Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 32/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-.
Operator de date cu caracter personal nr. 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 32/
Ședințapublică din 27 martie 2008
Curtea constituită din:
Președinte: dr. - - - președinte secție
JUDECĂTOR 1: Doru Mercan
Grefier - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
- procuror
S-au luat în examinare, pentru soluționare, apelurile declarat de inculpații:, deținuți în Penitenciarul d e Maximă Siguranță Colibași, împotriva sentinței penale nr. 590 din 05 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelanta inculpată, în stare de arest și asistat de avocat, conform delegației avocațiale depuse la dosar, apelanta inculpată, în stare de arest și asistată de avocat, conform delegației avocațiale depusă la dosar, apelantul inculpat în stare de arest și asistat de avocat ales, conform delegației avocațiale depusă la dosar, apelantul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat, care substituie pe avocat, desemnat din oficiu pentru acesta conform delegației avocațiale nr. 328/2008, depusă la dosar.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:
Grefierul de ședință învederează instanței că s-a depus la dosar prin Serviciul Arhivă, extras de pe dispozitivul deciziei nr. 964 din 17 martie 2008, pronunțată de ICCJ, din care rezultă că s-au respins recursurile declarate de inculpații și împotriva încheierii din 28 februarie 2008, pronunțată de Curtea de APEL PITEȘTI, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Curtea, în baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e
procedură penală, permite apărătorului, desemnat din oficiu, să ia legătura cu apelantul inculpat, aflat în stare de arest.
Avocat, desemnat din oficiu pentru apelantul, solicită termen pentru ca apelantul să își angajeze apărător ales.
Reprezentantul parchetului nu se opune cererii apelantului.
Curtea constată că nu se impune acordarea unui alt termen de judecată, pentru ca apelantul inculpat să își angajeze apărător, respingând cererea acestuia, motivat de faptul că dosarul a avut trei termene de judecată, timp în care acesta a fost de acord să fie asistat de apărătorul desemnat din oficiu.
De asemenea, curtea, constată că se impune audierea inculpaților, motiv pentru care trece la audierea acestora, declarațiile fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
După audierea apelanților inculpați, se dă citire declarației inculpatului, părțile prezente, având pe rând cuvântul, precizând că nu au obiecții asupra consemnărilor din declarație.
Părțile prezente și reprezentantul parchetului, având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, în raport de această împrejurare, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea apelurilor, acordând părților prezente cuvântul asupra acestora.
Avocat pentru inculpatul, solicită
admiterea apelului și casarea sentinței tribunalului, în sensul schimbării încadrării juridice a infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. 1 și 2 Legea nr.143/2000, modificată, în cea de tentativă la infracțiunea prev. de art. 4 din aceeași lege. Susține în continuare că, a formulat apel împotriva hotărârii întrucât o consideră nelegală și netemeinică, pentru argumentele ce vor fi expuse:
Instanța de fond în mod greșit a respins cererea de schimbare a
încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 26 raportat la art. 2 alin. 1 și 2 din legea nr. 143/2000, modificată, în tentativă la infracțiunea prev. de art. 4 din aceeași lege, formulată de inculpatul, întrucât toate probele dosarului demonstrează că acesta a cerut aducerea drogurilor pentru consumul propriu.
Astfel, inculpatul i-a cerut telefonic inculpatei
să-i aducă droguri în penitenciar. Deoarece inculpata l-a intrebat de unde îi va restitui banii pe care ea îi va plăti pe gramul de heroină, inculpatul i-a răspuns că va vinde heroina respectivă. Inculpatul i-a răspuns în acest fel inculpatei de teamă că aceasta nu îi va aduce drogurile cerute, însă prin aceasta nu se face dovada că ar exista un trafic de droguri, fiind mai degrabă vorba de infracțiunea de deținere de droguri în vederea consumului propriu. Dacă se trece peste această apărare, solicită a se reține calitatea de instigator a inculpatului și nu cea de complice.
Apreciază că, legea se referă la sintagma "transportul de droguri
atunci care are în vedere situația când se distribuie cantități mari de droguri, de pe o piață pe alta și nu atunci când se transportă cantități mici respectiv 1,4 grame de droguri, cum este în speță. Precizează că, se înțelege faptul că o cantitate așa mică de droguri era destinată consumului propriu, deoarece acea cantitate, era infimă pentru a putea fi comercializată.
Recunoaște că poziția inculpatului a fost oscilantă, dar în fața
curții de apel când i s-a luat declarație, acesta a recunoscut fapta, solicitând doar o redozare a pedepsei.
