Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 43/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 43/
Ședința publică din 3 martie 2008
PREȘEDINTE: Gheorghe Bugarsky G -
JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu
Grefier: - -
Ministerul Public -Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror.
Pe rol, se află soluționarea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 738 din 10.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul apelant în stare de arest preventiv și asistat de avocat din oficiu, cu delegație la dosar.
Procedura legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Inculpatul solicită acordarea unui nou termen de judecată în vederea angajării unui apărător.
Atât procurorul cât și avocatul din oficiu nu se opun acestei solicitări.
Deliberând, instanța respinge cererea formulată de inculpat întrucât a fost acordat un termen în vederea angajării de către inculpat a unui apărător.
Inculpatul solicită efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească dacă a avut discernământ în momentul comiterii faptei, precizând că suferă de anxietate.
Procurorul solicită ca inculpatul să prezinte acte medicale care să dovedească că suferă de o anumită boală.
Inculpatul arată că nu poate prezenta instanței acte medicale în sprijinul afirmației sale.
Deliberând, instanța respinge cererea privind efectuarea unei expertize medico-legale, apreciind că nu este utilă soluționării cauzei, cu atât mai mult cu cât în cauză a fost efectuată deja o expertiză de aceeași natură.
În baza art. 323 Cpp instanța procedează la ascultarea inculpatului, a cărui declarație este consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Nemaifiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Apărătorul din oficiu al inculpatului solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și reducerea pedepsei la perioada deja executată, având în vedere starea de sănătate a inculpatului.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat, pedeapsa aplicată inculpatului de către instanța de fond fiind corect individualizată.
Inculpatul apelant, având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului și reducerea pedepsei, precizând că nu este traficant de droguri, ci consumator.
CURTEA
Deliberând asupra apelului de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 738/PI din 10.12.2007, Tribunalul Timiș, în baza art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 raportat la art.37 lit.a și Cod Penal cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.42 a Cod Penal condamnat pe inculpatul, la o pedeapsă de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc în formă continuată.
În baza art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 raportat la art.37 lit.a și Cod Penal cu aplicarea art.41 alin.2 și Cod Penal art.42 a Cod Penal condamnat același inculpat la o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere ilegală de droguri de risc în formă continuată.
În baza 33 lit.a raportat Cod Penal la art.34 lit.b a Cod Penal aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare, urmând ca în final inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare.
În baza art.61 a Cod Penal menținut liberarea condiționată pentru restul de pedeapsă de 353 zile închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin nr.591/21.07.2004 a Tribunalului Timiș.
În baza art.71 a Cod Penal interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute la art.64 a-c pe Cod Penal durata executării pedepsei.
În baza art.350 a C.P.P. menținut starea de arest a inculpatului.
În baza art.88 a Cod Penal dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii din data de 14.03.2007 și a arestului de la data de 15.03.2007 la zi.
În baza art.65 alin.1 și 2.Cod Penal a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art.64 lit.a și b pe Cod Penal o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000 a confiscat de la inculpat o cantitate de 2, 6 gr. de cannabis.
În baza art.18 alin.1 din Legea nr.143/2000 a dispus distrugerea drogurilor confiscate de la inculpat, cu păstrarea de contraprobe.
În baza art.17 alin.2 din Legea nr.143/2000 raportat la art.118 lit.e a Cod Penal confiscat de la inculpat suma de 500 lei, bani dobândiți prin săvârșirea infracțiunii.
În baza art.191 alin.1 a C.P.P. obligat inculpatul la plata sumei de 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
Analizând materialul probator administrat în cele două faze ale procesului penal, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
În urma activităților de investigare efectuate pe linia prevenirii și combaterii traficului ilicit de droguri pe raza municipiului T, organele de politie din cadrul T, au stabilit că inculpatul se ocupă cu traficul de droguri de risc, motiv pentru care, în baza art. 20 din Legea nr. 143/2000 au fost emise autorizațiile nr. 20 și nr. 21 din data de 20.02.2007 pentru folosirea investigatorului acoperit și a colaboratorului acoperit.
