Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 14/2009. Curtea de Apel Brasov
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECIZIA PENALĂ NR. 14/AP DOSAR NR-
Ședința publică din 26 februarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Simona Franguloiu JUDECĂTOR 2: Constantin Epure
- - - JUDECĂTOR 3: Cristina Dănescu
- - - grefier
Cu participarea reprezentantei Ministerului Public - procuror șef secție - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Brașov.
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 772/S din 9 octombrie 2008 pronunțată de Tribunalul Brașov, în dosarul penal nr-.
Dezbaterile în cauza penală de față au fost înregistrate în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 25 februarie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea pentru data de astăzi, 26 februarie 2009.
E
Asupra apelurilor penale de față:
Prin sentința penală nr. 772/S din 9 octombrie 2008 a Tribunalului Brașovs -a dispus în baza dispozițiilor art. 334 Cod de Procedura Penala schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare a instanței de judecată, din infracțiunea de trafic de droguri, în formă continuată, prevăzută de art. 2 aliniatul 1 din Legea 143/2000 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 aliniatul 2 Cod Penal - 2 acte materiale, în două infracțiuni distincte de trafic de droguri, prevăzute de art. 2 aliniatul 1 din Legea 143/2000, cu aplicarea art. 33 litera a Cod Penal.
În baza dispozițiilor art. 11 punctul 2 litera a Cod de Procedura Penala raportat la art. 10 litera d Cod de Procedura Penala, s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 aliniatul 1 din Legea 143/2000, fapta de la sfârșitul lunii mai 2008.
În baza dispozițiilor art. 2 aliniatul 1 din Legea 143/2000 cu aplicarea dispozițiilor art. 74 aliniatul 1 literele a,b,c, aliniatul 2 Cod Penal și art. 76 litera c Cod Penal, s-a dispus condamnarea inculpatului la o pedeapsă de2 (doi) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 litera a teza a doua și litera b Cod Penal pe o perioadă de 2 ani, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc.
În baza dispozițiilor art. 86/1 Cod Penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe un termen de încercare de 5 ani.
A aplicat inculpatului pedeapsa accesorie prevăzută de art. 64 litera a teza a doua și litera b Cod Penal.
În baza art. 71 aliniatul 5 Cod Penal, a dispus suspendarea și executarea pedepsei accesorii.
În baza art. 86/3 Cod Penal pe durata termenului de încercare, condamnatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brașov.
b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;
d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
Datele prevăzute în alin. 1 lit. b), c) și d) se comunică serviciului de probațiune.
În baza art. 86/3 aliniatul 3 Cod Penal, a obligat pe inculpatul să respecte următoarele obligații:
- să presteze un număr de 300 de ore de muncă în folosul comunității;
- să nu intre în legătură cu persoane cunoscute ca având legătură cu fenomenul traficului și consumului de droguri.
Supravegherea executării acestor obligații se face de Serviciul de Probațiune B care va sesiza instanța în caz de neîndeplinire a obligațiilor.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 83 Cod Penal, respectiv: dacă în cursul termenului de încercare cel condamnat a săvârșit din nou o infracțiune, pentru care s-a pronunțat o condamnare definitivă chiar după expirarea acestui termen, instanța va revoca suspendarea condiționată, dispunând executarea în întregime a pedepsei, care nu se contopește cu pedeapsa aplicată pentru noua infracțiune.
Revocarea suspendării pedepsei nu are loc însă, dacă infracțiunea săvârșită ulterior a fost descoperită după expirarea termenului de încercare.
Dacă infracțiunea ulterioară este săvârșită din culpă, se poate aplica suspendarea condiționată a executării pedepsei chiar dacă infractorul a fost condamnat anterior cu suspendarea condiționată a executării pedepsei. În acest caz nu mai are loc revocarea primei suspendări.
S-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 86/4 Cod Penal și anume: dacă cel condamnat nu îndeplinește, cu rea credință, măsurile de supraveghere prevăzute de lege ori obligațiile stabilite de instanță, aceasta va revoca suspendarea executării pedepsei sub supraveghere dispunând executarea în întregime a pedepsei.
S-a constatat că inculpatul a fost reținut și arestat preventiv, începând cu data de 07.06.2008 și până la data de 04.08.2008 inclusiv.
În baza art. 350 aliniatul 2 Cod Procedura Penala, s-a dispus revocarea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea B dispusă față de inculpat la data de 30.07.2008 prin încheierea de ședință din data de 30 iulie 2008 Tribunalului Brașov, sentința fiind executorie cu privire la aceste dispoziții.
