Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 24/2010. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 11240/2/2009
2751/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA A II A PENALĂ
ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ nr. 24/
Ședința publică de la 29 ianuarie 2010
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 2: Florentina Dragomir
GREFIER - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI, a fost reprezentat de PROCUROR:.
Pe rol, soluționarea apelului declarat de către inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 352 din data de 30.03.2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția a Ia Penală, în dosarul nr- - apel după casare.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns apelantul - inculpat, personal în stare de arest și asistat de avocat ales, în baza împuternicirii avocațiale nr. 40329, emisă de Baroul București - Cabinet individual.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, care învederează instanței că, la dosar au fost depuse procese-verbale, din care rezultă imposibilitatea de prezentare a martorilor ce urmează a fi audiați în cauză.
Apărătorul apelantului - inculpat având cuvântul, solicită instanței să decidă în privința celor doi martori, precizând că insistă în proba cu testul poligraf.
S-a audiat inculpatul, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, apreciază că demersurile făcute de către instanță pentru prezentarea și audierea celor doi martori, sunt suficiente, însă, consideră că testul poligraf, nu este reglementat ca mijloc de probă în Codul d procedură penală, test pe care îl consideră neconcludent și neutil în prezenta cauză, având în vedere că rezultatul acestuia nu poate răsturna celelalte probe deja administrate în cauză.
Apărătorul apelantului - inculpat având cuvântul, menționează decizia de casare a Înaltei Curți, care, arată că proba cu testul poligraf, poate fi administrată ca probă în condițiile în care nu se poate face confruntarea cu martorul denunțător.
După deliberare, Curtea, respinge proba cu testul poligraf, apreciind concludente și pertinente probele de la dosar, plus declarația dată de inculpat la acest termen. Având în vedere că cei doi martori nu pot fi găsiți, fiind plecat din țară, iar lui, nu i se cunoaște domiciliul, apreciază cauza în stare de judecată și constatând că, nu mai sunt alte cereri de formulat, în baza dispozițiilor art. 377 Cod Procedură Penală, trece la dezbateri.
Apărătorul apelantului - inculpat având cuvântul, precizează că reiterează motivele de apel din prima fază a procesului și în principal, solicită în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2, combinat cu art. 10 lit. d Cod procedură penală, achitarea inculpatului, având în vedere că faptele pentru care inculpatul a fost trimis în judecată, nu îndeplinesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri, nici sub aspectul laturii obiective și nici subiective. Solicită să se aibă în vedere declarația denunțătoarei, ratarea flagrantului făcut inculpatului, la care a participat un singur martor și nu doi, fiind încălcate dispozițiile art. 92 alin. 1 Cod procedură penală, convorbirea telefonică dintre inculpat și denunțător nu a fost interceptată, nu s-a efectuat percheziție domiciliară la inculpat, care, în momentul când a restituit cantitatea de drog, nu s-a atins de banii oferiți de denunțător.
În subsidiar, solicită schimbarea încadrării juridice a faptei, din infracțiunea reținută în art. 2, în infracțiunea prevăzută de art. 4, din Legea nr. 143/2000 și în raport de poziția constantă a inculpatului avută din momentul arestării și până în prezent, de circumstanțele personale ale acestuia și de faptul că este consumator de droguri, să i se aplice acestuia o pedeapsă în limitele textului de lege invocat.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea apelului, ca nefondat, considerând că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută la art. 2 din Legea nr. 143/2000, în raport de declarațiile contradictorii date de acesta pe parcursul procesului penal, de procesul-verbal întocmit cu ocazia flagrantului, de declarația martorului propus de către inculpat, solicitând menținerea soluției instanței de fond, considerând pedeapsa aplicată inculpatului corectă, în raport de faptul că acesta se face vinovat de trafic de droguri de mare risc, iar schimbarea încadrării juridice a faptei nu se impune în acest caz.
Apelantul - inculpat având cuvântul, precizează că este consumator de droguri, nu a făcut trafic și lasă la aprecierea instanței, decizia ce se va pronunța.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față
Prin sentința penală nr.352/F din 30 martie 2009, Tribunalul București - Secția I Penală, în baza art.334 Cod procedură penală, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice formulate de inculpatul, din infracțiunea prevăzută de art.2 alin.l, 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, în infracțiunea prevăzută de art.4 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal ca neîntemeiată.
În baza art.2 alin.l, 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal, a fost condamnat inculpatul, la o pedeapsă de 12 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.l lit.a teza a II-a, lit.b Cod penal pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.71 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a, lit.b Cod penal.
