Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 133/2009. Curtea de Apel Bucuresti

Dosar nr. 37930/3/2008

788/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR. 133

Ședința publică din data de 27 mai 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Bădescu Liliana

JUDECĂTOR 2: Cîrstoiu Veronica

GREFIER: G -

*****************

MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.

Pe rol fiind soluționarea apelurilor formulate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de către apelantul-inculpat împotriva Sentinței penale nr. 155 din data de 12.02.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală, în dosarul nr. 37930/3/208.

Dezbaterile au avut loc în ședința publică din data de 13 mai 2009 fiind consemnate în încheierea de ședință de la data respectivă, care face parte integrantă din această decizie penală, când Curtea, în temeiul art. 306 Cod procedură penală, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea pentru data de 20.05.2009, respectiv pentru data de 27.05.2009, astăzi, când în aceeași compunere,

CURTEA,

Deliberând asupra apelurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:

Prin sentința penală nr.155 din 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală, în baza art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.74 alin.1 lit.c Cod penal, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa închisorii de 8 ani.

În baza art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.74 alin.1 lit.c Cod penal, a mai fost condamnat același inculpat la pedeapsa închisorii de 12 ani.

În baza art.33 alin.1 lit.a Cod penal, au fost contopite pedepsele aplicate, urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 12 ani închisoare.

În baza art.71 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata executării pedepsei principale.

În baza art.65 alin.2 Cod penal, s-a interzis inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, după executarea pedepsei principale, pe o durata de 6 ani.

În baza art.350 Cod procedură penală, a fost menținută starea de arest a inculpatului, iar în baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 24.08.2008 la zi.

În baza art.117 Cod penal, s-a dispus expulzarea inculpatului.

În baza art.118 alin.1 lit.e Cod penal, raportat la art.17 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, s-a dispus confiscarea, în vederea distrugerii, cantității de 1945,1 gr. heroină rămasă după efectuarea analizelor de laborator și depuse la Camera de Corpuri Delicte a IGPR - în baza dovezii Seria - nr.- din 17.09.2008.

S-a dispus restituirea celor 3 telefoane mobile depuse la Camera de Corpuri Delicte a IGPR - în baza dovezii Seria - nr.- din 17.09.2008, precum și a sumei de 1100 euro consemnată la BCR-Sucursala cu Ordinul de încasare nr.- din 26.08.2008 ridicate de la inculpat conform procesului verbal de percheziție din 23.08.2008.

S-a dispus ridicarea măsurii asiguratorii constând n instituirea sechestrului asupra autoturismului marca cu număr de înmatriculare CA 352 XP, proprietatea inculpatului și lăsat în custodia IGPR.

În baza art.191 alin.1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului a reținut - în fapt - următoarea situație:

La data de 23 iulie 2008, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism a fost sesizat de către Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția Generală de Combatere Organizate - Direcția Antidrog cu privire la faptul că, în urma investigațiilor efectuate, s-a stabilit că cetățeanul italian este implicat în traficul internațional de droguri de mare risc (heroină), realizând activități de transport a acestor substanțe din TURCIA spre ITALIA, cu tranzitarea teritoriului ROMÂNIEI.

În consecință, la aceeași dată, s-a înregistrat la această unitate de parchet dosarul nr. 227/D/P/2008, privind activitatea infracțională desfășurată de către inculpatul.

Din probele administrate, s-a stabilit că sus-numitul, în cursul lunilor iulie - august 2008, s-a deplasat, de mai multe ori, din ITALIA în TURCIA și, apoi, iarăși în ITALIA, trecând cu aceste prilejuri prin ROMÂNIA. Conform datelor comunicate de către autoritățile competente din TURCIA, ultima intrare în acest stat a fost la data de 14.08.2008, prin Punctul de Trecere a Frontierei, iar ultima ieșire, la data de 21.08.2008, prin același punct de trecere a frontierei.

Pe teritoriul României, în drum spre Italia, inculpatul, conducând autoturismul său, marca cu număr de înmatriculare CA 352 XP, a intrat la data de 22.08.2008, pe la Punctul de Trecere a Frontierei G, jud. G și s-a deplasat spre B, de unde, în ziua următoare, cu același autoturism, s-a îndreptat spre Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac, Jud.

În cursul aceleași zile, în jurul orei 1400, în zona punctului de frontieră menționat, lucrători de poliție judiciară din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția Generală de Combatere a Organizate - Direcția Antidrog și din cadrul de Combatere Organizate T - Compartimentul Antidrog și inspectori vamali au procedat la oprirea autoturismului condus de către inculpatul, realizându-se, cu această ocazie, percheziția autovehiculului de către ofițerii și agenții de poliție judiciară, delegați pentru desfășurarea acestei activități conform rezoluției privind efectuarea percheziției asupra autoturismului din 23.08.2008 și ordonanței de delegare din aceeași dată.

