatorii pe care trebuie să le conțină considerentele hotărârii. Astfel, instanța de fond a făcut o descriere detaliată a situației de fapt, expunând pe larg activitatea infracțională desfășurată de inculpat cât și a mijloacelor de probă administrate atât în cursul urmăririi penale cât și nemijlocit în fața instanței și care au confirmat pe deplin situația de fapt expusă în considerentele rechizitoriului.

To todată, instanța s-a conformat dispozițiilor art. 356 Cod procedură penală atât în ceea ce privește analiza probelor care au servit ca temei pentru soluționarea cauzei sub toate aspectele, cât și a celor care au fost înlăturate, procedând la identificarea acestora.

Este adevărat că la instanța de fond inculpatul a solicitat să se rețină în sarcina sa doar cele 5 plicuri interceptate, instanța precizând că nu pot fi avute în vedere doar aceste acte materiale, fără însă a mai motiva exact care alte acte materiale au mai fost reținute.

Din întreg probatoriul administrat în cauză rezultă fără dubiu vinovăția inculpatului. Astfel, din declarațiile făptuitorului asistent farmacist la SC SRL rezultă că i-a livrat în repetate rânduri inculpatului produse farmaceutice cu regim de drog de mare risc, în aprilie 2003 i-a vândut 500 cutii de comprimate ( fl. 215-216 ). De asemeni, din declarațiile martorei Boană, farmacist la SC Pharme SRl rezultă că a vândut inculpatului în nenumărate rânduri inculpatului, fără rețetă astfel de produse farmaceutice, fapt atestat și de verificările facturilor fiscale care nu se justificau cu rețetă pentru un număr de 14.740 comprimate (filele 239-240).Aceleași aspecte rezultă și din declarațiile martorei.

Împrejurarea că inculpatul folosea serviciile poștale pentru efectuarea expedițiilor externe rezultă cu prisosință din declarațiile martorilor și, precum și din jurnalul operațiunilor. Din conținutul constatării tehnico-științifice grafologice s-a stabilit că scrisul de pe plicul depus de inculpat la oficiul poștal nr. 1 având ca destinatar pe 505 Se, USA aparține inculpatului. Depunerea unui alt plic în aceeași dată, la Oficiul poștal nr. 8 din B rezultă și din conținutul notei operative efectuate în urma supravegherii activităților inculpatului. poștali audiați în cauză au arătat că l-au recunoscut pe inculpat întrucât se prezenta în repetate rânduri pentru expediții externe, ajungând să recunoască scrisul acestuia de pe plic.

De asemeni, scrisul inculpatului a fost identificat pe baza expertizei grafologice și pe expediția din data de 8.03.2003 către persoana de către inculpat și pentru care, la data de 16 mai 2003, conform formularului completat de către inculpat rezultă că a primit suma de 605 USD.

Din conținutul interceptărilor telefonice rezultă de asemeni SMS -urile primite de la privind primirea unui pachet de la inculpat.

În aceste condiții atitudinea inculpatului de negare constată a faptelor, în pofida evidenței nu se justifică, așa cum a reținut și prima instanță fiind dovedite în cauză ca nesincere apărările sale cum că substanțele interzise ar fi fost prescrise pentru mama sa în tratamentul unei boli de inimă, precum și împrejurarea că expedițiile externe conțineau lucrări științifice pentru care ar fi fost retribuit de persoanele din străinătate.

