Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 42/2009. Curtea de Apel Bucuresti

DOSAR NR-

196/2009

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BUCUREȘTI

SECȚIA I -A PENALĂ

DECIZIA PENALĂ NR.42

Ședința publică din data de 24 februarie 2009

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Antoaneta Nedelcu JUDECĂTOR 2: Risantea Găgescu

GREFIER - - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI - este reprezentat prin procuror

Pe rol se află judecarea apelului declarat de revizuentul-condamnat împotriva Sentinței penale nr.3/F/06.01.2009 pronunțată de Tribunalul București, Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul, personal, în stare de arest, asistat de apărător desemnat din oficiu, cu delegație pentru asistență judiciară obligatorie depusă la dosar.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Nemaifiind cereri prealabile, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea apelului.

Apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul, având cuvântul, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și, pe fond, admiterea în principiu a cererii de revizuire, întrucât nu s-a luat în considerare că a formulat un denunț, fiind incident în cauză disp. art.394 alin.1 lit.a

C.P.P.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, solicită respingerea apelului ca nefondat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală, întrucât împrejurarea că nu i-a fost luată în considerare cererea de aplicare a art.16 din Legea nr.143/2000 nu se încadrează în cazul de revizuire prevăzut de art.394 alin.1 lit.a deoarece C.P.P. prin acest motiv se tinde la o reindividualizare a pedepsei și nu constituie o faptă sau împrejurare nouă care să nu fi fost cunoscută de către instanță la soluționarea cauzei.

Apelantul-revizuent-condamnat, având ultimul cuvânt, arată că este de acord cu pledoaria apărătorului.

CURTEA

Asupra apelului penal de față;

Prin sentința penală nr.3/F/06.01.2009, Tribunalul București - Secția a II-a Penală,în baza art.403 Cod procedură penală a respins cererea formulată de petentul,fiul lui și,născut la 12,08.1965,având ca obiect revizuirea sentinței penale nr.1475/2005 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală,în dosarul nr-2678/2005.

A obligat pe petent șa 50 lei cheltuieli judiciare către stat.

Pentru hotărî astfel instanța a reținut că prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului București - Secția a II a Penala sub nr.44267/3/20.11.2008 petentul a solicitat revizuirea sentinței penale nr.1475/2005 pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în dosarul nr.2678/2005 prin care acesta a fost condamnat la o pedeapsa rezultanta de 10 ani închisoare pentru săvârșirea de către inculpat a infracțiunii prev.de art.2 al. 1 si 2,art.4 și art.5 din Legea 143/2000.

In susținerea cererii de revizuire formulata petentul a invocat incidenta în cauză a disp.art.394 lit.c C.P.P.; în considerentele cererii revizuentul a învederat ca în cauză s-a comis o eroare de fapt prin nereținerea cauzei de reducere a pedepsei prev.de art.16 din Legea 143/2000 și în subsidiar, omisiunea reținerii de circumstanțe atenuante judiciare în raport de rolul sau în depistarea celorlalți făptuitori.

Prin referatul întocmit la 17.11.2008 Parchetul de pe lângă TB a solicitat respingerea cererii de revizuire ca inadmisibila, aspectele invocate de petent neputând fi încadrate in vreunul din cazurile prev.de art.394

C.P.P.

A fost atașat dosarul de fond 2678/18.11.2005, nr- în care a pronunțat decizia nr.32/A/19.01.2006,dosarul ÎCCJ nr.1767/20.03.2006 în care a fost pronunțată decizia penala nr.1767/20.03.2006.

Examinând admisibilitatea in principiu a cererii de revizuire, potrivit disp.art.403 C.P.P. Tribunalul a constatat că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în niciunul din cazurile de revizuire prev.de art.394

C.P.P.

Astfel,nu pot constitui motive de revizuire aspectele legate de împrejurări ce contribuie și pot fi reținute ca circumstanțe atenuante (legale sau judiciare).

Asemenea critici nu pot fi valorificate decât prin intermediul cailor ordinare de atac, neputând constitui temeiuri pentru admisibilitatea caii de atac extraordinare a revizuirii.

Împotriva acestei sentințe condamnatul a declarat apel,solicitând desființarea acesteia și,pe fond,admiterea în principiu a cererii de revizuire,întrucât nu s-a luat în considerare că a formulat un denunț,fiind incidente în cauză disp.art.394 alin.1 lit.a Cod procedură penală.

Examinând legalitatea și temeinicia sentinței apelate având în vedere criticile aduse,precum și în conformitate cu prevederile art.371 alin.2 Cod procedură penală,Curtea constată că apelul este nefondat.

Împrejurarea că nu i-a fost luată în considerare cererea de aplicare a art.16 din Legea 143/2000,nu se încadrează în cazul de revizuire prev.de art.394 lit.a Cod procedură penală,deoarece acest motiv tinde la o reindividualizare a pedepsei și nu constituie o faptă sau împrejurare nouă care să nu fi fost cunoscută de către instanță la soluționarea cauzei.

De altfel,în cauză,condamnatul a invocat un asemenea motiv,cu ocazia judecării cauzei în căile de atac,fiind găsit neîntemeiat de instanțele de control judiciar.

Față de aceste considerente,în temeiul art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală,va respinge ca nefondat apelul declarat în cauză.

Văzând și prevederile art.1192 alin.2 Cod procedură penală

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge,ca nefondat,apelul declarat de condamnatul împotriva sentinței penale nr.3/F/06.01.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II-a Penală,în dosarul nr-.

Obligă apelantul revizuient la 400 lei cheltuieli judiciare către stat din care 200 lei onorariu avocat oficiu se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică,azi 24 februarie 2009.

PREȘEDINTE JUDECATOR

GREFIER

Red.AN

Dact.IE/2 ex./12.03.2009

Președinte:Antoaneta Nedelcu
Judecători:Antoaneta Nedelcu, Risantea Găgescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 42/2009. Curtea de Apel Bucuresti