Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 260/2009. Curtea de Apel Bucuresti

RO MÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I PENALĂ

Dosar nr-

2787/2009

DECIZIA PENALĂ NR. 260

Ședința publică din data de 11 decembrie 2009

CURTEA CONSTITUITĂ DIN:

PREȘEDINTE: Magdalena Iordache

JUDECĂTOR 2: Cristina Carmen Craiu

GREFIER - - -

* * * * * * * * * * * * * *

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - este reprezentat prin procuror

* * * * * * * * * * * * * *

Pe rol fiind judecarea recursului formulat de apelantul inculpat împotriva Sentinței penale nr. 971 din data de 30 octombrie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I a Penală în Dosar nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică răspuns apelantul inculpat, personal în stare de arest preventiv și asistat juridic de apărător ales - - în baza împuternicirii avocațiale nr. -/10.XII.2009, depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care,

Apelantul inculpat, întrebat fiind de președintele completului de judecată, precizează că își menține declarațiile date în cauză și nu are nimic de adăugat.

Părțile întrebate fiind de către instanță declară că nu au alte cereri de formulat.

Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apărătorul ales al apelantului inculpat critică hotărârea atacată ca nelegală și netemeinică, sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate. Solicită să fie dată o eficiență reală dispozițiilor art. 74 - 76 Cod Penal în sensul de a fi redusă pedeapsa aplicată inculpatului.

Subliniază conduita sinceră a inculpatului, colaborarea acestuia cu organele de urmărire penală, confirmată și de faptul că a beneficiat de dispozițiile art. 16 din Legea 143/2000. Își încheie pledoaria solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii atacate și, rejudecând cauza, să fie coborâtă pedeapsa aplicată sub cuantumul de 7 ani închisoare aplicată de prima instanță.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingere, ca nefondat, a apelului declarat de inculpat și de menținere a hotărârii atacate, ca fiind legală și temeinică. Prima instanță a aplicat o pedeapsă corect individualizată și a stabilit o modalitate justă de executare, inculpatul fiind recidivist în condițiile art. 37 lit. a Cod Penal. În baza ar. 192 Cod procedură penală solicită obligarea inculpatului la plata cheltuielilor judiciare.

Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, consideră că este vinovat, regretă sincer situația în care se află și solicită să-i fie admis apelul și redusă pedeapsa.

CURTEA,

Asupra apelului penal de față:

Prin sentința penală nr.971 din 30 octombrie 2009 Tribunalul București - Secția I Penală a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal și art. 41 alin. 2 Cod penal, art. 16 din Legea nr. 143/2000, cu reținerea art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal și art. 80 Cod penal, au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.

Prin aceeași sentință s-a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.181/ 09.02.2009 a Tribunalului București - Secția I Penală, definitivă prin decizia nr.5046/06.09.2006 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dispunându-se contopirea restului de pedeapsă de 553 zile rămas neexecutat cu pedeapsa de 7 ani închisoare, aplicându-se spre executare pedeaspa cea mai grea - de 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. teza a II-a și b Cod penal pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.

S-a aplicat pedeapsa accesorie, conform art. 64 lit. teza a II-a și b Cod, iar în conformitate cu art. 88 Cod penal s-a computat din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii și arestării preventive, și s-a menținut starea de arest a acestuia.

S-a dispus confiscarea cantității de heroină conform art. 118 lit. f Cod penal și art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000, precum și a sumei de 6500 lei obținută de la colaborator în schimbul cantității de heroină vândute.

Inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare în favoarea statului.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat următoarele:

Prin rechizitoriul emis la data de 05.03.2009 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial București în dosarul nr. 1443/D/P/P/2007 s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. 37 lit. a Cod penal și art. 41 alin. 2 Cod penal

Prin actul de sesizare a instanței s-a reținut,în fapt, că în baza aceleiași rezoluții infracționale, în zilele de 22.11.2008 și 24.11.2008, inculpatul a vândut colaboratorului " " - nume de cod, cantitatea de 41,24 grame heroină contra sumei de 6500 lei.