Prin rechizitoriu se reține că inculpatul ar fi efectuat 318 tranzacții externe de substanțe stupefiante și psihotrope, însă nu pot fi reținute toate aceste tranzacții în sarcina inculpatului, din următoarele considerente.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. -/27.01.2005 rezultă că plicurile 3 și 4 expediate la data de 13.05 2003 nu conțineau substanțe stupefiante și cu conținut psihotrop. De asemeni nu pot fi reținute plicurile interceptate la data de 9.02.2005 conținând și cu privire la care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, substanțele neaflându-se în tabelele anexă la Legea 143/2000. Nu în ultimul rând nu pot fi primite solicitările procurorului din adresa de la filele 26-67 din dosarul 29/D/P/2005 de a fi avute în vedere și alte transferuri de bani decât cele reținute în rechizitoriu, primite de inculpat în perioada 2002 și 2003. Pentru perioada 2001 și 2002 așa cum arată chiar procurorul în adresa de înaintare se efectuează cercetări în dosarul 157/D/2005, disjuns din dosarul 29/D/P/2005, deci nu pot face obiect al cauzei de față. Cu privire la transferurile de bani din 2003 din adresă, Curtea arată că, întrucât instanța este sesizată cu faptele din actul de sesizare și care au făcut obiect al cercetării penale, iar în cauză procurorul nu a solicitat extinderea acțiunii penale și pentru aceste acte materiale, potrivit art. 335 Cod procedură penală. Așa încât solicitarea Parchetului de a fi avute în vedere ca acte materiale și a actelor privind aceste transferuri și implicit de a fi avute în vedere la suma totală pe care instanța urma să o confiște, nu pot fi primite. Cu atât mai puțin se pot reține în sarcina inculpatului expedițiile efectuate în 2005 după data emiterii rechizitoriului.

A reține în sarcina inculpatului, în pofida celor expuse mai sus toate cele 318 tranzacții externe ca purtând substanțe stupefiante și psihotrope,ar aduce atingere prezumției de nevinovăție, așa cu este reglementată ca principiu al procesului penal în art. 5/2 Cod procedură penală precum și în paragraful 2 al art. 5 CEDO, potrivit căruia, orice persoană acuzată de o infracțiune este prezumată nevinovată până ce vinovăția va fi legal stabilită ".

În concluzie, se vor reține în sarcina inculpatului alături de cele 5 plicuri interceptate care conțineau produse farmaceutice psihotrope, plicuri cu privire la care s-a probat că poartă scrisul inculpatului, precum și cea privind pe destinatarul, precum și trimiterile anterioare, către aceiași destinatari, efectuate în perioada obiect al cercetării penale, cu privire la care inculpatul apelant a primit sume de bani, cuprinse în tabelul aflat în volumul II al dosarului de urmărire penală la filele 4-11.

Mai invocă apelantul inculpat în motivele scrise de apel că nu putea primi bani pentru cele 5 plicuri pentru că acestea au fost returnate, aspect cu privire la care Curtea arată următoarele.Potrivit art. 3 din Legea nr.143/2000 constituie infracțiune introducerea sau scoaterea din țară de droguri de risc sau mare risc deci infracțiunea se consumă în momentul scoaterii drogurilor din țară independent de primirea de sume de bani pentru acestea ori de faptul că acestea sunt ulterior returnate. În sarcina inculpatului se rețin și acte materiale de trimiteri de drog ajunse la destinație, acte materiale cu privire la trimiteri de drog returnate ca urmare a faptului că, după ce au părăsit teritoriul României nu a putut fi identificat destinatarul precum și cele interceptate înainte de expedierea propriu zisă, aceste din urmă acte materiale rămase în forma tentativei fiind cuprinse în forma continuată a infracțiunii. Cu privire la cuprinderea în sumele de bani care fac obiectul confiscării a unor sume referitor la aceste plicuri se vor face considerații în cele ce urmează.