În baza art. 18 aliniatul 1 din Legea 143/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpat a cantității 3,11 grame rezină de cannabis pentru a fi distruse, cu păstrarea de contraprobe, cu precizarea că substanțele psihotrope se află sigilate la camera de corpuri delicte a IGPR -.
În baza dispozițiilor art. 191 aliniatul 1 Cod Procedura Penala, a obligat pe inculpatul să plătească statului suma de 350 RON cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această soluție, instanța de fond a reținut, în esență, că:
La data de 06.06.2008, în jurul orelor 15,30, în timp ce fugea în Gara CFR Făgăraș pentru a urca într-un tren, martorului i-a căzut din buzunar portofelul în care se afla o parte din hașișul cumpărat.
a fost găsit de martorul G și predat organelor de poliție din cadrul Postului TF Făgăraș. Acest portmoneu a fost predat de organele de poliție martorului, împrejurare în care i s-a adus la cunoștință că în interiorul acestuia a fost găsită o cantitate de hașiș.
găsită în portofelul martorului a fost supusă analizei, și astfel cum s-a prezentat mai sus, din raportul de constate tehnico - științifică numărul - din data de 10.06.2008 întocmit de Ministerul Internelor și Reformei Administrative Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția Generală de Combatere a Organizate, Direcția Antidrog Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, a reieșit că proba înaintată este constituită din 0,50 grame substanță solidă cu aspect de rezină, de culoare - oliv și reprezintă rezină de cannabis.
Urmare acestui fapt, față de numitul, se efectuează cercetări penale pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc și pentru ca acesta să beneficieze de prevederile art. 16 din Legea 143/2000 a fost de acord cu participarea la flagrantul ce urma să se organizeze pentru prinderea inculpatului.
În acest sens, în ceea ce privește cel de al doilea act material al infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, s-a constatat din analiza probatoriului administrat în cauză, descris și analizat mai sus, la data de 06.06.2008, martorul l-a contactat pe inculpatul și îi cere acestuia să îi procure hașiș pentru suma de 500 lei, stabilind ca loc pentru încheierea tranzacției pe strada - din B, iar ca oră s-a stabilit aproximativ orele 24,00. în acea dată martorul denunțător l-a contactat de mai multe ori pe inculpat pentru a-l determina să accepte tranzacția.
Pentru realizarea flagrantului, au fost pregătiți banii ce urmau a fi folosiți, pentru aceasta încheindu-se un proces verbal de către organele de poliție în cuprinsul căruia au fost consemnate bancnotele predate martorului denunțător, seria și cupiura. Banii au fost predați martorului denunțător, după ce în prealabil acesta a fost supus unei percheziții corporale.
A fost constituită echipa operativă formată din martorul denunțător, procurori și polițiști, iar la fața locului martorul denunțător s-a deplasat cu inspectorul care a condus autoturismul.
Aceștia s-au deplasat pe strada -, la locul stabilit, unde a venit și inculpatul cu un autoturism marca Peugeot cu numărul de înmatriculare -, în care se afla și fratele acestuia, martorul.
Inculpatul a coborât din autoturismul său și s-a urcat în autoturismul în care se afla martorul denunțător împreună cu inspectorul de poliție.
Inculpatul a cerut martorului să îi arate și să îi remită banii pentru tranzacție, martorul a refuzat remiterea banilor, i-a arătat, astfel că inculpatul a fost de acord cu plata după predarea cantității de hașiș. Inculpatul a părăsit autoturismul, s-a deplasat printre blocuri și a revenit la scurt timp la mașină și în interior a remis martorului denunțător două bucăți de substanță solidă contra sumei de 500 lei.
Imediat după realizarea tranzacției organele de poliție au intervenit și astfel s-a procedat la imobilizarea inculpatului, care a fost supus și unei percheziții corporale.
S-a procedat la stabilirea identității inculpatului, iar cu ocazia percheziției asupra sa a fost găsită suma de 500 lei care a fost ridicată de organele de poliție, și de asemenea asupra sa în buzunarul de la pantaloni au fost găsite trei bucăți de substanță solidă, care au fost ridicate.