În acest context, la data de 20.02.2007, în jurul orelor 14,30 colaboratorul acoperit, în urma unei discuții telefonice avute cu inculpatul, s-a întâlnit cu acesta în zona " " unde, în schimbul sumei de 100 lei, acesta i-a vândut cantitatea de 1,1595 grame rezină de cannabis.
În data de 27.02.2007, în jurul orelor 17,30 colaboratorul acoperit s-a întâlnit cu inculpatul pe str. - în dreptul imobilului cu nr. 21, în care acesta și locuiește și i-a vândut, pentru suma de 100 lei, 1 gram de substanță solidă de culoare oliv inscripționată cu cifra "5", care s-a dovedit a fi rezină de cannabis. La această întâlnire inculpatul a fost însoțit de martorul.
În data de 28.02.2007 colaboratorul acoperit s-a întâlnit din nou cu inculpatul în apropierea fast food-ului Mc de lângă Spitalul Județean unde, în schimbul sumei de 100 lei, inculpatul i-a vândut 1,1 grame de substanță solidă de culoare oliv, pe care a rupt-o dintr-o bucată mai mare ce o avea în buzunar, ulterior dovedindu-se că era vorba de rezină de cannabis.
La data de 02.03.2007 cei doi s-au întâlnit din nou, în jurul orelor 14,30, în complexul studențesc, inculpatul fiind însoțit de martorul, în fața fast food-ului 3 iar inculpatul i-a vândut colaboratorului cantitatea de 2,6 grame substanță solidă de culoare oliv pentru suma de 200 lei, și de această dată dovedindu-se că era vorba de rezină de cannabis.
În data de 14.03.2007 întâlnirea dintre inculpat și colaborator a avut loc în apropierea magazinului "Profi" din cartierul " ". Inculpatul i-a vândut 0,79 grame de fragmente vegetale reprezentând rezină de cannabis.
Imediat după ce schimbul a avut loc, au intervenit procurorul DIICOT și organele de poliție care au constatat că asupra inculpatului se aflau banii dați de colaborator în cuantum de 100 lei, bani ce anterior fuseseră înseriați conform procesului verbal de la fila 15 iar asupra colaboratorului acoperit au fost găsite drogurile.
După reținerea sa, inculpatul a fost supus unei analize toxicologice la Institutul de Medicină Legală T, iar rezultatul a relevat că acesta este "pozitiv" pentru marijuana.
Potrivit dispozițiilor art.2 alin.1 din Legea nr.143/2002 infracțiunea de trafic ilicit de droguri de risc are, din punct de vedere obiectiv, un conținut alternativ, putându-se realiza prin oricare dintre acțiunile de cultivare, de producere, fabricare, experimentare, extragere, preparare, transformare, oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimitere, transport, procurare, cumpărare, deținere ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept.
Având în vedere probele administrate în cauză, instanța a constatat că fapta inculpatului de a vinde, în mod repetat, fragmente vegetale reprezentând rezină de cannabis, precum și cannabis, și de a oferi, în vederea consumului, droguri de risc martorilor și, întrunește, sub aspectul laturii obiective, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000.
De asemenea, s-a subliniat faptul că prin autorizațiile nr.20/20.02.2007 și 21/20.02.2007 ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Timișa fost autorizată folosirea investigatorului sub acoperire, precum și a colaboratorului sub acoperire.
În primul rând s-a putut observa faptul că atât în cursul urmăririi penale, cât și în cursul judecății, inculpatul a recunoscut săvârșirea unuia dintre actele materiale care alcătuiesc activitatea infracțională, respectiv cel din data de 14.03.2007. El a arătat că la acea dată i-a vândut colaboratorului sub acoperire droguri de risc, primind pentru fragmentele vegetale vândute suma de 200 lei. În privința celorlalte acte materiale inculpatul nu a recunoscut comiterea acestora, arătând că nu a vândut colaboratorului sub acoperire alte droguri, el adăugând și că nu a oferit droguri spre consum altor persoane, însă susținerile sale sunt contrazise de celelalte probe administrate în cauză.