Cu referire la susținerea inculpatului cum că procedura interceptării corespondenței nu a respectat dispozițiile art. 98 alin 1 și 2 Cod procedură penală și i s-a încălcat dreptul la o viață privată prevăzut de art. 8 CEDO, Curtea reține următoarele. Așa cum a apreciat și ÎCCJ în decizia nr. 311/28.01.2008 prin care a casat cu trimitere spre rejudecare decizia nr. 170/18.09.2007 a Curții de Apel Bacău și sentința nr. 116/27.02.2007 a Tribunalului Bacău textul legal cere ca procurorul, în cazuri urgente, să procedeze la interceptarea corespondenței, cu condiția informării instanței. Din actele de la dosar rezultă că procurorul la datele din 9,14 februarie și 14 martie 2003 informat instanța despre ordonanțele prin care a dispus interceptarea corespondenței în cauză, înaintând și copie a ordonanțelor. În aceste condiții, cerința legală este îndeplinită, împrejurarea ulterioară acestui moment referitoare la înregistrarea de către instanță a acestor informări într-un registru special excede textului mai sus expus și nu poate fi imputată procurorului și nu poate afecta valabilitatea probelor astfel obținute, așa cum pretinde inculpatul. De altfel prima instanță motivează de ce o asemenea ingerință în dreptul la viața privată este prevăzută de lege, respectă principiul proporționalității și este necesară într-o societate democratică.

Se mai invocă de către inculpat că nu s-a intervenit pentru prinderea sa în flagrant în condițiile în care a fost. Organizarea prinderii în flagrant a unei persoane față de care există bănuiala că va săvârși o infracțiune însă este la latitudinea procurorului care efectuează urmărirea penală, reprezentând aspecte de tactică criminalistică, care nu pot face obiect al cenzurii instanței.

Apelantul inculpat mai invocă faptul că nu a fost chemat să fie de față la momentul deschiderii plicurilor. Acesta nu este însă un motiv de nelegalitate această activitate nefiind prevăzută de codul d e procedură penală printre cele la care prezența inculpatului este obligatorie. Pe de altă parte urmărirea penală a început față de inculpat prin ordonanța procurorului din 18.02.2005. Mai mult, urmare a cererii apărătorului ales de a fi încunoștințat și de a putea participa la efectuarea de acte de urmărire penală, a fost admisă plângerea formulată de acesta prin ordonanța procurorului șef al Biroului din cadrul DIICOT și s-a dispus refacerea actelor de urmărire penală efectuate în datele de 14,15, 16 aprilie 2005 astfel încât inculpatul apelant nu poate susține că nu i s-a respectat dreptul la apărare. Primul contact al inculpatului cu organele de urmărire penală a avut loc la data de 12.04.2005 când i s-a adus la cunoștință învinuirea, a fost ascultat atât ca învinuit cât și ca inculpat, s-a pus în mișcare acțiunea penală și s-a dispus măsura preventivă a reținerii pe o perioadă de 24 de ore.

De asemeni, mai arată apelantul că nu a fost elucidat nici de organele de urmărire penală nici de prima instanță de judecată cum a intrat inculpatul în posesia celorlalte tipuri de medicamente - și - a căror existență a atras încadrarea într-o faptă mai gravă și nici cum a racolat inculpatul clienții. Aspectele invocate nu au relevanță pentru existența infracțiunilor deduse judecății, textele de incriminare necondiționând întrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor de stabilirea provenienței drogurilor, de stabilirea identității clienților.

Analizând apelul declarat de către Parchet cu privire la cuantumul pedepsei aplicate precum și a modalității de individualizare a acesteia prin suspendarea condiționată a executării acesteia în condițiile art. 86/1 Cp, Curtea reține următoarele.

Potrivit art. 72 Cod penal,la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile Părții generale ale Codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală".

Ca să-și poată îndeplini funcțiile care îi sunt atribuite, în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

La individualizarea pedepsei, instanța trebuia să aibă în vedere toate împrejurările concrete ce însoțesc săvârșirea faptei și sunt de natură să releve gradul de pericol social concret al faptei și al persoanei făptuitorului.

La dozarea pedepsei prima instanță a avut în vedere atât forma continuată de săvârșire a faptelor, împrejurarea că acestea au avut ca obiect atât droguri de risc cât și de mare risc, cantitățile cumpărate, deținute precum și scoase din țară, precum și persoana inculpatului care nu a recunoscut săvârșirea faptelor, nu are antecedente penale, este intelectual, cadru didactic universitar, provenit dintr-o familie închegată. Într-adevăr prima instanță a dat dovadă de clemență reținând în favoarea inculpatului atât circumstanțe atenuante cât și suspendând condiționat sub supraveghere pedeapsa rezultantă.