În prezența martorilor asistenți, și, inculpatul, inițial, a declarat că nu are asupra sa bunuri sau obiecte a căror deținere este interzisă de lege, însă, după verificarea interiorului autoturismului, în spatele bordului au fost găsite, șapte pachete ambalate în bandă adezivă de culoare maro. Inculpatul, în prezența acelorași martori asistenți, a arătat că respectivele pachete conțin aproximativ două kilograme de heroină, pe care a cumpărat-o din TURCIA, cu intenția de aot ransporta în ITALIA.

S-a procedat la testarea substanței conținute în menționatele pachete cu narcotestul, rezultatul fiind pozitiv la heroină, Ulterior, în urma analizării conținutului pachetelor găsite în autoturismul inculpatului de către specialiști din cadrul Inspectoratului General al Poliței Române - Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, care au întocmit raportul de constatare tehnico-științifică nr. - din 27.08.2008, s-a stabilit că substanța în cauză este heroină (dicacetilmorfina), care este menționată in Tabelul 1, anexă la Legea nr.143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.

Conform concluziilor raportului menționat heroina transportată de către inculpatul avea masa netă totală de 1951,4 grame, cu o concentrație de 64% 2%.

Cu privire la proveniența heroinei, inculpatul a declarat că a procurat-o pe data de 20.08.2008, la sediul hotelului Milano din Istanbul, Turcia de la un cetățean de naționalitate kurdă pe care l-a cunoscut prin intermediul directorului acelui hotel. Conform declarației sale, pentru droguri inculpatul a plătit suma de 10.000 euro, persoana care i-a înmânat substanța spunându-i, cu acel prilej, că în pachete este o cantitate de două kilograme de heroină.

În mod constant, inculpatul a precizat că intenționa să transporte heroina în Italia, camuflată în bordul autoturismului său, sperând ca, în urma vânzării, să obțină o sumă de aproximativ 20.000 - 25.000 euro.

Referitor la vânzarea de către cetățeanul de naționalitate kurdă a cantității de 1951,4 grame de heroină, prin intermediul directorului hotelului Milano din Istanbul, Turcia, către inculpatul, pe data de 20.08.2008, la sediul sus menționatului hotel, întrucât nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în art. 4 - 6 din Codul penal, astfel încât autoritățile judiciare române nu au competența de a efectua cercetări penale și având în vedere și prevederile art. 21 din Convenția europeană de asistență juridică în materie penală, adoptată la Strasbourg la 20 aprilie 1959, ratificată prin Legea nr. 236/1998 (convenția fiind ratificată și de Turcia, stat pentru care a intrat în vigoare la data de 22.09.1969), printr-un act separat, se vor trimite autorităților competente din Turcia, în copie, documentele întocmite în cursul urmăririi penale din care rezultă date privitoare la comiterea unor infracțiuni referitoare la regimul substanțelor stupefiante de către cei doi cetățeni, de naționalitate kurdă și, respectiv,.

În cursul efectuării actelor premergătoare și, ulterior, a actelor de urmărire penală, în scopul stabilirii situației de fapt și în baza încheierii din 24.07.2008 și a autorizațiilor din aceeași dată, din dosarul nr. 617/A1/2008 al Tribunalului București, precum și a încheierii și autorizațiilor din 21.08.2008, pronunțate în dosarul nr. 683/ AI/2008 al Tribunalului București, s-a procedat la interceptarea și înregistrarea unor comunicări telefonice, care confirmă intenția inculpatului de a se deplasa spre Italia, la data la care s-a efectuat percheziția autoturismului său (discuția din data de 23.08.2008, ora 12:59:53, a cărei redare în forma prevăzută de art. 913C.P.P. împreună cu suportul care conține folderul audio, au fost atașate prezentului dosar), iar, pe de altă parte, oferă indicii și cu privire la desfășurarea de către alte persoane a unor activități infracționale în legătură cu deținerea și traficul ilicit de droguri de risc și de mare risc, care nu fac obiectul acestui dosar, situație în care, în vederea continuării cercetărilor, s-a dispus disjungerea cauzei față de autori necunoscuți și formarea unui nou dosar, în care respectivele discuții telefonice au fost utilizate potrivit prevederilor alt. 912alin. 5

C.P.P.