Susține că, inculpatul este recidivist, dar infracțiunea de furt este o
altă faptă pentru care executa pedeapsa și ar fi putut fi liberat condiționat dacă nu ar fi intervenit prezenta faptă.
Cu privire la starea de arest a inculpatului, lasă la aprecierea instanței.
Avocat, desemnat din oficiu pentru apelantul, arată că, în principiu pune aceleași concluzii ca și avocat.
În apelul inculpatului se critică
hotărârea pentru nelegalitate sub aspectul încadrării juridice a infracțiunilor, în sensul că în mod greșit a fost reținută în sarcina acestuia infracțiunea de trafic de droguri, deoarece în speță nu s-a conturat elementul material al acestei infracțiuni câtă vreme inculpatul nu a intrat în posesia drogurilor. Se susține că prima instanță a apreciat unilateral și în contradicție flagrantă cu probele dosarului (declarațiile inculpaților din care rezultă că sunt consumatori de droguri) că inculpații și au comis infracțiunea de trafic de droguri, deoarece nu s-a găsit asupra lor aceste substanțe cu prilejul percheziției corporale și aceasta datorită flagrantului realizat oarecum prematur.
Susține în continuare că, inculpații nu sunt traficanți de droguri ci consumatori de droguri și nu le-a forțat pe inculpate în nici un fel să le aducă droguri. Toate probele dosarului demonstrează că inculpatele nu cunoșteau împrejurarea că inculpații se droghează.
Arată că, inculpații prin telefon, au rugat pe cele două inculpate
să le aducă droguri spunându-le acestora că le vor vinde în penitenciar pentru a face rost de bani să-și cumpere țigări.
Este evident că nu doreau ca acestea să cunoască faptul că, ei sunt consumatori de droguri și de aici au decurs neînțelegerile cu privire la comercializarea heroinei de către cei doi inculpați, acest din urmă fapt nefiind adevărat și rămânând fără suport probator.
Într-un subsidiar, a solicitat să se rețină că inculpatul cel mult a determinat-o pe inculpata să comită infracțiunea de trafic de droguri, respectiv introducerea de droguri în Penitenciarul Colibași, astfel încât participarea sa la comiterea faptei este sub forma instigării și nicidecum sub forma complicității.
Apelul declarat de inculpatul mai este motivat și în sensul că pedeapsa aplicată acestuia este mult prea mare, în raport cu fapta săvârșită, solicitând o redozare a acesteia.
Cu privire la starea de arest a inculpatului, lasă la aprecierea instanței solicitând să se aibă în vedere că acesta și-a recunoscut fapta și o regretă.
Avocat, pentru apelanta, arată că a declarat apel formulând critici la soluția dată în primă instanță, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței apelate, aplicarea circumstanțelor atenuante și suspendarea condiționată a pedepsei.
Susține că, din probatoriul administrat rezultă că, inculpata s-a deplasat la penitenciar, la solicitarea repetată și datorită amenințărilor inculpatului, unde i-a fost organizat un flagrant.
Astfel, în ziua de 25.08.2007, ajunsă la penitenciar, inculpata a
fost introdusă într-o încăpere unde a fost percheziționată, găsindu-se asupra acesteia heroină, care a fost confiscată, neajungând așadar în posesia inculpatului. Așa fiind elementul material al infracțiunii de trafic de droguri nu este conturat, fiind vorba de o tentativă la infracțiunea de deținere de droguri în vederea consumului propriu.
Apărătorul susține și că, tentativa reprezintă potrivit dispozițiilor legale, punerea în executare a hotărârii de a săvârși o infracțiune, executare care a fost însă întreruptă, în speță, ca urmare a flagrantului realizat.
Pentru motivele mai sus expuse solicită schimbarea încadrării din infracțiunea prev. de art. 2 alin. 1 și 2 din legea nr. 143/200, așa cum fost modificată, reținută în sarcina inculpatei, în infracțiunea de tentativă prev. de art. 20 rap. la art. 2 alin. 1 și 2 din legea nr. 143/2000, cu referire la art. 14 lit. c din aceeași lege.