În legătură cu incidentul din data de 14.03.2007, după cum s-a arătat mai sus, inculpatul a recunoscut, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, faptul că la acea dată i-a vândut colaboratorului sub acoperire, o cantitate de 0, 79 gr. fragmente vegetale contra sumei de 200 lei.
Existența infracțiunii a fost dovedită și prin intermediul procesului verbal de constatare a infracțiunii flagrante. Astfel, organele de cercetare penală l-au observat pe inculpat în momentul în care s-a întâlnit cu, constatând că aceștia au făcut un schimb, după care au intervenit și au procedat la imobilizarea și legitimarea inculpatului și a colaboratorului sub acoperire. Efectuându-se un control corporal asupra inculpatului, la acesta a fost descoperită suma de 200 lei, cele două bancnote corespunzând cu cele înscrise în procesul verbal de inseriere întocmit anterior.
Totodată, asupra colaboratorului sub acoperire au fost găsite mai multe fragmente vegetale de culoare -oliv care, fiind supuse testelor de laborator, au evidențiat existența tetrahidrocannabinolul-ui, substanță psihotropă, biosintetizată de planta (raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/16.03.2007).
Referitor la celelalte acte materiale reținute în sarcina inculpatului, la stabilirea vinovăției acestuia instanța s-a raportat la celelalte probe administrate în cauză.
Astfel, din declarațiile colaboratorului sub acoperire, a rezultat că aceasta a discutat cu inculpatul la telefon, numitul oferindu-se să-i vândă droguri, motiv pentru care s-a întâlnit în mod repetat cu inculpatul, în zilele de 20.02.2007, 27.02.2007, 28.02.2007 și 02.03.2007, când, în schimbul a diferite sume de bani, a primit de la acesta diferite cantități de cannabis, respectiv 1, 15 gr. 1 gr. 1, 1 gr. și 2, 6 gr.
Susținerile colaboratorului sub acoperire au fost confirmate și de investigatorul sub acoperire. Acesta a precizat că sub supravegherea sa au avut loc întâlnirile dintre inculpat și, aceasta din urmă, după realizarea tranzacțiilor, predându-i diferitele substanțe primite de la inculpat. sub acoperire a învederat instanței că în total au avut loc 5 întâlniri, el fiind cel care i-a asigurat colaboratorului sub acoperire sumele de bani necesare achiziționării de droguri de la inculpat.
Declarațiile colaboratorului sub acoperire și ale investigatorului sub acoperire au putut fi coroborate și cu procesele verbale de constatare încheiate la datele de 20.02.2007, 27.02.2007, 28.02.2007 și 02.03.2007, organele de cercetare consemnând faptul că în prezența lor primea sumele de bani necesare realizării tranzacțiilor cu inculpatul, ulterior drogurile procurate fiindu-le predate în vederea efectuării testelor necesare.
Existența unor întâlniri între inculpat și colaboratorul sub acoperire a fost evidențiată și de martorul, care, la data respectivă, era prietena inculpatului. Aceasta a menționat că l-a însoțit pe inculpat la întâlnirile pe care acesta le-a avut cu o fată brunetă la datele de 27.02.2007 și 02.03.2007, confirmând și faptul că întâlnirile s-au petrecut la locurile indicate de investigator și colaborator.
Fiind supuse testelor de laborator, substanțele cumpărate de colaboratorul sub acoperire de la inculpat și predate investigatorului sub acoperire, au pus în evidență existența unor substanțe psihotrope. Astfel, potrivit rapoartelor de constatare tehnico-științifică nr.-/27.02.2007, -/07.03.2007 și -/09.03.2007, toate probele în litigiu înaintate spre analiză au evidențiat existența tetrahidrocannabinolul-ui, substanță psihotropă, biosintetizată de planta.