Situația de fapt, astfel cum a fost descrisă, a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: proces-verbal de percheziție auto, din 23.08.2008 și planșă fotografică; suport optic marca, tip CD-R, cu seria constructivă -D2, inscripționat cu mențiunileNadlac-23.08.2008",care conține înregistrările audio-video ale aspectelor relevante din cursul efectuării percheziției autoturismului inculpatului, din 23.08.2008; proces verbal de desigilare auto, din 29.08.2008; adresa și procesul-verbal nr.- din 24.08.2008 ale Laboratorului Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române; raportul de constatare tehnico-științifică nr. - din 27.08.2008 și planșe anexe, întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române; procese-verbale de investigație ale lucrătorilor de poliție judiciară din 23.07.2008, 24.07.2008, 07.08.2008, 13.08.2008, 14.08.2008, 21.08.2008 și 10.09.2008; proces-verbal de redare a discuțiilor telefonice interceptate și înregistrate, care privește fapta ce formează obiectul prezentei cauze și suport optic tip CD-R, marca, seria constructivă -C1, inscripționat cu mențiunile "discuții telefonice - limba italiană", care conține folderele audio; declarații inculpat, din 24.08.2008; declarații inculpat, din 24.08.2008 și din 02.10.2008.

Pe parcursul cercetării judecătorești a fost ascultat inculpatul care a recunoscut infracțiunile reținute în sarcina sa așa cum au fost descrise în rechizitoriu, arătând că în autoturismul pe care îl conducea a fost descoperită cantitatea de aprox. 2 kg heroină pe care o ridicase de la proprietarul unui hotel din Turcia și pe care trebuia să o transporte în, motiv pentru care tranzitat i teritoriul României. De pe urma acestei tranzacții urma să obțină suma de 20.000 euro pentru a-si rezolva o situație personală și știa că urma să transporte heroină.

Astfel fiind, instanța fondului a concluzionat că, în drept, fapta inculpatului - constând în aceea că, în perioada 22.08.2008 - 23.08.2008 a procurat o cantitate netă de 1951,4 grame de droguri de mare risc (heroină), pe care le-a deținut și transportat, fără drept, pe teritoriul României, în autoturismul său marca, cu număr de înmatriculare CA 352 XP - constituie infracțiunea de trafic ilicit de droguri de mare risc, prevăzută de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, iar fapta aceluiași inculpat - constând în aceea că la data de 22.08.2008, fără drept, a introdus pe teritoriul României, prin Punctul de Trecere a Frontierei G, jud. Goc antitate de 1951,4 grame de droguri de mare risc (heroină) și la data de 23.08.2008, fără drept, a încercat să scoată din țară aceeași cantitate de droguri de mare risc, prin Punctul de Trecere a Frontierei Nădlac, Jud. A - constituie infracțiunea de trafic ilicit internațional de droguri de mare risc, prevăzută de art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

La individualizarea judiciară a pedepselor, tribunalul a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv cele legate de gradul de pericol social al faptelor, de împrejurările săvârșirii faptelor, de modul de concepere și executare a faptelor, de rezultatul grav produs, de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru faptele săvârșite, dar și de atitudinea inculpatului care a recunoscut constant săvârșirea faptelor, motiv pentru care s-a reținut în favoarea sa circumstanța atenuantă prevăzută de art.74 alin.1 lit.c Cod penal, al cărei efect obligatoriu îl constituie coborârea pedepsei sub minimul special, dar nu mai jos de 3 ani, potrivit dispozițiilor art.76 alin.1 lit.a Cod penal.

S-a apreciat de către prima instanță că aplicarea unei pedepse sub minimul special prevăzut de lege, pentru fiecare dintre infracțiunile aflate în concurs, va fi de natură să atingă scopul educativ, preventiv și de constrângere astfel cum este reglementat prin dispozițiile art.52 Cod penal, dar și să îl determine pe inculpat să își formeze o atitudine corespunzătoare față de ordinea de drept și valorile socio-morale.

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au promovat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Astfel, Parchetul critică sentința atacată sub următoarele aspecte: greșita individualizare a pedepselor prin reținerea prevederilor art.74-76 Cod penal; nelegalitatea aplicării pedepsei complementare; indicarea generică a temeiului legal privind expulzarea; greșita dispunere a ridicării măsurii asiguratorii.

Prin apelul său, inculpatul a criticat hotărârea primei instanțe, sub aspectul greșitei individualizări judiciare a pedepsei, apreciind că față de datele personale, pedeapsa stabilită este prea aspră, precum și greșita dispunere a măsurii expulzării.