Pentru a se stabili natura substanțelor traficate și găsite asupra inculpatului, s-a procedat la expertizarea acestora și așa cum s-a arătat și analizat în preambulul prezentelor considerente, din raportul de expertiză numărul - din data de 10.06.2008 întocmit de Ministerul Internelor și Reformei Administrative Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția Generală de Combatere a Organizate, Direcția Antidrog Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, reiese că probele (proba nr. 1: fragmente de substanță solidă (două) și proba nr. 2 fragmente de substanță solidă (trei) înaintate, sunt constituite din proba 1 - 3,73 grame substanță solidă cu aspect de rezină, de culoare - oliv și proba 2 - 0,59 grame substanță solidă cu aspect de rezină, de culoare - oliv. Se arată că probele înaintate în cauza privind pe inculpatul sunt constituite din 3,73 grame rezină de cannabis și 0,59 grame rezină de cannabis, în ambele probe s-a pus în evidență tetrahidrocannabinol () substanță psihotropă biosintetizată de plantă.
În ceea ce privește primul act material, așa cum s-a reținut în actul de sesizare a instanței de judecată, s-a constatat că singura probă care susține învinuirea este declarația martorului denunțător, care în declarația dată a arătat că a achiziționat drogul de la inculpatul, ca dată, aproximativ către sfârșitul lunii mai 2008. afirmațiile martorului în acest sens, pot fi puse sub semnul lipsei de obiectivitate deoarece acesta ar putea avea interesul să ascundă identitatea reală a celui care a cumpărat hașiș de la inculpat, aceasta și față de faptul că martorul a arătat că în discuțiile purtate cu inculpatul nu a fost vorba de nicio persoană.
Inculpatul, deși a avut o poziție procesuală sinceră, arătând că a înțeles să fie responsabil, a negat această tranzacție, susținând că nu a vândut martorului nicio cantitate de droguri. Despre martor a recunoscut că l-a cunoscut dar nu i-a vândut lui droguri ci unui prieten al acestuia cu prenumele care a venit la locul de întâlnire al tranzacției împreună cu. Despre numitul, inculpatul nu a fost în măsură să dea mai multe relații. Inculpatul a mai povestit cu ocazia audierii lui în cadrul procedurii în care s-a discutat arestarea sa preventivă, ca a mai vândut droguri unei persoane cu prenumele, persoană care a rămas neidentificată. Pentru eventualele tranzacții dintre numiții și, inculpatul nu este cercetat în prezenta cauză.
Potrivit dispozițiilor art. 63 Cod Procedura Penala, care reglementează probele și aprecierea lor, constituie probă orice element de fapt care servește la constatarea existenței sau inexistenței unei infracțiuni, la identificarea persoanei care a săvârșit-o și la cunoașterea împrejurărilor necesare pentru justa soluționare a cauzei. Probele nu au valoare mai dinainte stabilită. Aprecierea fiecărei probe se face de organul de urmărire penală sau de instanța de judecată în urma examinării tuturor probelor administrate, în scopul aflării adevărului.
Pentru a avea valoare probantă declarația martorului trebuie să se coroboreze cu celelalte probe ale dosarului, or în speță declarația martorului referitoare la primul act material nu mai este susținută de nicio altă probă, aspect ce conduce la imposibilitatea conferirii valorii probante, nefiind răsturnată prezumția de nevinovăție a inculpatului.
Prezumția de nevinovăție este înscrisă ca principiu fundamental în art. 66 Cod Procedura Penala (învinuitul sau inculpatul nu este obligat să probeze nevinovăția sa. În cazul când există probe de vinovăție, învinuitul sau inculpatul are dreptul sa probeze lipsa lor de temeinicie), acest principiu guvernează întregul proces penal, putând fi răsturnat numai prin probe si mijloace de probă.
De asemenea, conform dispozițiilor articolul 6 paragraful 2 din CEDO "orice persoana acuzata de o infracțiune este prezumată nevinovată ce vinovăția sa este legal stabilită", prin urmare dispoziția procesual penală și cea constituțională reglementează prezumția de nevinovăție până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare iar dispoziția CEDO arată clar ca este vorba de stabilirea legala a vinovăției.
Prin urmare, față de textele mai sus menționate se constată că prezumția de nevinovăție garantează protecția persoanelor în procesul penal împotriva arbitrarului in stabilirea și tragerea la răspundere penală și de asemenea că acest principiu nu trebuie considerat ca o atestare a poziției morale a unei persoane, întrucât ar fi lipsit de temei și opus chiar realității ca o normă juridică să confere onestitate ireproșabilă unei persoane. Ceea ce dreptul poate acorda este garanția prin care asigură că nimeni nu va fi tras la răspundere penală și sancționat discreționar, iar atunci când este învinuit de săvârșirea unei infracțiuni se va urma o procedură prin care să se stabilească legal vinovăția lui.