Faptele s-au stabilit pe baza următoarelor mijloace de probă: proces verbal de sesizare din oficiu; procese verbale de investigații și supravegheri; procese verbale de redare a rapoartelor întocmite de către de către investigatorul sub acoperire " " - nume de cod; procese verbale de redare a declarațiilor colaboratorului " " - nume de cod; procese verbale de redare a convorbirilor directe purtate de către colaboratorul " "- nume de cod, cu inculpatul; suporturile optice ce conțin înregistrările audio-video în mediu ambiental a convorbirilor directe dintre colaborator și inculpat; rapoarte de constatare tehnico științifice; dovezi de predare la camera de corpuri delicte; declarații inculpat; proces - verbal de prezentare a materialului de urmărire penală.

În faza cercetării judecătorești au fost audiați martorul cu identitate protejată " " - colaborator sub acoperire (declarație fila 44) și martorul cu identitate protejată " " - investigator sub acoperire (declarație file 76-77) și administrată proba cu înscrisuri, respectiv adresa nr. 770/II/2009 din data de 16.06.2009 emisă de - (fila 34); sentința penală nr. 181/2006 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, cu referat privind rămânerea definitivă, modificările din căile de atac și situația executării (file 53-67).

Inculpatul nu a dat declarație în faza cercetării judecătorești, înțelegând să se prevaleze de dreptul prev. de art. 70 Cod procedură penală, precizarea inculpatului în acest sens, fiind consemnată în scris și atașată dosarului (fila 17).

Examinând ansamblul probator administrat în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de cercetare judecătorească, Tribunalul a reținut următoarea situație de fapt:

La data de 13.11.2008, organele de poliție judiciară din cadrul - Serviciul de Combatere a și Consum Stradal de s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul desfășoară o intensă activitate de comercializare a drogurilor de mare risc în zona din Municipiul B, la un preț 120 - lei gramul.

În vederea strângerii datelor privind existența infracțiunii și a identificării tuturor persoanelor implicate în sfera ilicitului penal, prin ordonanța nr. 45/A din data de 13.11.2008 a Biroului Teritorial București, investigatorul sub acoperire "" - nume de cod precum și colaboratorul acestuia " " - nume de cod, au fost autorizați să procure cantitatea de 1 kilogram heroină de la inculpatul precum și de la alte persoane cu care acesta are legături infracționale.

Astfel, la data de 19.11.2008 colaboratorul " " - nume de cod s-a deplasat împreună cu investigatorul " " - nume de cod, în zona - unde domiciliază inculpatul.

În apropierea locuinței inculpatului, investigatorul sub acoperire i-a înmânat colaboratorului suma de 2500 lei pentru cumpărarea a 20 grame de heroină, după ce a fost percheziționat și s-a constatat că nu deține asupra sa droguri sau alte substanțe, care s-a deplasat la locuința inculpatului, în timp ce investigatorul îl supraveghea.

Colaboratorul s-a întâlnit cu inculpatul și, după o scurtă discuție, i-a înmânat suma de 2500 lei solicitându-i 20 grame heroină. Inculpatul a numărat banii și i-a comunicat colaboratorului că nu poate să-i dea "marfa" pe loc și că o să-l anunțe el când poate veni să o ia.

Întrucât în perioada 19 - 21.11.2008 inculpatul, nu l-a contactat pe colaborator pentru a-i preda cantitatea de 20 grame heroină conform înțelegerii din data de 19.11.2009, la data de 21.11.2008 colaboratorul " " - nume de cod, s-a deplasat împreună cu investigatorul " " - nume de cod, la locuința inculpatului. Aici colaboratorul s-a întâlnit cu inculpatul și i-a solicitat heroina. Inculpatul i-a comunicat acestuia că o să-i dea "marfa" în jurul orelor 24,00 sau 1,00 ori a doua zi, după amiază stabilind cu colaboratorul să-l sune înainte.

În data de 22.11.2008, colaboratorul " " - nume de cod s-a deplasat împreună cu investigatorul " " - nume de cod, spre locuința inculpatului și sub supravegherea investigatorului colaboratorul l-a contactat telefonic pe inculpat stabilind cu acesta să se întâlnească în fața blocului.

După aproximativ 5 minute, inculpatul a coborât din bloc și i-a înmânat colaboratorului o doză ce conținea o substanță pulverulentă de culoare maronie.