Însă, aplicarea unei pedepse severe, disproporționate în raport de circumstanțele reale ce privesc fapta și circumstanțele personale ale inculpatului, nu sunt de natură să realizeze nici scopul educativ, nici scopul preventiv al pedepsei așa cum este reglementat de art. 52 Cod Penal.

Este adevărat că fenomenul traficului de droguri, în România a luat amploare, dar aplicarea unor pedepse excesive numai pe criteriul limitelor în creștere ale fenomenului, nu va duce la diminuarea acestuia.

Evoluția acestui fenomen a fost avută în vedere de legiuitor când a stabilit limitele speciale de pedeapsă pentru fiecare infracțiune de trafic de droguri. Individualizarea pedepselor în fiecare caz în parte se face în raport de criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 Cod Penal și de mijloacele de individualizare a pedepselor prevăzute de același cod.

Diminuarea acestui fenomen poate fi determinată în aceeași măsură ca și individualizarea pedepsei, de promptitudinea descoperirii acestor infracțiuni și de punerea în executare a sancțiunilor aplicate. Această promptitudine va avea valențe educative față de cei care sunt trași la răspundere penală și cărora și s-a aplicat o sancțiune penală, dar va avea și un ecou pozitiv în rândul opiniei publice, care va avea satisfacția condamnării celor vinovați de asemenea fapte, precum și un sentiment de siguranță, că asemenea fapte nu vor mai fi comise.

Concluzionând, în raport de toate aceste considerente prezentate anterior, Curtea constată că, în cazul de față, pedepsele aplicate inculpatului și modalitatea de executare a pedepsei rezultante au fost corect individualizate, sunt suficiente pentru ca inculpatul să nu mai repete săvârșirea unor astfel de fapte,astfel că nu se impune nici majorarea pedepsei, nici schimbarea modalității de executare a acesteia.

Sub acest aspect constată că apelul declarat de Parchet este nefondat.

Răspunzând și motivelor de apel formulate de parchet referitoare la confiscarea cantităților de droguri, instanța de apel a formulat adresă către IPJ - Serviciul Judiciar și Evidență Operativă care a comunicat că substanțele interzise se află depozitate la nivelul acestei unități. Într-adevăr prima instanță a omis să individualizeze aceste substanțe atunci când a dispus confiscarea și, sub acest aspect, apelul declarat atât de către inculpat cât și de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău urmează a fi admis și, în baza art. 17 alin1 din Legea 143/2000 va dispune confiscarea cantităților rămase în urma efectuării rapoartelor tehnico-științifice nr. -/14.02.2005, -/2 din 17.02.2005 și - din 16.03.2005 aflate la IPJ - Serviciul Judiciar și Evidență Operativă conform proceselor verbale și dovezilor, așa cum se vor arăta în dispozitivul prezentei.

De asemeni raportat la cele expuse referitor la actele materiale reținute în sarcina inculpatului, susținerile parchetului cum că la suma supusă confiscării de către prima instanță trebuie adăugată și suma de 2120 USD referitoare la transferuri de bani prin serviciul, Curtea constată următoarele:

Prin rechizitoriu, procurorul a dispus disjungerea cauzei în privința celor două plicuri expediate la data de 11.04.2003 cu destinatari și 9026, care conțineau substanțe interzise precum și neînceperea urmăririi penale față de apelant cu privire la plicul nr. 1 și 2 corespondența privind destinatarii Julie și cu privire la care s-a reținut că nu apelantul a fost expeditor. Așa cum rezultă din rechizitoriu au fost identificate ca fiind expediate de către inculpat și conținând substanțe famaceutice psihotrope și repectiv toxic în plicurile privind pe destinatarii, ISgnU. Ab, Mc, și.