În baza art.88 Cod penal, s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 28 august 2008 la zi.
În baza art.350 Cod procedură penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art.357 alin.2 lit.e Cod procedură penală, s-a dispus restituirea către inculpat a unui telefon mobil marca Samsung D 880, cartela și cartela depuse la Camera de corpuri delicte a Poliției Sector 2.
În baza art.17 alin.l din Legea nr.143/2000 s-a confiscat cantitatea de 5,42 grame heroină, cafeina, griseofulvin, depusă la Camera de corpuri delicte a -, conform dovezii seria D nr.-.
S-a constatat consumată în procesul analizelor de laborator cantitatea de 0,10 grame heroină, cafeina și griseofulvin.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut următoarele considerente:
La data de 27 august 2008, inculpata, arestată pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în dosarul nr- al Tribunalului București - Secția I Penală, a formulat un denunț împotriva inculpatului. La aceeași dată, martorul s-a deplasat la sediul - Biroul Teritorial București și a formulat un denunț împotriva inculpatului, în temeiul dispozițiilor art. 15 din Legea nr. 143/2000, întrucât este consumator de droguri.
La data de 27 august 2008, în prezența martorului asistent, organele de poliție au procedat la consemnarea într-un proces-verbal a sumei de 250 RON, bani ce urmau a fi folosiți la prinderea în flagrant a persoanei denunțate (fila 9 dosar urmărire penală).
Din procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante a rezultat că denunțătorul, în prezența organelor de poliție și a martorului asistent a apelat de pe telefonul său mobil cu nr.0765.851.424, pe inculpatul, la număr de apel 0765.900.320, moment în care denunțătorul i-a transmis inculpatului "- vedem în 10 minute în parc la Izvorul. -mi și mie cinci din alea și mai adu încă cinci, că o să vin cu un om".
După efectuarea convorbirii telefonice, denunțătorul a purtat din nou o discuție telefonică cu aceeași persoană, spunându-i să aducă "numai cinci din alea mici" pentru că vine singur.
Împreună cu denunțătorul și martorul asistent, organele de poliție s-au deplasat în zona parcului Izvorul, situat pe Bd. - din sectorul 2; aici, denunțătorului i-a fost efectuată o percheziție corporală, negăsindu-se asupra acestuia sume de bani sau substanțe interzise de lege la deținere. După efectuarea percheziției corporale, denunțătorului i-a fost înmânată suma de 250 RON ce a fost consemnată anterior în procesul-verbal de înscriere.
a fost lăsat singur în parc, fiind supravegheat de organele de poliție, în prezența martorului asistent. După aproximativ 15 minute, în parc a sosit inculpatul, care s-a apropiat de denunțător și i-a dat acestuia un pachet de țigări marca.
i-a întins inculpatului suma de 250 RON, însă acesta din urmă l-a lovit peste mână, plecând pe Bd. -, suma de bani căzând pe jos. a ridicat suma de bani, respectiv cei 250 RON, s-a apropiat de polițiștii care îl supravegheau, predând acestora suma de 250 RON și un pachet de țigări.
Inculpatul a fost oprit de către organele de poliție, iar cu ocazia percheziției corporale efectuate asupra sa, a fost găsită o seringă hipodermică ce nu prezenta urme de folosire, un telefon mobil marca Samsung D 880 și două cartele.
Organele de poliție au constatat că în interiorul pachetului de țigări se afla un pachețel de staniol ce conținea un de culoare bej, precum și o punguță din plastic răsucită la un capăt și lipită prin topire, ce conținea tot un de culoare bej care, în urma expertizării, s-a constatat a fi 5,52 grame de heroină, cafeina și griseofulvin.
Analizând materialul probator administrat în cauză, prima instanță a concluzionat că fapta săvârșită de inculpat întrunește elementele constitutive ale infracțiunii pentru care a fost trimis în judecată.
Împotriva sentinței penale a declarat apel inculpatul, solicitând schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de trafic de droguri în infracțiunea de deținere de droguri pentru consumul propriu, prevăzută de art.4 din Legea nr. 143/2000, arătând că a recunoscut că se droghează.
În subsidiar, a solicitat reducerea pedepsei, considerând că este greșit individualizată.
Prin decizia penală nr.l57/A/3 iulie 2009, Curtea de Apel București - Secția a II-a Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie a admis apelul inculpatului, a desființat în parte sentința și, rejudecând, a redus pedeapsa aplicată inculpatului de la 12 ani la 7 ani închisoare, cu aplicarea art.74 alin.2 Cod penal, deducându-se arestarea preventivă de la 28 februarie 2008 la zi.