Un alt motiv de apel se referă la individualizarea pedepsei. Precizează că situația de fapt constă în următoarele: inculpata primește un telefon de la un tânăr pe care nu îl cunoaște și se mută imediat la părinții acestuia cu toate că el se află în penitenciar. Este o copilărie să credem că putea să aducă droguri la penitenciar unei persoane necunoscute. Susține că, inculpata nu și-a dat seama ce face și ea poate fi acuzată numai de lipsa unei analize profunde a faptei la care s-a obligat. Trebuie avută în vedere de asemenea, conduita bună a inculpatei înainte de săvârșirea faptei, întreaga comportare avută pe timpul cercetării penale și judecătorești, încercarea de a ajuta organele penale, în aflarea adevărului în cauză.
Pentru toate motivele expuse, solicită admiterea apelului,reducerea
pedepsei și ca modalitate de executare a pedepsei aplicarea prev. de art. 81 Cod penal.
Cu privire la starea de arest a inculpatei consideră că nu mai subzistă temeiurile care au condus la luarea măsurii arestului preventiv, solicitând să se dispună punerea inculpatei în libertate.
Avocat pentru apelanta inculpată, solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat.
Precizează că, prin sentința de fond inculpata a fost condamnată
la 4 ani închisoare, pentru o infracțiune care a luat amploare în ultima perioadă de timp.
Susține că, în urma unor numeroase convorbiri dintre inculpatul
și inculpata, primul a determinat-o pe aceasta din urmă să îi ducă un pachet la penitenciar. Prima vizită inculpata i-a făcut-o inculpatului la 04.08.2007, a doua vizită la data de 14.08.2007 și ultima vizită pe 25 august 2007, când a și fost organizat flagrantul. La solicitarea organelor de la penitenciar de a scoate toate obiectele ce le are în buzunare sau asupra sa, inculpata a recunoscut că are un pachețel. A fost percheziționată de organele abilitate de la penitenciar dar nu s-a găsit asupra acesteia decât pachetul respectiv care conținea câteva grame de heroină.
Într-adevăr, inculpata a transportat cantitatea de droguri dar acestea nu au ajuns în posesia inculpatului, astfel că, solicită schimbarea încadrării juridice a faptei, de trafic de droguri, în tentativă la această infracțiune.
Un alt motiv de apel vizează modalitatea de individualizare a pedepsei, instanța trebuind să țină cont de persoana infractorului, care a recunoscut săvârșirea faptei, gradul de pericol social al faptei comise și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală. Inculpata este absolventă a facultății de studii economice, provine dintr-un mediu social sănătos, anterior faptei avea un loc de muncă stabil funcționând ca referent la Primăria sectorului 5 B, iar familia din care provine este una bine închegată.
Instanța mai trebuie să țină cont și de faptul că inculpata a avut
probleme de ordin emoțional, având unele tentative de suicid din cauza despărțirii de un prieten, și poate acest lucru a determinat-o să comită astfel de fapte antisociale.
Pentru motivele sus arătate solicită reducerea pedepsei inculpatei
prin reținerea circumstanțelor atenuante și coborârea pedepsei sub minimul special, prevăzut de lege.
În situația în care se va considera că este posibilă reducerea pedepsei, așa cum s-a solicitat, precizează că sunt întrunite condițiile prev. de art. 81 Cod penal. Inculpata nu a mai fost condamnată anterior, scopul pedepsei putând fi atins și fără executarea pedepsei în penitenciar. Consideră că aplicarea unei pedepse în condițiile suspendării acesteia asigură reeducarea inculpatei în discuție și integrarea sa în societatea civilă.
De asemenea, cu privire la starea de arest preventiv a inculpatei
solicită punerea sa în libertate arătând că au trecut 8 luni de când aceasta se află în detenție preventivă, timp rezonabil pentru a realiza consecințele faptelor sale., totodată, că inculpata a recunoscut pe tot parcursul procesului, fapta comisă și a regretat-
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a apelurilor ca nefondate și menținerea hotărârii de fond. Apreciază că, cererile privind schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților prin rechizitoriu sunt neîntemeiate, astfel încât în mod corect au fost respinse de instanța de fond.
conținutul rt. 2 din legea nr. 143/2000, modificată,
apreciază că prima instanță în mod corect a reținut în sarcina inculpaților și infracțiunea de trafic de droguri, forma lor de participare la comiterea faptelor fiind sub forma complicității. La aprecierea probelor dosarului trebuie să se aibă în vedere că între inculpați a existat o înțelegere prealabilă cu privire la modalitatea concretă în care urma să se desfășoare activitatea de introducere de droguri în unitatea de detenție. Nici o probă a dosarului nu conduce la concluzia că inculpații sunt consumatori de droguri, declarațiile inculpatelor și interceptările convorbirilor telefonice fiind edificatoare în acest sens.