Conform raportului de constatare tehnico-științifică nr. - din 25.11.2008, proba în litigiu conținea cantitatea de 14,73 grame heroină.

La data de 24.11.2008 colaboratorul " " - nume de cod s-a deplasat împreună cu investigatorul " " - nume de cod, în zona unde domiciliază inculpatul pentru a cumpăra cantitatea de 30 grame heroină.

În apropierea locuinței inculpatului, investigatorul sub acoperire i-a înmânat colaboratorului suma de 4000 lei, după care a rămas în așteptare supraveghind zona, iar colaboratorul s-a deplasat la locuința inculpatului de unde a cumpărat de la acesta heroină în schimbul sumei de 4000 lei.

Conform raportului de constatare tehnico - științifică nr. - din 26.11.2008, proba în litigiu conținea cantitatea de 26,51 grame heroină.

Situația de fapt a fost reținută de instanță din declarațiile inculpatului, date în faza de urmărire penală și menținute în faza cercetării judecătorești, prin care a recunoscut și descris modalitatea de săvârșire a faptei reținute în sarcina sa, coroborate cu declarațiile martorilor sub acoperire " " (colaborator) și " " (investigator), care au descris modalitatea în care au cumpărat heroină de la inculpatul, precum și cu procesele-verbale de redare a rapoartelor întocmite de către de către investigatorul sub acoperire " " - nume de cod, procesele-verbale de redare a declarațiilor colaboratorului " " - nume de cod, procesele-verbale de redare a convorbirilor directe purtate de către colaboratorul " "- nume de cod cu inculpatul, înregistrările audio-video în mediu ambiental a convorbirilor directe dintre colaborator și inculpat și rapoarte de constatare tehnico științifice, toate acestea constituindu-se totodată în probe indubitabile de vinovăție a inculpatului sub forma intenției directe.

În drept, fapta inculpatului, care în baza aceleiași rezoluții infracționale, în zilele de 22.11.2008 și 24.11.2008, a vândut colaboratorului " " - nume de cod cantitatea de 41,24 grame heroină pentru suma de 6500 lei, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal.

Din fișa de cazier judiciar, coroborată cu copia sentinței penale nr. 181/2006 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală rezultă că inculpatul a săvârșit infracțiunea de trafic de droguri de mare risc în stare de recidivă postcondamnatorie față de pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 181/09.02.2006 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 258A/29.03.2006 a Curții de APEL BUCUREȘTI Secția a II-a Penală și pentru cauze cu minori și familie, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 5046/06.09.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, pedeapsă din executarea căreia a fost liberat condiționat la data de 22.01.2008, rămânând un rest neexecutat de 553 zile, iar înainte ca pedeapsa să fie considerată executată în întregime, respectiv la data de 24.11.2008, a săvârșit infracțiunea pentru care este cercetat în prezenta cauză.

Față de această situație, instanța l-a condamnat pe inculpat în baza art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 cu aplic. art. 37 lit. a Cod penal și art. 41 alin. 2 Cod penal.

La individualizarea pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, prima instanța a ținut seama de dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă prevăzute în partea specială, gradul ridicat de pericol social concret al faptei, modalitatea de săvârșire, respectiv în formă continuată, natura drogului traficat, respectiv heroină, drog de mare risc, precum și cantitatea relativ mare, respectiv 41,24 grame, persoana inculpatului, care este cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior la pedeapsa cu închisoarea tot pentru săvârșirea unei fapte de trafic de droguri, dar care a avut o atitudine sinceră de recunoaștere a faptei comise, a colaborat cu organele de urmărire penală în vederea identificării și a altor persoane care săvârșesc fapte penale formulând un denunț în acest sens, urmare căruia a fost arestată și trimisă în judecată o persoană pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri.

Cu privire la acest ultim aspect, instanța a constatat că sunt aplicabile în speță dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 și nu dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002, aceasta din urmă fiind o lege generală spre deosebire de prima care este specială.