Fiind vorba de o prezumție relativă aceasta trebuie sa fie răsturnată prin dovedirea vinovăției aceasta efectuându-se în cursul activității de probațiune prin administrarea de probe legale, pertinente, concludente și utile.
Or în speță, pentru primul act material, instanța consideră că probatoriul nu este suficient pentru a asigura răsturnarea prezumției de nevinovăție.
Pe cale de consecință, în baza dispozițiilor art. 334 Cod de Procedura Penala, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunii reținute în sarcina inculpatului, din două acte materiale de trafic de droguri, faptă prevăzută și pedepsită de art. 2 aliniatul 1 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 aliniatul 2 Cod Penal, în două infracțiuni distincte de trafic de droguri, prevăzute de art. 2 aliniatul 1 din Legea 143/2000, cu aplicarea art. 33 litera a Cod Penal, fiind vorba, prima faptă la sfârșitul lunii mai 2008 și cea de a doua faptă la data de 06.06.2008.
În temeiul dispozițiilor art. 11 punctul 2 litera a Cod de Procedura Penala raportat la art. 10 litera d Cod de Procedura Penala, s-a dispus achitarea inculpatului pentru infracțiunea de trafic de droguri prevăzută de art. 2 aliniatul 1 din Legea 143/2000, fapta de la sfârșitul lunii mai 2008.
Ca urmare a dubiului ce profită inculpatului, pentru această faptă, nu se poate dispune confiscarea de la inculpat a sumei de 360 lei, despre care se consideră că ar fi obținut-o din comiterea acestei fapte.
Se mai impune a menționa, că inculpatul a fost privat de libertate pentru comiterea ambelor acte materiale ale infracțiunii de trafic de droguri, iar pentru fapta de la sfârșitul lunii mai 2008 fost achitat, măsura arestului preventiv și menținerile ulterioare ale acestei măsuri au fost dispuse cu respectarea dispozițiilor legale, pentru considerentul existenței probelor și a indiciilor temeinice care au susținut fapta în ceea ce privește ambele acte materiale.
Pentru cea de a doua faptă, instanța a considerat că probatoriul administrat în cauză este în măsură să răstoarne prezumția de nevinovăție a inculpatului, acesta se face vinovat de comiterea infracțiunii de trafic de drog, fiind îndeplinite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, atât sub aspectul laturii obiective a infracțiunii, elementul material fiind caracterizat prin acțiunea de trafic, de punere în circulație de droguri de risc, cât și sub aspectul laturii subiective, intenția fiind directă, în sensul că inculpatul a realizat consecințele faptei sale și a urmărit producerea acestora.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 Cod Penal referitoare la modul, modalitățile, împrejurările concrete ale faptei, urmările acesteia, urmările care s-ar fi putut produce, precum și persoana și conduita inculpatului.
În ceea ce privește poziția procesuală a inculpatului, instanța a avut în vedere faptul că acesta a avut o poziție procesuală corespunzătoare de recunoaștere și regret, responsabilă în ceea ce privește consecințele faptei sale, aspect pozitiv pentru reintegrarea socială a inculpatului.
De asemenea, perioada în care a fost privat de libertate și-a atins scopul educativ, în sensul că inculpatul a conștientizat și mai mult riscurile unei conduite antisociale și lipsa de fundament a caracterului său și a pregătirii sale personale și profesionale pentru viitor, aspecte care îl motivează pentru regăsirea de sine dar mai ales pentru finalizarea studiilor și dobândirea unei profesii stabile necesare unui trai decent și dezirabil legal.
În acest sens, așa cum reiese din analiza referatului de evaluare, inculpatul a fost privat de suportul afectiv, emoțional și spiritual al părinților săi, lipsa relației cu mama sa și o relație tensionată cu tatăl său au fost de natura a-i crea o serie de stări psihologice, care s-au răsfrânt în conduita sa antisocială, determinată de influența grupului din care a făcut parte ocazional, unde pentru a nu-și pierde încrederea în el, a acceptat să efectueze tranzacții cu substanțe psihotrope pentru a nu fi perceput laș de amicii săi. Or lipsa valorilor morale și spirituale pe care ar fi trebuit să le dobândească în familia au determinat necesitatea dobândirii unor nonvalori ale grupului exterior familiei, corespondentul astfel căutat fiind pentru a umple lipsurile afecțiunii parentale.