Critica apelanților inculpați în sensul că individualizarea
pedepselor nu este judicioasă, impunându-se o redozare a acestora este de asemenea, nefondată întrucât la aplicarea pedepselor prima instanță a avut în vedere starea de recidivă în care se aflau inculpații cât și perseverența lor pe cale infracțională.
Cu privire la inculpatele și au fost reținute circumstanțe atenuante și, ca urmare, s-au redus pedepsele aplicate acestora, considerând că nu se impune o redozare a pedepselor.
Susține în continuare că în mod corect instanța de fond a respins cererea formulată de inculpatele și, de schimbare a încadrării juridice din trafic de droguri în cea de tentativă la această infracțiune, întrucât, cu prilejul percheziției corporale efectuate în penitenciar, s-au găsit asupra lor, pachețelele de heroină, astfel încât deținerea și transportul de droguri realizează pe deplin latura obiectivă a infracțiunii de trafic de droguri, neputând fi vorba de o tentativă la această infracțiune.
Cu privire la starea de arest a inculpaților, solicită constatarea legalității și temeiniciei măsurii arestării preventive a acestora și menținerea acestei măsuri, considerând că, subzistă temeiurile care au fost avute în vedere la luarea măsurii.
Apelanta inculpată, având ultimul cuvânt, precizează că regretă fapta și consideră că în 8 luni a plătit pentru greșeala făcută. Solicită să i se acorde o ultimă șansă, iar dacă va fi pusă în libertate sperând vă își va relua serviciul avut anterior comiterii faptei.
Apelanta inculpată, având ultimul cuvânt, arată că regretă fapta și consideră că dacă va fi pusă în libertate nu va prezenta pericol social. Solicită a i se acorda șansa de a-și relua cursurile și de a fi alături de familia sa.
Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, susține că nu este traficant ci este un consumator de droguri. Cu privire la starea sa de arest, lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a cauzei sub acest aspect. Solicită admiterea apelului și reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată.
Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, arată că nu a săvârșit infracțiunea de trafic de droguri, solicitând schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 4 din legea nr. 143/2000, modificată, arătând că el este consumator de droguri. Totodată, solicită reducerea pedepsei ce i-a fost aplicată, iar cu privire la starea de arest preventiv lasă la aprecierea instanței modul de soluționare a cauzei sub acest aspect.
CURTEA:
Prin sentința penală nr.590/05.12.2000 pronunțată de Tribunalul Argeș, secția penală, a respins cererile inculpatelor, fiica lui și, născută la 15.01.1983 în B sector 2, domiciliată în B sector 3, str.-.V nr.22,.31,.1,.3, CNP -, studentă, referent la Primăria sector 5, cu antecedente penale, și, fiica lui și, născută la 30.08.1983 în -.V jud.V, domiciliată în -.V,-, -7/3.A.3, CNP -, operator la SC, fără antecedente penale, de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 20 Cod penal raportat la art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000.
A respins cererea inculpatului, fiul lui și, născut la 17.08.1983 în B, recidivist, deținut în Penitenciarul Colibași, CNP - de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod penal raportat la art. 2 alin. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 4 alin. 1 și 2 din Legea 143/2000.
A condamnat pe inculpatul, recidivist, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod penal raportat la art. 2 alin. 1 și 2 cu referire la art. 14 lit. c din Legea nr. 143/2000 și aplic. art. 37 lit. a Cod penal la 10 ani închisoare în condițiile art. 57 și 71 alin. 2 Cod penal și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 39 alin. 2 Cod penal a contopit pedeapsa aplicată prin prezenta sentință cu restul rămas neexecutat de 2 ani, 6 luni și 20 zile din pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 2247 din 17.11.2005 pronunțată de Judecătoria sectorului 6 B, definitivă prin decizia penală nr. 1336 din 14.12.2005 a Tribunalului Municipiului B și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 și 71 alin. 2 Cod penal și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 350 alin. 1 Cod penal a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza dispozițiilor art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată, începând cu data de 25.08.2007, la zi.
A condamnat pe inculpatul, recidivist, fiul lui și, născut la 16.12.1984, domiciliat în B,- sector 5, deținut în Penitenciarul Colibași, CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 26 Cod penal raportat la art. 2 alin. 1 și 2 cu referire la art. 14 lit. c din Legea nr. 143/2000 și aplic. art. 37 lit. a Cod penal la 10 ani închisoare în condițiile art. 57 și 71 alin. 2 Cod penal și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 39 alin. 2 Cod penal a contopit pedeapsa aplicată prin prezenta sentință cu restul rămas neexecutat de 1 an, 5 luni și 2 zile din pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 3144 din 28.10.2004 pronunțată de Judecătoria sectorului 5 B, definitivă prin decizia penală nr.839 din 19.05.2005 a Curții de Apel București și a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 și 71 alin. 2 Cod penal și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 350 alin. 1 Cod penal a menținut starea de arest a inculpatului.