Existența infracțiunii de trafic de droguri a fost atestată și de ceilalți martori audiați în cauză. Astfel, în faza de urmărire penală, martorul, fosta prietenă a inculpatului, a arătat că este consumatoare ocazională de droguri și a indicat faptul că în prezența acestuia a consumat droguri, care i-au fost oferite de inculpat, care de altfel le și procura.
De asemenea, în faza de urmărire penală, martorul a precizat că inculpatul i-a oferit de mai multe ori droguri spre consum, fără însă a-i solicita vreo sumă de bani pentru aceasta.
Aceleași aspecte au fost relatate, în faza de urmărire penală, și de martorul, care a învederat organelor judiciare împrejurarea că în momentul în care inculpatul deținea droguri, le oferea și lui, precum și martorului, spre consum. Același inculpat a mai adăugat faptul că avea cunoștință de existența unei "țiple" la locuința sa, țiplă în care se găseau droguri, și pe care inculpatul a luat-o în ziua în care s-a realizat flagrantul, afirmând că dorește să câștige niște bani, ceea ce confirmă odată în plus intenția inculpatului de a se implica în traficul de droguri în scopul obținerii unor foloase materiale ilicite.
Chiar dacă cei trei martori și-au schimbat declarațiile în cursul cercetării judecătorești, arătând că niciodată nu au consumat droguri oferite de către inculpat, declarațiile lor din faza de judecată nu au fost avute în vedere la soluționarea cauzei, martorii neoferind nicio explicație plauzibilă în legătură cu motivele care i-au determinat să-și schimbe declarațiile. Toți au arătat că organele de cercetare penală au exercitat presiuni asupra lor, însă au adăugat că în fața procurorului, în momentul în care au fost audiați, nu au fost constrânși în nici un fel să confirme declarațiile date inițial, și cu toate acestea și-au menținut acele declarații, ceea ce a condus la formarea convingerii instanței că aceste declarații exprimă adevărul, iar susținerile prezentate în fața instanței nu reprezintă altceva decât o încercare de a-l ajuta pe inculpat, justificată de sentimentele de prietenie pe care martorii le au față de inculpat.
La stabilirea vinovăției inculpatului au fost avute în vedere și dispozițiile art.1 lit.d din Legea nr.143/2000 unde se arată că prin noțiunea de "droguri de risc" se înțeleg drogurile înscrise în tabelul nr.III din aceeași lege, unde se regăsește și cannabisul.
În sfârșit, ținând seama de condițiile de existență ale infracțiunii continuate, respectiv unitatea de subiect activ, unitatea de rezoluție infracțională și pluralitatea de acte de executare, instanța a reținut în sarcina inculpatului și dispozițiile art.41 alin.2 Cod Penal, constatând că în baza aceleiași rezoluții infracționale, care a fost suficient de determinată, în sensul că inculpatul a avut imaginea de ansamblu a activității sale viitoare pe care a realizat-o prin acte de executare separate, și care s-a menținut în linii generale pe parcursul desfășurării întregii activități infracționale, inculpatul a vândut și oferit spre consum, în mod repetat, rezină de cannabis, fiecare dintre aceste acțiuni realizând conținutul legal al infracțiunii de trafic ilicit de droguri de risc.
Sub aspectul laturii subiective, inculpatul a acționat cu intenție directă, el având reprezentarea faptului că desfășoară o activitate ilegală, aspect pe care l-a și recunoscut, și urmărind ca prin aceasta să dobândească foloase materiale ilicite.
În ceea ce privește infracțiunea prevăzută de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, aceasta se poate realiza prin oricare dintre următoarele acțiuni: cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, toate acestea fără.
Raportându-se la probele administrate în cauză, instanța a constatat că fapta inculpatului de a deține droguri de risc pentru consum propriu, întrunește, din punct de vedere obiectiv, elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000.
În acest sens, atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată, inculpatul a recunoscut săvârșirea infracțiunii, arătând că a deținut droguri de risc pentru propriul său consum.