Curtea, analizând apelurile promovate, în limita motivelor invocate, cât și din oficiu în - conformitate cu dispozițiile art.371 și art.378 Cod procedură penală, constată că apelul Parchetului este fondat, urmând a fi admis, iar apelul inculpatului este nefondat, pentru considerentele ce urmează:

La individualizarea judiciară a pedepselor este necesar fi avute în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 Cod penal, respectiv gravitatea faptei, pericolul social concret al acesteia, împrejurările în care a fost săvârșită, precum și datele ce caracterizează persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea sa penală.

Pornind de la aceste repere, Curtea apreciază că nu se justifică reținerea circumstanței atenuante prevăzute de art.74 lit.c Cod penal, în condițiile în care trecutul infracțional al inculpatului îl recomandă ca fiind perseverent în a săvârși același gen de infracțiuni (încă din anul 1981 a fost condamnat pentru comiterea traficului de droguri), iar cantitatea mare de droguri - 2 kg - disimulată în bordul mașinii cu care a tranzitat teritoriul țării, fiind surprins în momentul în care încerca să o transporte în afara granițelor, pe la punctul de frontieră Nădlag, demonstrează cu prisosință periculozitatea acestui inculpat.

Împrejurările de felul celor enumerate în art.74 Cod penal, au doar o aptitudine potențială de a constitui circumstanțe atenuante, ele putând fi recunoscute ca atare, numai dacă - raportate la fapta săvârșită privită în complexul conținutului ei concret, precum și la persoana inculpatului - se învederează suficient de semnificative pentru a determina coborârea pedepsei sub minimul special.

Prin urmare, instanța de apel consideră că simpla recunoaștere a faptelor de către inculpat nu îndrituia instanța să coboare pedepsele sub minimul special prevăzut de lege; din această perspectivă este de observat că instanța de fond nu a înțeles decât să enumere formal în considerentele sentinței atacate, criteriile menționate și să le rețină - în totală contradicție cu situația de fapt drept împrejurări susceptibile a constitui circumstanțe atenuante. În realitate, din probe reiese că gradul de pericol social al faptelor este major - fiind vorba de infracțiuni grave privind traficul de stupefiante și traficul internațional de droguri de mare risc, cantitatea de heroină fiind de aproape 2 kg, iar "împrejurările producerii faptelor" au fost întrutotul particulare, reclamând o pedeapsă sporită: heroina a fost ridicată de la proprietarul unui hotel din Turcia, urmând apoi a fi transportată în, prin tranzitarea teritoriului României, de pe urma acestei tranzacții urmând să obțină, drept recompensă, suma de 20.000 euro; toate aceste elemente trebuie să se reflecte în cuantumul pedepsei și să împiedice instanța să recurgă la aplicarea unor circumstanțe care să conducă la atenuarea răspunderii penale, observând, de altfel, că inculpatul a acționat în împrejurări ce pot fi caracterizate mai degrabă ca și circumstanțe agravante.

Este întemeiată și critica vizând nelegalitatea stabilirii pedepsei complementare, întrucât instanța de fond a greșit aplicând-o la pedeapsa principală rezultantă.

Practica și doctrina juridică de specialitate au statuat că, în ipoteza condamnării unei persoane pentru un concurs de infracțiuni, aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi se face pentru fiecare infracțiune concurentă în parte, urmând a însoți fiecare pedeapsă principală stabilită.

De asemenea, instanța de fond, aplicând măsura de siguranță a expulzării nu a individualizat-o corespunzător: pe de o parte a menționat doar generic aplicațiunea dispozițiilor art.117 Cod penal, fără a preciza alineatul, iar pe de altă parte, nu a indicat expres țara în care urmează a fi expulzat inculpatul.

În fine, instanța de fond a greșit și atunci când a dispus ridicarea măsurii asiguratorii, constând în instituirea sechestrului asupra autoturismului marca cu număr de înmatriculare CA 352 XP, proprietatea inculpatului și lăsat în custodia

După cum rezultă din probatoriul aflat în dosar - inclusiv din planșele fotografice aflate la filele 79-82, a rezultat că heroina, împărțită în 7 pachete, era disimulată în bordul mașinii, în spatele sistemului de navigație. Însuși inculpatul în declarația sa (filele 53-54 p) a menționat expres că "această substanță era ambalată în 4 pachete", pe care el însuși le-a deschis, pentru a le împărți în pachete mai mici, pe care le-a ascuns în spatele bordului autoturismului său, marca, cu număr de Înmatriculare CA-352-XP.