În baza dispozițiilor art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată, începând cu data de 25.08.2007, la zi.
A condamnat pe inculpatele și, pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. 1 și 2 cu referire la art. 14 lit. din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 și art. 76 Cod penal, la câte 4 ani închisoare fiecare, în condițiile art. 57 și 71 alin. 2 Cod penal și la câte 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a și b Cod penal.
În baza dispozițiilor art. 350 alin. 1 Cod penal a menținut starea de arest a inculpatelor.
În baza dispozițiilor art. 88 Cod penal a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatelor, perioada de reținere și arest preventiv, începând cu data de 25.08.2007, la zi.
În baza dispozițiilor art. 17 alin. 1 din Legea nr. 143/2000 a dispus confiscarea cantităților de 1 gram heroină și 2,66 grame heroină, rămase după efectuarea analizelor de laborator, cantități aflate la IGPR- B, potrivit dovezii nr. D, Nr. - din 05.09.2007 ( fila 93- dosar de urmărire penală).
În baza dispozițiilor art. 191 alin. 2 Cod procedură penală a obligat pe fiecare inculpat la câte 1000 lei cheltuieli judiciare către stat, iar pe inculpatul și la 150 lei onorariu de avocat din oficiu.
Prima instanță a reținut, în fapt, că la data de 19.07.2007, martorul, deținut în Penitenciarul Colibașia formulat un denunț împotriva deținutului zis "" întrucât acesta distribuie droguri în penitenciar. În baza acestui denunț s-a obținut numărul de telefon folosit de, respectiv -.
Din procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice efectuate la postul telefonic autorizat a rezultat că acest post telefonic este folosit în principal de inculpatul, care îi solicita inculpatei să introducă droguri în penitenciar.
Autorizarea interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice a fost dată de Tribunalul Argeș, prin încheierea din 01.08.2007.
Din convorbirile interceptate a rezultat că la data de 15.08.2007, ora 14,18 inculpata distribuit prima oară în penitenciar 2 pliculețe cu droguri, către inculpatul, însă această operațiune nu a putut fi depistată de organele de anchetă.
Ulterior, inculpații în baza unei înțelegeri anterioare le-au sfătuit prin telefon pe inculpatele și să le aducă droguri în penitenciar, după ce în prealabil le prelucrase pe acestea în legătură cu locul unde trebuiau să se întâlnească pentru a se cunoaște și cu persoana care era principala furnizoare de droguri din zona ( persoană rămasă necunoscută).
În data de 25.08.2007, la ora 15,30 s-a efectuat un flagrant în Penitenciarul Colibași, în camera de la sectorul "vizite" unde au fost introduse inculpatele împreună cu alți vizitatori.
La percheziția corporală efectuată în aceeași dată, asupra
inculpatei a fost găsit un pachețel, conținând 6 bile cu substanță pulverulentă în greutate de 1,4 grame, ascuns în sutien, iar asupra inculpatei s-a găsit un alt pachețel ascuns în lenjeria intimă ce conținea o substanță pulverulentă de culoare maronie în greutate de 3 grame.
Cu prilejul percheziției corporale asupra inculpaților nu au fost găsite nici telefoane mobile și nici substanțe interzise.
Inculpații nu au recunoscut comiterea faptelor de trafic de droguri și au susținut că drogurile erau pentru consum propriu și nu intenționau să le distribuie în penitenciar la alți consumatori.
În cursul cercetărilor penale, cele două inculpate au avut o poziție sinceră, recunoscând că la cererile insistente ale celor doi inculpați au procurat pachețelele conținând heroină, potrivit relațiilor furnizate de Laboratorul Central de Analiză și profil al drogurilor nr. - din data de 25 august 2007 (68,69) și le-a introdus în penitenciar cu scopul de a le distribui acestora.
Totodată, inculpata a recunoscut că a mai introdus o cantitate de droguri, în data de 15.08.2007, pe care i-a dat-o inculpatului, direct în gură.