A fost menținută starea de arest a inculpatului, menținându-se celelalte dispoziții ale sentinței.
Instanța de apel a reținut că din probele dosarului "rezultă clar" că inculpatul, în urma telefonului primit de la denunțător, s-a deplasat în Parcul Izvorul pentru a comercializa cinci doze de heroină pentru suma de 250 RON. Faptul că inculpatul nu a luat banii de la denunțător, lovindu-l peste mână, se explică prin aceea că urma să ia ulterior banii, tocmai pentru a nu fi prins de organele de poliție.
Actele materiale desfășurate de inculpat, respectiv înmânarea a cinci doze de heroină denunțătorului, reprezintă conținutul obiectiv al infracțiunii de trafic de droguri.
Împotriva deciziei a declarat recurs inculpatul, invocând următoarele motive de recurs:
- cele două hotărâri sunt nelegale, ele fiind supuse casării, conform art.3859pct. 18 Cod procedură penală, gravă eroare de fapt care a avut drept consecință condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000;
- cele două hotărâri sunt supuse cazului de casare prevăzut de art.3859pct. 17 Cod procedură penală - greșita încadrare juridică;
-în cauză subzistă și cazul de casare prevăzut de art.385/9 pct.14 Cod procedură penală -greșita individualizare a pedepsei.
Recursul astfel motivat și susținut a fost admis în instanța ierarhic superioară care, prin decizia penală nr.3236/14.10.2009 pronunțată în dosarul mr- l-a admis, a casat decizia penală nr.157/A/3.07.2009 a Curții de Apel București, și a trimis cauza spre rejudecare la aceeași instanță.
A fost menținută starea de arest a inculpatului.
Pentru a se pronunța astfel, instanța superioară a constatat că probatoriul administrat în cauză pentru stabilirea adevărului este incomplet, iar în apelul inculpatului, devolutiv sub toate aspectele, cercetarea judecătorească trebuie reluată, citați toți martorii acuzării și audiați nemijlocit în condiții de oralitate și publicitate.
În rejudecare, pe rolul acestei instanțe s-a format dosarul cu nr-.
În vederea respectării hotărârii instanței de recurs, Curtea a depus diligențe pentru audierea martorilor din lucrări, și în care sens a dispus prezentarea lor cu mandate de aducere.
Față de faptul că relațiile parvenite la dosar au arătat că nu este în țară și nu se cunoaște data la care ar reveni, că martorul nu mai locuiește la adresa menționată de iar pentru martorul a fost restituit mandatul de aducere întrucât nu mai locuiește la domiciliu cunoscut de instanță, a fost audiată doar martora și inculpatul, luându-se act că se renunță la orice alte probe.
S- apreciat că testul poligraf nu este concludent în cauză față de declarația luată inculpatului în apel.
În rejudecare, analizând prin coroborare întreg materialul probator de la dosar, instanța reține, în fapt că, inculpatul, consumator de droguri, condamnat anterior pentru o faptă de aceeași natură, a primit de la martorul denunțător la data de 27.08.2008, cantitatea de 5,42 gr heroină în amestec cu cafeină și griseofulvină, la locuința sa din apropierea Parcului, sector 2
Cu această ocazie, cei doi au stabilit ca ulterior, peste câteva ore, să se întâlnească în Parcul iar aici conform declarațiilor inculpatului să plătească drogurile martorului denunțător după ce în prealabil le-ar fi testat prin injectare sau să i le restituie dacă nu corespundeau unei calități pe care acesta o dorea, și dimpotrivă, să primească o sumă de bani de la ca preț al drogurilor - conform declarației celui din urmă.
Apare verosimilă și credibilă declarația inculpatului, concordantă cu a martorei, verișoară a denunțătorului, că în cauză nu s-a dorit decât surprinderea unei persoane în flagrant de a plăti și primi droguri pentru ca ea să beneficieze de dispozițiile ale art.16 din Legea 143/2000, dar că nu s-a putut confirma decât că inculpatul înmânat denunțătorului o punguță ce conținea o singură bilă de heroină, toate acestea prin intermediul lui.
Acest aspect vine în contradicție cu declarația martorului denunțător care a anunțat organele de Poliție că urmează să primească 5 sau chiar 10 doze de heroină de la inculpat, că ulterior ar fi căzut de acord pentru numai 5 doze iar, în final, a primit un singur plic sigilat ce conținea o bilă de 5 heroină în amestec cu alte substanțe.