Față de aspectele anterior reținute, pe lângă dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, instanța a reținut în favoarea inculpatului și circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal și în baza art. 80 alin. 2 Cod penal a fost aplicată acestuia o pedeapsă cu închisoarea orientată sub minimul special prevăzut de lege, respectiv 7 ani închisoare, apreciind-o ca fiind suficientă pentru atingerea scopului prev. de art. 52 Cod penal.

Văzând dispozițiile art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 și în baza art. 65 Cod penal, Tribunalul a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii.

Constatând că inculpatul a săvârșit infracțiunea reținută în sarcina sa în timpul liberării condiționate, mai înainte de împlinirea duratei pedepsei, instanța, în baza art. 61 Cod penal, a revocat beneficiul liberării condiționate din executarea pedepsei de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. nr. 181/09.02.2006 pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală, astfel cum a fost modificată prin decizia penală nr. 258A/29.03.2006 a Curții de APEL BUCUREȘTI Secția a II-a Penală și pentru cauze cu minori și familie, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 5046/06.09.2006 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, și a contopit restul de 553 de zile rămas neexecutat cu pedeapsa de 7 ani închisoare a fost aplicată prin prezenta hotărâre și a aplicat inculpatului spre executare pedeapsa cea mai grea, pedeapsa de 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei închisorii, apreciind-o ca fiind suficientă pentru reeducarea inculpatului și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.

În baza art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal pe durata executării pedepsei închisorii.

În stabilirea pedepsei accesorii, precum și a celei complementare, Tribunalul a avut în vedere principiile stabilite pe cale jurisprudențială de Curtea Europeană a Drepturilor Omului ( și Pârcălab contra României, Hirst contra Marii Britanii), apreciind în concret necesitatea complinirii funcției de constrângere, specifică pedepsei privative de libertate cu necesitatea îndepărtării inculpatului de la activitățile care presupun încrederea publică ori exercițiul autorității de stat.

În acest context, față de natura și gravitatea faptei săvârșite - trafic de droguri de mare risc, precum și față de persoana inculpatului care este recidivist, fiind condamnat tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de droguri de mare risc, s-a apreciat că este nedemn de a exercita dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau funcțiile publice elective și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, astfel că au fost interzise exercitarea lor pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal, respectiv art. 65 Cod penal. Tribunalul a considerat însă, că natura și gravitatea infracțiunii săvârșite, care nu a avut valențe sau conotații electorale, nu impun privarea inculpatului de dreptul de a alege, prevăzut de art. 64 lit. a teza I Cod penal.

Apreciind că temeiurile care au determinat arestarea preventivă inițială a inculpatului se mențin și în prezent, iar acestea impun în continuare privarea de libertate, în temeiul art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, Tribunalul a menținut arestarea preventivă a acestuia, iar în temeiul art. 88 Cod penal a computat din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 10.02.2009 la zi.

În baza art. 118 lit. f Cod penal și art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 a fost confiscată de la inculpat cantitatea de 14,54 grame heroină rămasă în urma analizelor de laborator și depusă la Camera Corpuri Delicte a - cu dovada seria H nr. - din 26.01.2009 emisă de și cantitatea de 26,25 grame heroină rămasă în urma analizelor de laborator și depusă la Camera Corpuri Delicte a - cu dovada seria H nr. - din 26.01.2009 emisă de

În baza art. 118 lit. e Cod penal și art. 17 alin. 2 din Legea nr. 143/2000 a confiscat de la inculpat suma de 6500 lei obținută de la colaboratorul cu nume de cod " " în schimbul cantității de 41,24 gr. heroină.

În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1000 lei cheltuieli judiciare către stat.

Împotriva acestei sentințe a formulat apel inculpatul, solicitând Curții reindividualizarea pedepsei ce i-a fost aplicată, în sensul scăderii cuantumului acesteia, motivat de faptul că a cooperat cu organele judiciare, prezintă circumstanțe personale favorabile, iar poziția sa procesuală poate determina acordarea unei mai mari eficiențe a reținerii circumstanțelor atenuante judiciare.