Instanța de fond a înlăturat declarația inculpaților și, în sensul că ar fi primit pachețelele cu heroină pentru a le consuma, ca fiind în contradicție cu restul probelor administrate, inclusiv cu declarațiile inculpatelor, în care se arată că primii doi inculpați au fost cei care le-au sfătuit cum să introducă drogurile în penitenciar, coordonându-le întreaga activitate și garantându-le că acest drog urma să-l distribuie în penitenciar pentru a face ei rost de bani.
De asemenea, s-a constatat, pe baza convorbirilor telefonice, că inculpatele și erau dirijate de cei doi inculpați, să procure droguri și să vină împreună la penitenciar, ceea ce demonstrează existența unei înțelegeri anterioare între toți inculpații cu privire la introducerea heroinei în penitenciar și distribuirea acesteia, fapta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri prev.de art.2 din Legea nr.143/2000 în formă consumată, iar nu ale tentativei la această infracțiune.
Sentința a fost apelată de toți inculpații.
Inculpații și au solicitat schimbarea încadrării juridice în tentativă al infracțiunea prevăzută de art. 4 din Legea nr.143/2000, arătând că au solicitat drogurile pentru consumul propriu și nu în scopul distribuirii lor în penitenciar.
În subsidiar, s-a solicitat a se reține calitatea lor de instigatori la comiterea infracțiunii de trafic de droguri, urmând a se schimba încadrarea lor juridică sub acest aspect. Totodată au solicitat o redozare a pedepselor aplicate, pe care le consideră prea aspre.
Inculpatele și, au solicitat desființarea sentinței atacate și constatarea că infracțiunea săvârșită este cea de tentativă la infracțiunea de trafic de droguri prev. de art. 2 al. 1 și 2 din Legea nr.143/2000 modificată, cu consecința schimbării încadrării juridice în aceasta din urmă și condamnarea în baza acestui text de lege la o pedeapsă modică în condițiile reținerii circumstanțelor atenuante pe care să o execute prin suspendare condiționată, în baza art.81 Cod penal.
Curtea examinând hotărârile pronunțate sub aspectul criticilor formulate, critici care se încadrează în cazurile de casare prev. și ped. de art.385/9 pct. 14 și 17 din Codul d e procedură penală a constatat că numai criticile recurentelor inculpate și sunt întemeiate pentru următoarele considerente:
Instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt, cu o încadrare juridică corespunzătoare și a apreciat în mod judicios vinovăția fiecărui inculpat, pe baza unei analize complete și critice a tuturor probelor administrate în cauză.
Prima instanță a considerat edificatoare declarațiile coinculpatelor în cauză coroborate cu conținutul interceptărilor telefonice din care rezultă că inculpații și au urmărit să distribuie droguri în penitenciar pentru a face rost de bani, între ei și coinculpatele și existând o înțelegere prealabilă în acest sens.
În esență, cu privire la momentul propriu-zis al comiterii faptelor, inculpatele au recunoscut că, în considerarea relațiilor de prietenie pe care le aveau cu inculpații, au acceptat să procure de la persoane rămase necunoscute și să transporte droguri în penitenciar celor doi în scopul comercializării.
Nepotrivirile existente între unele susțineri ale inculpatelor și declarațiile inculpaților date pe parcursul procesului penal, aceștia din urmă negând săvârșirea infracțiunilor, au fost clarificate de către instanța de apel când, cu prilejul reaudierii părților, a luat act de poziția inculpaților și în sensul recunoașterii parțiale a faptelor reținute în sarcina lor, considerându-se doar consumatori și nu traficanți de droguri.
Astfel, s-a stabilit în mod concret în ce a constat ajutorul dat de inculpații și la comiterea faptelor de către coinculpate în cauză, ajutor ce reprezintă o contribuție morală prin procurarea de informații cu privire la locul și timpul unde urmează să fie găsite drogurile și, implicit cu privire la locul unde urmează a fi săvârșită infracțiunea, dar și întărirea hotărârii infracționale a inculpatelor prin sfaturi.
Din interceptările telefonice coroborate cu restul materialului probator rezultă în mod vădit că inculpații și au urmărit să procure și să distribuie drogurile în penitenciar, prin intermediul fetelor pe care le coordonau telefonic cu privire la locul de procurare, timpul de vizitare în penitenciar și condițiile de predare a acestora.
În acest context, trebuie amintit că cei doi inculpați le-au îndrumat pe coinculpate către distribuitorii de droguri, le-au sfătuit să se întâlnească și să se cunoască amândouă, pentru ca apoi să le ceară să vină cu pachetele cu droguri la Penitenciarul Colibași, sfătuindu-le cum să le ascundă.
