Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 130/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr- - Legea nr.143/2000 -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANTA DE APEL
DECIZIA PENALĂ NR.130
Ședința ne publică de la 9 iunie 2009
PREȘEDINTE: Ștefan Făurar JUDECĂTOR 2: Gheorghe Vintilă
G - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova
La data de 4 iunie 2009, s-a luat în examinare apelul declarat de inculpata, împotriva sentinței penale nr.241 din 18 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
Rezultatul dezbaterilor judiciare este consemnat în încheierea de la data respectivă, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când, Curtea, având nevoie de timp pentru studierea actelor și lucrărilor dosarului, a amânat pronunțarea la data de 9 iunie 2009.
CURTEA
Asupra apelului de față;
În baza actelor și lucrărilor de la dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.241 din 18 iunie 2009, Tribunalul Mehedinți, a condamnat pe inculpata minoră - fiica lui și, născut la 3 septembrie 1989, în DTS, cu același domiciliu în- -11,.2.11, județul M, fără antecedente penale, elevă în clasa a XII-a (la data săvârșirii faptelor) la Colegiul Tehnic din DTS, la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu aplic.art.41 alin.2, art.99 și urm. art.74 și 76 Cod penal.
În baza art.110 Cod penal, rap.la art.81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe durata unui termen de încercare de 1 an, calculat de la data rămânerii definitivă a hotărârii.
În baza art.359 Cod pr.penală, inculpatei i-a fost atrasă atenția asupra consecințelor ce decurg potrivit art.83 Cod penal.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că inculpata minoră, la sfârșitul anului 2006, după ce a procurat de la martorii și, a vândut lui, în două rânduri, 5,65 grame și, respectiv, 99,15 grame cannabis, urmând ca din valorificarea drogului respectiv de către acesta, inculpata să primească și ea o sumă de bani.
A mai stabilit prima instanță că, pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.2 din Legea nr.141/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, a fost condamnat la pedeapsa de 3 ani închisoare, în condițiile prev.de art.81, 82 Cod penal, prin sentința penală nr.372 din 19 noiembrie 2007, Tribunalului Mehedinți.
Situația de fapt reținută de prima instanță, existența faptei săvârșită de inculpată, cât și vinovăția acesteia, au fost demonstrate de un probatoriu constând în declarațiile lui, acestea coroborate cu declarațiile martorilor, cu cele rezultate din conținutul convorbirilor telefonice autorizat interceptate, dar și cu cele concluzionate prin raportul de constatare tehnico-științifică asupra drogului de risc aflat în discuție.
În drept, s-a stabilit că activitatea infracțională a inculpatei de a procura cannabis pe care, apoi, l-a pus în vânzare, în două rânduri, prin intermediul lui, întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii continuate de trafic de droguri prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu art.41 alin.2 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei ce s-a aplicat inculpatei, cât și la alegerea modalității de executare, prima instanță a avut în vedere criteriile înscrise în art.72 Cod penal, respectiv gradul de pericol social concret al faptelor săvârșite, împrejurările în care acestea s-au consumat, starea de minoritate a inculpatei, lipsa antecedentelor penale și concluziile referatului de evaluare întocmit, conduita bună a acesteia înainte de săvârșirea faptei, cât și după, rezultând din prezentarea în fața autorității și din atitudinea de recunoaștere a învinuirilor, împrejurări cărora le-a fost recunoscut un caracter atenuant, cu efectul prevăzut de art.76 Cod penal, în planul stabilirii pedepsei.
Împotriva sentinței instanței de fond a declarat apel inculpata, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, sub aspectul că greșit a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu art.41 alin.2 Cod penal, întrucât faptei respective îi lipsește pericolul social, prin aceasta fiind adusă o vătămare minimă valorilor ocrotite de lege, iar, prin conținutul ei concret, este vădit lipsită de importanță.
Prin urmare, în aplicarea dispozițiilor art.181Cod penal, a fost invocată o soluție corespunzătoare de achitare, cu aplicarea unei sancțiuni administrative, cum astfel stabilește art.91 Cod penal.