Examinând sentința apelată, prin prisma motivelor de apel invocate, dar și în virtutea caracterului integral devolutiv al acestei căi de atac ordinare, conform art. 371 Cod procedură penală, Curtea fiind obligată, în cadrul limitelor stabilite cu privire la persoana ce l-a declarat, să analizeze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, în afara temeiurilor invocate și cererilor formulate de apelant, constată:

Inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de 7 ani închisoare, în cauză reținându-se atât cauza generală de agravare a recidivei postcondamnatorii, cât și cauza de reducere a pedepsei reglementată în art. 16 din Legea nr. 143/2000, precum și circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin. 1 lit. c) Cod penal - privitor la atitudinea manifestată de infractor după săvârșirea infracțiunii, rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sa sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii participanților - și art. 80 Cod penal vizând concursul dintre cauzele de agravare și de atenuare.

Prin urmare, constatându-se incidența acestor texte de lege, prima instanță a apreciat că prin aplicarea unei pedepse principale cu închisoarea de 7 ani pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 2 alin. 2 din Legea nr. 143/2000, scopul general și special al pedepsei va fi atins, iar reinserția socială a inculpatului va putea fi realizată.

Curtea consideră că prima instanță a înfăptuit o individualizare judiciară corespunzătoare, procedând la aplicarea pedepsei concrete pentru fapta comisă, raportat la gradul de pericol social al faptei, periculozitatea inculpatului, împrejurările concrete atenuante dar și agravante în care s-a produs infracțiunea sau care caracterizează persoana inculpatului.

Cu alte cuvinte, adaptarea pedepsei concrete realizate de prima instanță a avut loc cu respectarea criteriilor de individualizare, ținându-se cont de aspectul că în caz de concurs între circumstanțele agravante și atenuante, coborârea pedepsei sub minimul special nu este obligatorie și desigur, avându-se în vedere efectul juridic al reținerii în favoarea inculpatului a disp. art. 16 din Legea nr. 143/2000, referitor la reducerea la Jal imitelor pedepsei prevăzute de lege.

Se impune precizarea că inculpatul prezintă recidivă specială, în sensul că acesta a fost condamnat anterior la o pedeapsă cu închisoarea tot pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de droguri.

Așadar, Curtea apreciază că pedeapsa închisorii aplicată atât, prin modalitate de executare efectivă, cât și prin cuantum, corespunde scopului pedepsei, fiind de natură a asigura reinserția socială a inculpatului.

Constatând că nu se identifică erori de fapt sau de drept, în contextul în care prima instanță a aplicat în mod corect dispozițiile referitoare la pedepsele complementare și accesorii, precum și cele vizând confiscarea - art. 148 lit. f) Cod penal și art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 - Curtea va respinge ca nefondat apelul formulat de apelantul inculpat, în virtutea argumentelor înfățișate în precedent.

În temeiul art. 383 alin. 1 Cod procedură penală - art. 3002- art. 160 alin. 1, 3 Cod procedură penală se va menține starea de arest a inculpatului, iar sub incidența art. 383 alin. 2 Cod procedură penală se va dispune deducerea din pedeapsă a reținerii și arestării preventive.

Se va dispune cu privire la cheltuielile judiciare conform art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

În temeiul disp. art.379 alin.1 pct.1 lit. b). Cod procedură penală respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.971 din data de 30.10.2009 a Tribunalului București Secția a I-a Penală.

În temeiul disp. art.383 alin. 11Cod procedură penală rap. la art.3002Cod procedură penală,art.160 alin.1 și 3 Cod procedură penală menține arestarea preventivă a inculpatului.

În temeiul disp. art.383 alin.2 Cod procedură penală deduce din pedeapsă reținerea și arestarea preventivă a inculpatului de la 10.02.2009 la zi.

În temeiul disp. art.192 alin.2 Cod procedură penală obligă pe apelantul inculpat la plata sumei de 150 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelantul inculpat și de la pronunțare pentru Ministerul Public.

Pronunțată în ședință publică, azi, 11.12.2009.

PREȘEDINTE JUDECĂTOR

- - - - -

GREFIER

- -

Red. - / 14.12.2009

Dact./ 14.12.2009

Ex.2

Red. / Tribunalul București - Secția I Penală

Președinte:Magdalena Iordache
Judecători:Magdalena Iordache, Cristina Carmen Craiu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 260/2009. Curtea de Apel Bucuresti