Deosebit de relevant este și mesajul telefonic din data de 15.08.2007, când inculpata venind la penitenciar îi confirmă inculpatului că i-a adus droguri, pe care i le-a predat direct în gură.
Întrucât pentru această distribuire de droguri nu s-a putut realiza un flagrant, în baza interceptărilor telefonice, în data de 25.08.2007, ora 15,30 în camera de la sectorul "vizite", au fost percheziționate corporal inculpatele și, găsindu-se asupra lor
două pachețele conținând heroină, potrivit actului ce ține loc de raport de constatare tehnico-științifică nr. - din 25 august 2007 (68,69 din dosarul de urmărire penală), droguri ascunse în sutien uneia dintre ele și respectiv lenjeria intimă a celeilalte.
În același timp, atitudinea ulterioară a inculpaților și care au recunoscut faptul că le-au folosit și monitorizat pe cele două fete pentru a obține droguri în scopul consumului propriu, dovedește, de asemenea, existența unei înțelegeri anterioare cu acestea în sensul ajutorului dat celor două inculpate în comiterea faptelor.
În consecință, soluția de condamnare a inculpaților și pentru complicitate la infracțiunea de trafic de droguri, dispusă de instanța de fond, nu se bazează decât pe o interpretare corespunzătoare a materialului probator administrat în cauză în sensul ajutorului concret acordat de acești inculpați la comiterea faptelor (complicitate morală).
Nu lipsită de relevanță este și declarația inculpatei, din care rezultă că inculpatul a determinat-o să introducă heroină în penitenciar, motivând că nu mai are bani și urmează să vândă drogurile primite deținuților.
Drept urmare, curtea constată că faptele săvârșite de inculpații și, pe de o parte, sunt cele de complicitate la trafic de droguri prevăzută de art. 26 Cod penal rap. la art.2 alin.1, 2, rap. la art. 14 lit. c din Legea nr. 143/2000, modificată, iar nu de instigare la această faptă - cum eronat s-a apreciat de către inculpați, prin apărător.
Din probele administrate în cauză rezultă că inculpatele și, în urma unei înțelegeri anterioare cu ceilalți coinculpați s-a prezentat în unitatea de detenție - Penitenciarul Colibași - unde cu ocazia percheziției corporale efectuate în încăperea destinată vizitelor, s-au găsit asupra lor drogurile menționate. Prima instanță a reținut în mod corect că inculpatele au procurat și introdus droguri în penitenciar, astfel încât fapta lor s-a consumat prin executarea în întregime a activității ce constituie elementul material al laturii obiective al infracțiunii de trafic de droguri.
În consecință, inculpatele au săvârșit infracțiunea prevăzută în art.2 din Legea nr.143/2000 în forma consumată, nefiind vorba de o tentativă la această infracțiune.
Cum probele nu au o valoare mai dinainte stabilită, iar ele se apreciază prin coroborare se constată că situația de fapt reținută de prima instanță este cea reală, faptele inculpaților și, și întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri și respectiv complicitate la această infracțiune.
Sub aspectul însă a individualizării pedepselor ce se vor aplica inculpatelor și, cât și a modalității de executare a pedepselor, curtea constată că trebuie avute în vedere gradul de pericol social concret al faptelor, împrejurările în care au fost comise acestea, relațiile de prietenie dintre inculpata și inculpatul, pe de o parte și dintre inculpata și inculpatul, pe de altă parte, cantitatea mică de droguri traficată, cât și circumstanțele personale ale inculpatelor, una absolventă a Facultății de din B și cealaltă a Facultății de Litere din Sibiu, persoane fără antecedente penale care prezintă garanții serioase că se vor putea reintegra în societatea civilă fără a fi nevoie să fie private de libertate, ci numai prin suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor în condițiile art. 86/1 Cod penal, fiind menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale în ceea ce le privește.
Referitor la denunțul formulat tardiv de inculpata, în urma căruia a fost descoperit un traficant de droguri, această împrejurare a fost avută în vedere la individualizarea judiciară a pedepsei denunțătorului, în cadrul limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, inculpata neputând beneficia de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000.
Referitor la inculpații și, curtea nu-și însușește nici criticile lor privind greșita individualizare a pedepselor aplicate. Circumstanțele de timp, de loc, modul de acțiune al inculpaților, chiar dintr-o unitate de detenție, evidențiază o periculozitate deosebită lor, cu atât mai mult cu cât sunt persoane care nu se aflau la primul conflict cu legea penală ( fiind propozabili la data săvârșirii faptelor pentru liberare condiționată dintr-o altă pedeapsă).