În consecință, nu se impunea ridicarea sechestrului asigurător asupra autoturismului marca cu număr de înmatriculare CA 352 XP, proprietatea inculpatului - ci, în conformitate cu dispozițiile exprese ale art.118 lit. b și c Cod penal, se va dispune confiscarea specială a acestuia, având în vedere că autoturismul a fost folosit la săvârșirea unei infracțiuni și aparține inculpatului, fiind totodată, - adaptat pentru producerea infracțiunii, după cum rezultă din planșele fotografice existente la dosarul cauzei, inculpatul însuși confirmând toate aceste aspecte, astfel cum s-a arătat mai sus.

De altfel, în acest sens s-a pronunțat și Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia penală nr.XVIII/12.XII.2005 (dată în soluționarea recursului în interesul legii promovat de Procurorul General), subliniind că măsura confiscării speciale se va institui în temeiul art.16 alin.1 din Legea nr.143/2000, raportat la art.118 lit.b teza I-a Cod penal.

-se acestor texte de lege, Curtea constată că autoturismul inculpatului a servit efectiv la realizarea laturii obiective a infracțiunii de trafic internațional de droguri de mare risc, adaptarea bordului acestui autoturism pentru a ascunde și transporta substanțele ilicite fiind evidentă.

Așa fiind, apelul promovat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, urmează a fi admis în temeiul dispozițiilor de art.379 pct.2, lit.a Cod procedură penală, va fi desființată, în parte, hotărârea atacată, cu consecința pronunțării unei noi hotărâri, conform celor ce preced.

Se va menține starea de arest a inculpatului și se va deduce prevenția de la 24 august 2008 la zi.

Vor fi menținute restul dispozițiilor sentinței apelate.

Cât privește apelul inculpatului, Curtea - în acord cu considerentele expuse în cele ce preced - nu poate primi susținerile acestuia, având în vedere, astfel cum s-a arătat mai sus, natura faptelor săvârșite, gravitatea deosebită a acestora, modul de concepere și de executare, precum și rezultatul periculos produs; împrejurarea că inculpatul a recunoscut și regretat faptele comise și că are o vârstă înaintată nu poate avea semnificația circumstanței atenuante prevăzută de art.74 alin.1, lit.c din Cod penal; de asemenea, relația de concubinaj pe care inculpatul pretinde că o are cu o femeie și perioada îndelungată pe care a petrecut-o în România nu constituie argumente care să nu conducă la aplicarea art.117 lit. din Codul penal, privind măsura expulzării.

Față de aceste considerente, în temeiul prevăzut de art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul, cu obligarea sa la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București, împotriva sentinței nr.155 din data de 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală.

Desființează, în parte, sentința și - în fond:

În baza art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, condamnă pe inculpatul la 10 ani închisoare.

În baza art.65 alin.2 Cod penal, interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit. a teza a II-a și lit. b din Codul penal, pe o perioadă de 7 ani, după executarea pedepsei.

În baza art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, condamnă pe același inculpat la 14 ani închisoare.

În baza art.65 alin.2 Cod penal, după executarea pedepsei, interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal, pe o perioadă de 7 ani.

În baza art.33, art.34 din Codul penal, contopește pedepsele aplicate și dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 14 ani închisoare și 7 ani pedeapsa complementară interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.

În baza art.71 Cod penal, interzice inculpatului exercițiul drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal, pe durata executării pedepsei de 14 ani, în regimul detenției.

Menține starea de arest a inculpatului și deduce prevenția de la 24 august 2008 la zi.

În baza art.117 alin.3 Cod penal, dispune expulzarea inculpatului, în țara sa de origine - Italia.

În baza art.118 lit.b Cod penal și art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000, se va dispune confiscarea specială a autoturismului marca cu număr de înmatriculare CA 352 X P, proprietatea inculpatului și lăsat în custodia IGPR.

Înlătură dispoziția luată de prima instanță cu privire la ridicarea măsurii asiguratorii a sechestrului instituit asupra acestui autoturism.

Menține restul dispozițiilor sentinței apelate.

Respinge apelul declarat de inculpatul împotriva aceleași sentințe, ca nefondat și obligă pe inculpat la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei - reprezentând onorariul apărătorului din oficiu - se va avansa din fondurile speciale ale Ministerului Justiției.

Onorariul interpretului de limbă italiană, constând în contravaloarea a 5 ore prestate în instanță, se va suporta din fondurile Ministerului Justiției.

Cu drept de recurs.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 mai 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER,

G -

Red.

Dact.

Ex.3

Red.--II.

Președinte:Bădescu Liliana
Judecători:Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 133/2009. Curtea de Apel Bucuresti