Apelul declarat de inculpată este fondat.
Într-adevăr, conținutul convorbirilor telefonice autorizat interceptate, în condițiile prev.de art.91 alin.2 Cod pr.penală, cât și declarațiile persoanelor ascultate în calitate de martori, în special, evidențiază preocuparea inculpatei minore pentru operațiuni vizând circulația drogurilor de risc, în cazul de față substanța interzisă fiind rezină de cannabis, ce face parte din tabelul anexă nr.III din Legea nr.143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Însă, de principiu, în sensul art.17 Cod penal, infracțiunea se definește ca fiind fapta ce prezintă pericol social, este săvârșită cu vinovăție și este prevăzută de legea penală, ea constituind singurul temei al răspunderii penale.
Prin excepție, în alin.1 de sub art.181Cod penal, se stabilește că nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă aduce o atingere minimă uneia din valorile apărate de lege, iar prin conținutul ei concret este în mod vădit lipsită de importanță.
La stabilirea în concret a gradului de pericol social, prevede alin.2, instanța trebuie să țină seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă, cât și de persoana și conduita făptuitorului.
De vreme ce legea nu stabilește altfel, se va aprecia că aceste criterii mai sus enunțate au o importanță egală în cadrul operațiunii concrete de evaluare a pericolului social al faptei.
În cauză, este evident, inculpata a fost antrenată de în activitățile pentru care a fost trimisă în judecată, pe care le-a recunoscut, nu a realizat nici un folos material din acestea, a avut atât înainte, cât și după consumarea faptelor, o conduită corespunzătoare, iar concluziile referatului de evaluare întocmit o prezintă ca pe o persoană cu șanse de reabilitare comportamentală și care beneficiază de suport moral din partea părinților, în prezent având un nivel educațional bun și aspirații profesionale realiste, fiind studentă la Universitatea din
Toate aceste împrejurări, îndreptățesc Curtea să aprecieze că faptei imputată inculpatei, aceea prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu art.41 alin.2 Cod penal, îi lipsește pericolul social, astfel că, în cauză, vor fi reținute dispozițiile art.181Cod penal, apreciindu-se că aceasta a adus o atingere minimă valorilor ocrotite de lege, iar prin conținutul ei concret este în mod vădit lipsită de importanță.
Prin urmare, după admiterea apelului, potrivit art.379 alin.2 lit.a Cod pr.penală, va fi integral desființată sentința, iar în baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.1Cod pr.penală, cu aplicarea art.181Cod penal, cu privire la inculpată va fi adoptată o soluție de achitare pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată și completată, cu art.41 alin.2 și art.99 și urm. Cod penal.
În baza art.81 Cod penal, făptuitoarei urmează a-i fi aplicată o amendă administrativă în sumă de 1.000 lei.
Onorariul de avocat, în sumă de 100 lei, vizând apărarea din oficiu, în apel a inculpatei, până la prezentarea apărătorului ales, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul Avocați
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de inculpata, împotriva sentinței penale nr.241 din 18 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
Desființează sentința penală nr.241 din 18 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în dosarul nr-.
În baza art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.1Cod pr.penală, cu aplic.art. 181Cod penal, achită pe inculpată pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, modificată și completată, cu aplic. art.41 alin.2 Cod penal, art.99 și urm.Cod penal.
În baza art. 91 Cod penal, aplică făptuitoarei o amendă administrativă în sumă de 1.000 lei.
Onorariul de avocat în sumă de 200 lei, vizând apărarea din oficiu, în apel, a inculpatei, până la prezentarea apărătorului ales, se va plăti din fondul Ministerului Justiției și Libertăților, către Baroul Avocați
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică de la 9 iunie 2009.
- - G -
Grefier,
- -
Red.jud.GV
PS/8.07.2009
Președinte:Ștefan FăurarJudecători:Ștefan Făurar, Gheorghe Vintilă