Declarațiile inculpatului au putut fi coroborate și cu raportul de expertiză medico-legală nr.784/15.03.2007 al IML T, din care rezultă că inculpatul este consumator de droguri, testele de laborator fiind pozitive pentru marijuana.
De asemenea, așa cum s-a arătat deja, martorii, și au confirmat împrejurarea că de mai multe ori inculpatul a deținut droguri pentru consum, pe care le-a oferit și martorilor.
Și în privința acestei infracțiuni instanța a reținut în sarcina inculpatului forma continuată prevăzută de art.41 alin.2 Cod Penal, toate probele administrate în cauză atestând faptul că inculpatul a deținut, în mod repetat, droguri de risc pentru propriul consum, fiind astfel îndeplinite condițiile de existență ale infracțiunii continuate menționate anterior.
Analizând fișa de cazier judiciar a inculpatului, instanța a constatat că la data de 14.03.2007, dată la care s-a epuizat activitatea infracțională a numitului, acesta se afla în stare de recidivă mare postcondamnatorie. Astfel, la data de 29.03.2006 el a fost liberat condiționat din executarea unei pedepse de 3 ani închisoare, cu un rest de pedeapsă rămas neexecutat de 353 zile închisoare. Executarea totală a acestei pedepse s-ar fi împlinit la data de 16.03.2007, însă epuizarea infracțiunii pentru care inculpatul a fost trimis în judecată în prezenta cauză a avut loc la data de 14.03.2007, astfel încât în sarcina inculpatului au fost reținute și prevederile art.37 lit.a
Cod PenalPentru aceste considerente, instanța a dispus condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate ținând seama de criteriile generale de individualizare prevăzute de art.72 Cod Penal, respectiv gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana inculpatului, împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Faptele inculpatului prezintă un pericol social deosebit, prin acțiunile sale numitul aducând o atingere gravă relațiilor sociale referitoare la ocrotirea sănătății publice.
La stabilirea pedepsei instanța a luat în considerare și persoana inculpatului, acesta fiind cunoscut cu antecedente penale, anterior, inculpatul fiind condamnat la o pedeapsă de 3 ani închisoare tot pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri. Chiar înainte de executarea în întregime a acestei pedepse, inculpatul și-a reluat activitatea infracțională, ceea ce, în aprecierea instanței, reflectă o periculozitate deosebită a inculpatului. Este adevărat că inculpatul a vândut o cantitate mică de droguri, însă această împrejurare nu poate justifica o atenuare a răspunderii penale raportat la perseverența cu care inculpatul înțelege să intre în sfera infracțional, motiv pentru care, ținând seama și de prevederile art.42 referitoare Cod Penal la sancționarea infracțiunii continuate, instanța a apreciat că scopul pedepsei, așa cum acesta este stabilit prin dispozițiile art.52 Cod Penal, poate fi atins doar prin aplicarea unor sancțiuni privative de libertate, respectiv 4 ani închisoare pentru trafic de droguri și 1 an închisoare pentru deținere de droguri, care să reflecte totuși și cantitatea mică de droguri vândută de inculpat și să reprezinte o încurajare a acestuia la renunțarea la comportamentul antisocial.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul, apelul nefiind motivat în scris, ci doar oral, în ziua judecății, de către apărătorul din oficiu al inculpatului, care a solicitat reducerea pedepsei aplicate acestuia, având în vedere și starea de sănătate a inculpatului.
Examinând hotărârea penală apelată, prin prisma motivelor de apel invocate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept, potrivit disp. art. 371 al.2 Cpp, instanța constată că apelul formulat de inculpatul este nefondat, sentința pronunțată de Tribunalul Timiș fiind temeinică și legală.
Astfel, prima instanță în mod corect a stabilit starea de fapt dedusă judecății și vinovăția inculpatului, în ceea ce privește săvârșirea infracțiunilor de trafic ilicit de droguri de risc, respectiv, de deținere ilegală de droguri de risc în formă continuată, prev. de art. 2 al.1 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 al.2 Cp și art. 42 Cp, respectiv art. 4 al.2 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 al.2 Cp și art. 42 Cp, pe baza probelor existente la dosar, încadrarea juridică fiind cea legală, iar individualizarea judiciară a pedepsei aplicate inculpatului s-a făcut cu respectarea art. 72 Cp.