În volumul II al dosarului de urmărire penală sunt expuse la filele 4-11 toate transferurile de bani efectuate către inculpat în perioada aprilie 2002 -martie 2005 însumând 99.482,86 USD.Însă, potrivit art. 17 alin 2 din legea nr. 143/2000, se confiscă banii, valorile sau orice alte bunuridobânditeprin valorificarea drogurilor". Acest lucru însă presupune stabilirea cu certitudine a săvârșirii unei infracțiuni, în urma căreia făptuitorul să fi obținut bunul respectiv. Așa cum arătam mai sus în sarcina inculpatului nu pot fi reținute toate cele 318 tranzacții reținute în rechizitoriu, iar pe de altă parte nu s-a făcut dovada cu certitudine că toate sumele de bani cuprinse în tabelul amintit provin din astfel de tranzacții ilicite. Astfel se vor reține ca provenind din traficul de droguri sumele de bani primite de inculpat de la destinatarii plicurilor amintiți mai sus. Astfel de la Mc inculpatul a primit suma totală de 2671 USD, de la suma de 105 USD, de la 180 USD, 3470 USD. La acestea se adaugă și expediția din data de 8.03.2003 către persoana de către inculpat și pentru care, la data de 16 mai 2003, conform formularului completat de către inculpat rezultă că a primit suma de 605 USD. Din cele expuse, instanța va admite ambele recursuri și va dispune confiscarea de la inculpat, potrivit art. 17 alin 2 din Legea nr. 143/2000 suma totală de 7076 USD sau echivalentul în moneda națională la momentul punerii în executare a dispoziției de confiscare.

Un alt motiv de nelegalitate a sentinței se constatat de instanța de apel din oficiu privește împrejurarea că față de data săvârșirii faptelor, în mod nelegal prima instanță a făcut aplicarea art. 64 lit. a teza II și lit. b Cp ca pedeapsă accesorie și aplicarea art. 71 alin 2 Cp.

Art. 71 alin 5 Cp a fost introdus prin art. I pct.22 din Legea nr.278/2006 intrată în vigoare de 12.08.2006 așa încât raportat la data săvârșirii faptelor nu erau incidente dispozițiile privind interzicerea, ca pedeapsă accesorie a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza II și litera b Cp în cazul suspendării condiționate a executării pedepsei precum și suspendarea potrivit art. 71 alin 5 Cp a pedepsei accesorii pe durata termenului de încercare. Instanța va admite ambele recursuri sub acest aspect și va dispune înlăturarea dispozițiilor 64 lit. a teza II și litera b Cp și art. 71 alin 5 Cp.

Un alt motiv de nelegalitate invocat de Parchet se referă la greșita deducere a duratei de 24 de ore a reținerii din 13 aprilie 2005. Curtea constată că acest motiv de apel este fondat și urmează fi admis, deducând în mod corect din durata pedepsei aplicate inculpatului durata reținerii de 24 de ore din 12.04.2005 orele 19.00 și până la 13.04.2005 orele 19.00.

În consecință Curtea, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a Cod Procedură penală, va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău precum și apelul inculpatului împotriva sentinței penale nr.65/D din 12.02.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău

Va desființa în parte sentința penală apelată, cu privire la aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. a teza II și litera b Cp și art. 71 alin 5 Cp, art. 88 Cp art. 17 alin 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 și art. 18 din Legea 143/2000.

Va menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.

Va face aplicarea art. 192 alin. 2 Cpp

Va dispune scutirea martorului - de plata amenzii judiciare în sumă de 500 lei aplicată prin încheierea 15.12.2009.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În temeiul art.379 pct.2 lit. a Cod Procedură penală, admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bacău, precum și apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.65/D din 12.02.2009, pronunțată de Tribunalul Bacău.

