Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 69/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția penală și pentru cauze cu minori
DECI ZIA PENALĂ NR. 69/AP Dosar nr-
Ședința publică din data de 16 octombrie 2009
Completul de judecată compus din:
PREȘEDINTE: Constantin Epure JUDECĂTOR 2: Aurelia Munteanu
Judecător: - -
Grefier: - -
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - - procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BRAȘOV
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr. 37/S din 26 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Covasna în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză au avut loc în conformitate cu dispozițiile art. 304 Cod procedură penală, în sensul că toate afirmațiile, întrebările și susținerile celor prezenți, inclusiv ale președintelui completului de judecată, au fost înregistrate prin mijloace tehnice audio - video.
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, se constată lipsa părților.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din data de 30 septembrie 2009, când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate prin încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta decizie, iar instanța din lipsă de timp pentru deliberare, a amânat pronunțarea la data de 8 octombrie 2009, apoi la 15 octombrie 2009 și apoi pentru data de astăzi, 16 octombrie 2009.
Asupra apelurilor penale de față:
Prin sentința penală nr.37/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Covasnas -a hotărât, după cum urmează:
1. În baza art. 334.pr.pen. schimbarea încadrării juridice a faptei de introducere, fără drept, în țară de droguri, reținută în sarcina inculpatului prin actul de sesizare, din infracțiunile prev. de art. 3 al. 1 și 2 din Legea 143/2000 și art. 271 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 33 lit. b pen. în infracțiunea prev. de art. 3 alin 1 și 2 din Legea 143/2000.
2. În baza art. 2 al. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 6.pen. art. 74 al. 2.pen. art. 76 al. 1 lit. a pen. condamnarea inculpatului, la pedeapsa de 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de procurare, fără drept, de droguri de mare risc.
În baza art. 76 al. 3.pen. înlăturarea aplicării pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prev. de art. 2 al. 2 din Legea 143/2000.
În baza art. 3 al. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 74 al. 2.pen. art. 76 al. 1 lit. a pen. condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 5 ani închisoare pentru comiterea infracțiunii de introducere, fără drept, în țară de droguri de mare risc.
În baza art. 76 al. 3.pen. înlăturarea aplicării pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prev. de art. 3 al. 2 din Legea 143/2000.
În baza art. 4 al. 1 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 74 al. 2.pen. art. 76 al. 1 lit. e pen. condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 3 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii de deținere, fără drept, de droguri de risc, pentru consum propriu.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b pen. s-a hotărât aplicarea pentru inculpatul, a celei mai grele pedepse, respectiv aceea de 5 ani închisoare.
În baza art. 71 al. 1 și 2.pen. i-au fost interzise inculpatului drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a și b pen. pe durata executării pedepsei închisorii.
În baza art. 88.pen. din pedeapsa rezultantă aplicată acestui inculpate, s-a dedus timpul reținerii și arestării preventive de la 20.08.2006 la 30.03.2007.
3. În baza art. 2 al. 1 și 2 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 74 al. 1 lit. a și al. 2.pen. art. 76 al. 1 lit. a pen. a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 4 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de procurare, fără drept, de droguri de mare risc.
În baza art. 76 al. 3.pen. a fost înlăturată aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi prev. de art. 2 al. 2 din Legea 143/2000.
În baza art. 4 al. 1 din Legea 143/2000 cu aplic. art. 41 al. 2.pen. art. 74 al. 1 lit. a și al. 2.pen. art. 76 al. 1 lit. e pen. același inculpate a fost condamnat la pedeapsa de 5 luni închisoare pentru comiterea, în formă continuată, a infracțiunii de deținere, fără drept, de droguri de risc, pentru consum propriu.
În baza art. 33 lit. a, art. 34 lit. b pen. inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
În baza art. 71 al. 1 și 2.pen. inculpatului i-au fost interzise drepturile prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a și b pen. pe durata executării pedepsei închisorii.
În baza art. 88.pen. din pedeapsa rezultantă aplicată acestui inculpate, a fost dedus timpul reținerii și arestării preventive de la 20.08.2006 la 30.03.2007.