Faptul că în prezent inculpatul și-a regăsit suportul familial și importanța în cadrul familiei, a realizat consecințele lipsei studiilor și a unei profesii corespunzătoare, sunt aspecte care îl motivează pentru o conduită corespunzătoare, pe de o parte pentru adoptarea unui comportament corespunzător așteptărilor sociale cât și familiale, or toate acestea vor concura și vor asigura perspectivele integrării sociale a inculpatului. Inculpatul a reușit să promoveze corigența la istorie și în prezent este înscris la liceu la seral.
De asemenea, poziția procesuală a inculpatului, este corespunzătoare realizării consecințelor faptelor sale.
S-a mai avut în vedere faptul că din fișa de cazier a inculpatului, reiese că acesta nu are antecedente penale, cât și faptul că pe parcursul cercetărilor penale, inculpatul a depus la organele de poliție un memoriu în care a indicat persoane care se ocupă cu traficul de droguri pe raza Municipiului B, aceste aspecte urmau a fi verificate de organele de poliție.
Față de aspectele personale ale inculpatului, circumstanțele reale ale faptei, instanța consideră că scopul pedepsei se poate realiza și prin aplicarea inculpatului a unei pedepse ce se va orienta sub minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina sa și fără privarea de libertate a inculpatului, în acest sens, fiind îndeplinite condițiile obiective și subiective cerute de art. 86/1 Cod Procedura Penala, iar măsurile de supraveghere ce se pot impune pe această cale sunt cu atât mai mult de natură a asigura sprijinul și înțelegerea inculpatului, pentru ca acesta să adopte o conduită dezirabilă societății, să își finalizeze studiile și să reușească să se integreze cât mai bine în societate. Instanța s-a orientat la aplicarea dispozițiilor art. 86/1 Cod de Procedura Penala și nu la cele prevăzute de art. 81 Cod Penal, ca modalitate de executare a pedepsei, tocmai pentru ca inculpatul să beneficieze și de o asistență de specialitate, neutră și deci imparțială, pentru ca inculpatul să învețe să își gestioneze corespunzător timpul, aceasta pentru a dobândi o instruire corespunzătoare.
Față de toate aceste considerente, s-au reținut în favoarea inculpatului dispozițiile art. 74 aliniatul 1 literele a,b,c aliniatul 2 Cod Penal cu efectele prevăzute de art. 76 litera c Cod Penal.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul.
Ministerul Publica criticat soluția instanței de fond pentru netemeinicie, în ce privește achitarea inculpatului pentru fapta de la sfârșitul lunii mai 2008, arătând că această faptă este dovedită cu denunțul martorului care a relatat că a cumpărat la sfârșitul lunii mai cantitatea de 6 grame hașiș de la inculpat cu suma de 360 lei, pentru consum propriu, declarații menținute constant în cursul procesului și care se coroborează cu raportul de constatare tehnico-științifică din care rezultă că substanța în greutate de 0,50 gr. găsită asupra martorului este rezină de cannabis și cu declarațiile inculpatului date în fața instanței de judecată cu ocazia arestării preventive din care rezultă că a comercializat hașiș și anterior prinderii sale în flagrant.
Suplimentar față de motivele scrise, Ministerul Publica criticat soluția și pentru greșita schimbare a încadrării juridice, în sensul că infracțiunea îmbracă forma continuată și greșit instanța a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiune continuată în două infracțiuni în concurs real și a solicitat condamnarea inculpatului pentru o infracțiune continuată, în care un act material este reprezentat de fapta de la sfârșitul lunii mai 2008.
Inculpatul a criticat soluția în ce privește modalitatea de executare a pedepsei, solicitând schimbarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în suspendare condiționată, deoarece nu este cunoscut cu antecedente penale, în perioada cât a fost privat de libertate a conștientizat gravitatea faptei și are șanse de resocializare maxime.
Verificând hotărârea atacată în raport cu motivele de apel și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit art. 371 Cod procedură penală se constată că apelurile sunt nefondate pentru următoarele considerente:
Prima instanță a reținut în mod corect starea de fapt, în deplină concordanță cu probele administrate în cauză și a atribuit faptelor caracterizarea juridică legală.