Desființează în parte sentința penală apelată cu privire la aplicarea dispozițiilor art.64 alin.1 lit. a teza a II-a și b Cod Penal, ca pedeapsă accesorie și a art.71 al.5 Cod Penal, privind suspendarea executării pedepsei accesorii, art.88 Cod Penal, art.17 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 și art.18 din Legea nr.143/2000, reține cauza spre rejudecare și în consecință;

În baza art.88 Cod Penal, deduce din pedeapsa principală aplicată perioada executată prin reținerea preventivă de 24 de ore, respectiv de la data de 12.04.2005, orele 19,00, până la data de 13.04.2005, orele 19,00.

Înlătură din sentința apelată dispozițiile art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și b Cod Penal, referitoare la aplicarea pedepsei accesorii și a art.71 alin.5 Cod Penal, privind suspendarea executării acestei pedepse.

În baza art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000, dispune confiscarea următoarelor cantități de droguri ridicate de la organele de cercetare penală și rămase după efectuarea rapoartelor de constatare tehnico-științifice, după cum urmează:

a) 370 comprimate (proba nr.3a) și 16 comprimate (proba nr.3b),rămase după efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică nr.- din data de 14.02.2005-fl.96-102 dosar urmărire penală și predate de sinsp. de la Inspectoratul de Poliție al Județului B, Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția Generală de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog - Direcția Operații, cu procesul verbal nr.- din 14.02.2005-fl.102 dosar urmărire penală și Dovada Seria - nr.- din data de 14.02.2005-fl.104 dosar urmărire penală;

b) 22 comprimate (proba nr.1a) și 36 comprimate (proba nr.1b), rămase după efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică nr.-/2 din data de 17.02.2005-fl.121-124 dosar urmărire penală și predate de insp. pr. de la Inspectoratul de Poliție al Județului B, Inspectoratului General al Poliției Române- Direcția Generală de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog - Direcția Operații, cu procesul verbal nr.-/2 din 17.02.2005- fl.125 verso dosar urmărire penală și Dovada Seria - nr.- din data de 17.02.2005-fl.127 dosar urmărire penală și;

c) 20 comprimate (proba nr.1), 77 comprimate Diazepam (proba nr.2a) și 280 comprimate (proba nr.3), rămase după efectuarea raportului de constatare tehnico-științifică nr.- din data de 16.03.2005-fl.147-153 dosar urmărire penală și predate de ag. de la Inspectoratul de Poliție al Județului B, Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția Generală de Combatere a Crimei Organizate și Antidrog - Direcția Operații, cu procesul verbal nr.- din 16.03.2005-fl.155 dosar urmărire penală și Dovada Seria - nr.- din data de 16.03.2005-fl.156 dosar urmărire penală.

În baza art.17 alin.2 din Legea nr.143/2000 dispune confiscarea de la inculpat a echivalentului în lei la data plății sau a executării a sumei de 7.076 $, sumă dobândită prin valorificarea drogurilor.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

Constată că apelantul inculpat a fost asistat de apărător ales.

În baza art.192 alin.3 Cod Procedură penală, cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.

În temeiul art.199 alin.2 și 3 Cod Procedură penală, admite cererea formulată de martorul -, CNP--, domiciliat în Municipiul B, strada -,.4,.D,.6, județul B pentru scutirea plății amenzii judiciare și în consecință:

martorul - de plata amenzii judiciare în cuantum de 500 lei aplicată prin încheierea din data de 15.12.2009, pronunțată de Curtea de Apel Bacău.

Cu drept de recurs pentru inculpat și procuror în termen de 10 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27.01.2010.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

,

GREFIER,

red. sent.

red. dec.

tehnored.

3 ex.

10.02.2010

Președinte:Dumitru Pocovnicu
Judecători:Dumitru Pocovnicu, Monica Vadana

Vezi şi alte speţe de drept penal:

    Comentarii despre Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 13/2010. Curtea de Apel Bacau