4. În baza art. 17 al. 1 din Legea 143/2000, s-a hotărât confiscarea, de la inculpatul, a următoarelor bunuri: - 75 comprimate care conțin methylendyoximetamfetamine și 6,51 gr. amfetamină în amestec cu cofeină, rămase după efectuarea analizelor de laborator, predate la IGPR - Directia Judiciar Statistică și Evidență Operativă cu dovada seria D nr. -; - o pipă de apă formată dintr-un recipient din sticlă și două tije metalice cu urme canabis; - un plic din material plastic cu urme vegetale; - un dispozitiv pentru confecționat țigări cu urme vegetale, aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna, ce urmează a fi distruse în condițiile art. 18 din aceeași lege cu păstrarea de contraprobe.
Totodată, s-a constatat că, în procedeul de analizare în laborator, o parte din probe s-au consumat ori s-a diminuat cantitatea ce a fost ridicată în vederea efectuării acestor analize.
În baza art. 118 lit. b pen. au fost confiscate de la inculpați pachetele de țigări și ambalajele în care au fost găsite drogurile, aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna.
În baza art. 357 al. 2 raportat la art. 109 al. 5.pr.pen. s-a hotărât restituirea către inculpați a celor două telefoane mobile marca " Siemens A 62", " Motorola V 177", precum și cartelele telefonice conținute de acestea, aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Covasna, după rămânerea definitivă a hotărârii.
Pentru a ponunța această hotărâre, Tribunalul Covasnaa reținut, în baza probelor administrate, că inculpații și au avut preocupări pe linia traficului și consumului de droguri de risc și mare risc. De asemenea, a fost reținută împrejurarea că inculpatul a comandat 100 de comprimate de amfetamină pe care inculpatul le-a achiziționat de pe teritoriul Ungariei, le-a introdus apoi în România și le-a predat celui care le-a comandat.
Astfel, în ceea ce-l privește pe inculpatul, Tribunalul Covasnaa reținut că, în data de 16.08.2006, în baza unei înțelegeri prealabile avută cu inculpatul, a procurat, de pe teritoriul Ungariei, 100 de comprimate care conțin methlylendyoxiamfetamină ( ) și cantitatea de 8,43 gr. de amfetamină în stare pulverulentă, substanțe care se regăsesc în tabelele I și II anexă la Legea 143/2000, fiind considerate droguri de mare risc. S-a mai reținut că, același inculpat, la data de 20.08.2006, a introdus din Ungaria în România, fără drept, cantitatea de 100 comprimate care conțin, 8,43 gr. de amfetamină și 0,15 gr. de cannabis. Cu privire la această faptă s-a constatat că nu sunt incidente regulile de la concursul ideal de infracțiuni prev. de art. 33 lit. b pen. întrucât infracțiunea prev. de art. 271 din Legea 86/2006 este absorbită de infracțiunea prev. de art. 3 din Legea 143/2000, iar în aceste condiții, în baza art. 334.pr.pen. s-a hotărât schimbarea încadrării juridice a faptei de introducere, fără drept, în țară de droguri de mare risc și droguri de risc, reținută în sarcina inculpatului, din infracțiunile prev. de art. 3 al. 1 și 2 din Legea 143/2000 și art. 271 din Legea 86/2006 cu aplic. art. 33 lit. b pen. în infracțiunea prev. de art. 3 alin 1 și 2 din Legea 143/2000. De asemenea, prima instanță a reținut în sarcina aceluiași inculpate faptul că, la data de 20.08.2006, a deținut pentru consum propriu cantitatea de 0,15 gr..