În această situație, curtea, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală va admite apelurile declarate de inculpatele și, va desființa în parte sentința în sensul că va înlătura aplicarea dispozițiilor art. 57, 71 Cod penal și va dispune, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în baza art. 86/1 Cod penal pe durata unui termen de încercare de 8 ani.
Întrucât inculpatele au fost arestate preventiv urmează a se da eficiență dispozițiilor art.381 Cod procedură penală rap. la art. 350 al. 3 lit. b din Codul d e procedură penală, dispunându-se punerea în libertate de îndată a inculpatelor de sub puterea mandatelor de arestare preventivă nr- din 26 august 2007, (filele 8,9 din dosar urmărire penală) a Tribunalului Argeș, dacă nu sunt reținute și arestate în altă cauză.
Totodată, cu referire la situația juridică a celor două inculpate, în baza art.381 Cod procedură penală se va deduce detenția preventivă la zi.
Pentru considerentele mai sus expuse în baza art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, curtea va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații și.
Verificând, din oficiu, temeinicia și legalitatea menținerii arestării preventive a inculpaților și, curtea constată că, în raport de gradul de pericol social al faptelor pentru care inculpații au fost condamnați în primă instanță, precum și pentru a se asigura desfășurarea în condiții de celeritate a judecării cauzei, există în continuare temeiuri care justifică menținerea stării de arest preventiv, în baza art. 383 al. 1/1 rap. la art. 350 din Codul d e procedură penală.
În baza art. 381 Cod procedură penală se constată că instanța fondului a făcut o justă aplicare a dispozițiilor privitoare la computarea reținerii și arestării preventive a celor 2 inculpați, adăugându-se în continuare și timpul de arestare scurs de la data pronunțării sentinței atacate cu apel, respectiv 05 decembrie 2007 până la data pronunțării prezentei decizii 27 martie 2008, timp care se va deduce din pedepsele aplicate, fiind menținute în rest dispozițiile sentinței penale.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, va obliga pe inculpații la 200 lei cheltuieli judiciare către stat și pe inculpatul la 300 lei, cu același titlu, din care 100 lei, reprezentând onorariu apărătorului din oficiu, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
PENRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelurile declarate de inculpatele, fiica lui și, născută la data de 15 ianuarie 1983, în B, sector 2, domiciliată în B, sector 3, str. --V, nr. 22, bloc 31, scara 1, apartament 3, CNP - -, și, fiica lui și, născută la 30.08.1983 în - V, jud. V, domiciliată în - V,-, - 4. scara A, apartament 3, CNP - -, ambele deținute în Penitenciarul Colibași, împotriva sentinței penale numărul 590 din 05 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosarul nr-.
Desființează în parte sentința în sensul că înlătură aplicarea dispozițiilor art. 57, 71 Cod penal și dispune, în baza art. 86/1 Cod penal, suspendarea executării pedepsei sub supraveghere. În baza art. 86/2 Cod penal fixează pentru fiecare inculpată câte un termen de încercare de 8 ani. În baza art. 86/3 alin. 1 lit. a Cod penal, obligă pe inculpate ca pe durata termenelor de încercare să se prezinte lunar la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul București și respectiv Tribunalul Vâlcea și să respecte măsurile prevăzute la lit. b-d din același articol.
Atrage atenția celor două inculpate asupra dispozițiilor art. 864 Cod penal.
Dispune punerea de îndată în libertate a inculpatelor, dacă nu sunt arestate în altă cauză.
Deduce din pedepsele cu închisoare aplicate inculpatelor, perioada executată, la zi.
Menține restul dispozițiilor sentinței.
Respinge, ca nefondate, recursurile formulate de inculpații, fiul lui și, născut la data de 17.08.1983, în B, CNP - - și, fiul lui și, născut la data de 16.12.1984, în prezent deținuți în Penitenciarul d e Maximă Siguranță Colibași, împotriva aceleiași hotărâri.
Menține măsura arestării preventive a acestor din urmă inculpați și deduce în continuare detenția preventivă.
Obligă pe inculpatul la 200 lei, cheltuieli judiciare către stat și pe inculpatul la 300 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei reprezentând onorariul apărătorului din oficiu se avansează din fondurile Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 27 martie 2008 la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehn.P:
Jud.fond: G.
8 ex./07.04.2008.
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Elena Minodora Rusu