Contradicțiile declarațiilor acestui martor apar și ulterior când susține că în Parcul i s-au înmânat dozele de drog iar din pliculețe se scutura un combătute fiind de cele consemnate în procesul-verbal cu privire la o singură doză de tip bilă (reținută ca atare și în rechizitoriu).
Este cert însă că inculpatul a deținut aceste droguri, că le-a și "încercat" calitatea, asupra lui fiind găsită o seringă ceea ce confirmă faptul că ar fi consumator de asemenea substanțe, că înmânându-le denunțătorului ca necorespunzătoare nu mai avea de ce să primească tot el o sumă de bani, dimpotrivă, ar fi trebuit să plătească în cazul în care le-ar fi păstrat iar cum și deținerea în vederea consumului de droguri este pedepsită de lege, instanța va avea în vedere că această infracțiune poate fi reținută în sarcina lui.
Prin urmare, dat fiind că prin rechizitoriu s-a reținut infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art.2 alin.1 și 2 din Legea 143/2000 în sarcina inculpatului, Curtea va avea în vedere că scopul deținerii lor era pentru consumul propriu și, în temeiul dispozițiilor art.334 Cod procedură penală, va dispune schimbarea încadrării juridice, a faptei în infracțiunea prevăzută de art.4 alin.1 și 2 din Legea 143/2000 cu păstrare dispozițiilor art.37 lit.b Cod penal.
La individualizarea și dozarea pedepsei,Curtea va avea în vedere criteriile generale instituite de art.72 Cod penal, gradul de pericol social concret al faptei săvârșite, consumul de droguri privit ca o dependență de care inculpatul nu s-a debarasat sau vindecat medical de vreme ce persistă în asemenea fapte, atitudinea sinceră adoptată pe parcursul cercetărilor când și-a menținut aceeași poziție arătând că nu trafica droguri ci doar consuma, împrejurarea că este recidivist postexecutoriu având în antecedență, o faptă de tâlhărie și o alta tot de consum de droguri, împrejurări față de care, Curtea, se va orienta la o pedeapsă către maximul ei prevăzut de lege, aptă să satisfacă scopurile prevăzute de art.52 Cod penal.
Nu va putea însă dispune achitarea inculpatului în condițiile în care a reieșit fără putință de tăgadă că asupra lui a existat cantitatea de 5,42 heroină în amestec cu cafeină și griseofulvină, că înmânat-o martorului denunțător ce conlucrase cu organele de poliție în vederea prinderii lui în flagrant pentru ca numita verișoara celui in urmă să beneficieze de dispozițiile art.16 din Legea 143/2000, că drogul a fost expertizat la un laborator autorizat și a rezultat atât cantitatea și compoziția lui, iar acestea sunt aspecte netăgăduite de inculpat și în concordanță cu declarațiile martorei .
Pe timpul executării pedepsei, Curtea va dispune interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a (teza a II a ) și lit.b Cod penal iar ca pedeapsă complementară va fi aplicată aceeași interdicție pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
În limitele acestor considerente, în temeiul dispozițiilor art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală Curtea va admite apelul declarat de inculpat și va desființa hotărârea primei instanțe.
În baza art.383 Cod procedură penală se va deduce prevenția inculpatului de la 28.08.2008 la zi și conform art.350 Cod procedură penală va fi menținută starea de arest.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.352/30.03.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția I penală.
Desființează, în parte, sentința penală atacată și rejudecând, în fond:
În baza art.334 Cod procedură penală schimbă încadrarea juridică a faptei de trafic de droguri de mare risc prevăzută de art.2 alin.1,2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal în infracțiunea de deținere de droguri de mare risc în vederea consumului prevăzută de art.4 alin.2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal.
În baza art.4 alin.2 din Legea 143/2000 cu aplicare art.37 lit.b Cod penal condamnă pe inculpatul la 4 ani închisoare cu aplicarea art.71-64 lit.a (teza a II a) și lit.b Cod penal.
Interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 lit.a (teza a Ii a) și lit.b Cod penal pe o durată de 4 ani după executarea pedepsei principale.
Menține celelalte dispoziții.
Deduce prevenția inculpatului de la 28.08.2008 la zi și menține starea de arest.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi 29 ianuarie 2010.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.EU-18.02.2010/Dact.EA-22.02.2010/3ex
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu, Florentina Dragomir