Astfel, este de observat că prima instanță a procedat corect la stabilirea stării de fapt, pe baza analizei minuțioase a materialului probatoriu administrat, din care se desprinde că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii din data de 6 iunie 2008, când a fost prins în flagrant.
Astfel, instanța are a observa fapta de la sfârșitul lunii mai 2008 nu poate fi dovedită astfel încât să răstoarne prezumția de nevinovăție numai cu autodenunțul martorului care a arătat că hașișul găsit în portmoneul lui provenea tot de la inculpat, câtă vreme nu se coroborează cu alte probe.
Susținerea inculpatului făcută în declarația dată cu ocazia audierii la luarea măsurii arestării preventive nu este suficientă pentru a se putea dispune condamnarea acestuia, deoarece potrivit principiilor dreptului penal și procesual penal, o hotărâre de condamnare are la bază convingerea fermă, bazată pe probe indubitabile că inculpatul se face vinovat de săvârșirea infracțiunii de care este acuzat, ori în speță, nici o probă, cu excepția denunțului martorului nu confirmă că inculpatul ar fi comis acea faptă, astfel că soluția primei instanțe de achitare cu privire la această este legală și temeinică, în concordanță cu dispozițiile art. 63 și 66 Cod procedură penală.
De altfel, o soluție de condamnare cu privire la această faptă ar fi mi mult decât nefundamentată de probe certe, arbitrară și în contradicție cu prezumția de nevinovăție ce nu a fost răsturnată.
În ce privește schimbarea încadrării juridice a faptei dintr-o infracțiune prevăzută de art. 2 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 în formă continuată în două infracțiuni de același fel în concurs real, Curtea constată că și această este corectă; în primul rând, nu se poate afirma în mod dovedit că inculpatul a efectuat mai multe vânzări de droguri în baza aceleiași rezoluții infracționale, câtă vreme s-a dovedit o singură vânzare și aceea supravegheată de către investigatorul sub acoperire, astfel că solicitarea Ministerului Public este lipsită de suport legal.
Este de observat că în procesul individualizării judiciare a pedepsei aplicate inculpatului, Tribunalul Brașova acordat eficiența cuvenită criteriilor instituite de art. 72 Cod penal, referitoare la gradul de pericol social al faptelor, modalitatea concretă de comitere a acestora, persoana inculpatului; astfel, se constată că inculpatul a hotărât să vândă o cantitate de 6 grame de rezină de cannabis, oferită spre vânzare investigatorului sub acoperire.
Curtea are a observa că față de toate împrejurările în care inculpatul a comis faptele și față de cantitatea de drog pe care a vândut-o investigatorului sub acoperire, dar și în raport de limitele de pedeapsă prevăzute de lege, față de persoana acestuia, nu se impune reducerea pedepsei aplicate, nici schimbarea modalității de executare a pedepsei, obligațiile pe care inculpatul este obligat să le respecte pe durata termenului de încercare fiind în măsură să asigure realizarea scopului special al prevenției penale apreciind că aceste obligații sunt necesare și eficiente în realizarea scopului, suspendarea condiționată a executării pedepsei ar rămâne fără nici o eficiență în raport de fapta comisă și gravitatea acesteia.
În speță, nu se impune suspendarea condiționată a executării pedepsei, deoarece este necesar ca inculpatul să fie supravegheat și să înțeleagă clemența de care a beneficiat, în scopul prevenirii de noi fapte de acest gen, măsurile de supraveghere impuse fiind o garanție ce acesta va înțelege gravitatea faptei comise și că se va reintegra în societate.
Pentru considerentele mai sus expuse, potrivit art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală se vor respinge apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul și se va menține hotărârea atacată.
În baza art. 192 Cod procedură penală inculpatul va fi obligat la plata parțială a cheltuielilor judiciare.
Pentru aceste motive
În numele legii
Respinge apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Brașov și inculpatul împotriva sentinței penale nr. 772/9 octombrie 2008 Tribunalului Brașov, pe care o menține.
Obligă inculpatul să plătească statului suma de 150 lei cu titlu de cheltuieli judiciare, restul acestor cheltuieli rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 februarie 2009.
Președinte Judecător
- - - -
GREFIER
- -
Red.SF/18.03.2009
Tehnoredact.DS/19.03.2009/2 ex.
Jud.fond.
Președinte:Simona FranguloiuJudecători:Simona Franguloiu, Constantin Epure, Cristina Dănescu