În ceea ce privește existența infracțiunilor pentru care a fost condamnat inculpatul în prima instanță, sunt suficiente probe care să dovedească acest fapt, respectiv procesul-verbal de constatare a infracțiunii flagrante, rapoartele de constatare tehnico-științifică, declarațiile martorilor, chiar dacă trei dintre martori și-au schimbat declarațiile în cursul cercetării judecătorești, însă, această schimbare a declarațiilor nu are niciun fel de justificare.
La stabilirea pedepsei, în mod corect instanța de fond a luat în considerare circumstanțele personale ale inculpatului, acesta fiind cunoscut cu antecedente penale, fiind condamnat anterior la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, reluându-și activitatea infracțională chiar înainte de executarea în întregime a acestei pedepse, acest aspect reflectând o periculozitate ridicată a inculpatului, fiind nevoie de aplicarea unei pedepse privative de libertate pentru ca scopul pedepsei prevăzut de art. 52 Cp să fie atins.
Prima instanță în mod corect a apreciat că nu se impune revocarea liberării condiționate pentru restul de pedeapsă de 353 zile închisoare, rămas neexecutat din pedeapsa de 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 591/2004 a Tribunalului Timiș, având în vedere starea de sănătate a inculpatului, vârsta acestuia, menținând liberarea condiționată.
Instanța apreciază că, în cazul de față, nu se impune aplicarea unor circumstanțe atenuante facultative, prev. de art. 74 Cp, cu consecința coborârii pedepsei sub minimul special, dar nici reducerea pedepsei, având în vedere că nu se poate reține conduita bună a inculpatului anterior săvârșirii faptelor, suferind anterior alte condamnări și totodată, nu s-a putut reține faptul că ar fi adoptat o atitudine sinceră în cursul procesului penal, recunoscând doar un singur act material din activitatea sa infracțională.
În aceste condiții, instanța apreciază că nu se poate reduce cuantumul pedepsei așa cum a solicitat inculpatul în cursul apelului, pentru că scopul pedepsei nu poate fi atins în caz contrar, iar starea sa de sănătate a fost avută în vedere la dozarea pedepsei de către prima instanță.
Curtea apreciază că prima instanță în mod corect a dispus confiscarea specială de la inculpat a cantității de droguri, respectiv a sumei de bani rezultați prin săvârșirea infracțiunii, făcând în mod just și aplicarea disp. art. 350 Cpp, menținând starea de arest a inculpatului.
Nefiind motive de desființare a hotărârii penale apelate, instanța urmează să respingă apelul formulat de către inculpat ca nefondat.
Văzând că se impune continuarea privării de libertate a inculpatului, instanța urmează să mențină în continuare starea de arest a acestuia, urmând a se deduce din pedeapsa aplicată inculpatului, arestul preventiv din 10.12.2007, la zi.
Văzând și disp. art. 192 al.2 Cpp,
PENTRU ACEST MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art. 379 pct.1 lit.b Cpp respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 738/PI/10.12.2007 a Tribunalului Timiș, pronunțată în dosar nr-.
În baza art. 381 Cpp deduce din pedeapsa aplicată inculpatului arestul preventiv din 10.12.2007, la zi și menține starea de arest a inculpatului.
În baza art. 192 al.2 Cpp obligă inculpatul la 200 lei cheltuieli judiciare față de stat.
Dispune plata din fondul Ministerului Justiției a sumei de 40 lei reprezentând onorariu avocat din oficiu, către Baroul Timiș.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 3 martie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR G - - -
GREFIER
- -
Red. Gh. /12.03.08
Tehnored. 3 ex./12.03.08
PI. -
Președinte:Gheorghe BugarskyJudecători:Gheorghe Bugarsky, Victor Ionescu