În ceea ce-l privește pe inculpatul, Tribunalul Covasnaa reținut că, în data de 20.08.2006, a procurat de la inculpatul, cantitatea de 100 comprimate care conțin și 8,43 gr. de amfetamină, pentru care a plătit suma de 625 Euro. De asemenea, același inculpat, anterior datei de 20.08.2006, a deținut și a consumat singur, în repetate rânduri cannabis, fiind ridicată de la acesta cantitatea totală de 7,71 gr, cannabis.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații, din cuprinsul concluziilor orale susținute de către apărătorii aleși, dar și al celor scrise depuse la dosar după încheierea dezbaterilor, aflate la filele 65-73 dosar curte de apel, aceștia criticând sentința pe aspecte de netemeinicie relativ la soluția de condamnare adoptată de Tribunalul Covasna. Ambii inculpați au criticat nelegalitatea obținerii probelor pe care s-a bazat acuzarea, respectiv percheziția autoturismului inculpatului, prin care s-a ridicat un pachet de țigări cuprinzând două plicuri în care erau 100 pastile de methylendyoxiamfetamină și cantitatea de 8,43 grame de amfetamină în amestec cu cofeina, cât și modalitatea de efectuare a activităților ce au fost consemnate în procesul-verbal de constatare încheiat în data de 20.08.2006 pentru motivele dezvoltate în memoriile amintite. Inculpatul a solicitat, referitor la infracțiunea de deținere, fără drept, de droguri de risc pentru consum propriu, aplicarea pedepsei amenzii, în loc de închisoare, prin prisma dispozițiilor art.72 pen. Inculpatul a solicitat, pentru infracțiunea de deținere, fără drept, de droguri de risc pentru consum propriu, achitarea pe considerentul că fapta comisă nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.
Analizând actele și lucrările dosarului sub toate aspectele de fapt și de drept, prin prisma criticilor formulate, Curtea constată că apelurile declarate în cauză sunt nefondate pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Astfel, deși s-a susținut în apărare, de către inculpați, faptul că în dosarul cauzei nu există probe concludente și legal administrate în dovedirea vinovăției, cercetarea acestora prin prisma criticilor formulate vin să susțină contrariul.
Ambii inculpații au susținut că procesul-verbal de constatare încheiat la data de 20.08.2006, cu ocazia percheziționării autoturismului marca înmatriculat sub nr.B-5- - proprietatea inculpatului, a fost încheiat în mod nelegal.
În opinia acestora, proba nu a fost obținută în mod legal deoarece:
- la data de 20.08.2006, Codul d e procedură penală nu prevedea expressis verbis percheziția vehiculelor. Având în vedere acest aspect, se apreciază de ambii inculpați că percheziția vehiculului era asimilată, la acea dată, percheziției domiciliare,
- în timpul efectuării percheziției autoturismului, inculpatul a fost poziționat cu spatele la mașină, fără a exista o motivație rezonabilă,
- niciunul dintre martorii asistenți nu a văzut pachetul de țigări pe bancheta din spatele autoturismului, doar în mâna polițistului,
- geamurile autoturismului erau lăsate în jos pe întreg timpul scurs de la oprirea în trafic, deplasarea la sediul poliției și efectuarea percheziției,
- de la locul opririi în trafic și până la sediul poliției pe bancheta din spate au stat mai multe persoane.
În analiza acestor critici, Curtea reține că, în mod corect, prima instanță le-a înlăturat motivat de faptul că, pe de o parte, dispozițiile art. 100.pr.pen. în reglementarea anterioară Legii nr.356/2006, prevedeau obligativitatea autorizării percheziției de către judecător numai în cazul percheziției domiciliare, iar pe de altă parte, fiind vorba despre infracțiuni flagrante, percheziția / controlul autoturismelor s-a realizat în baza art. 31 din Legea 218/ 2002 privind organizarea și funcționarea Poliției Române, astfel că actul procesual s-a realizat în baza unei dispoziții legale și nu se poate susține că aceasta este nelegală.
În ideea că am fi în prezența unei nulități, astfel cum s-a susținut de apărare, Curtea observă că, la prima înfățișare, în condițiile art. 300 pr.pen. inculpații, prin apărătorii aleși, nu au invocat vătămarea intereselor acestora prin prisma activităților și actelor efectuate înainte de începerea urmăririi penale, respectiv cele invocate în motivele de apel, chiar dacă aceleași aspecte au făcut obiectul concluziilor pe fondul cauzei în fața Tribunalului Covasna, care le-a înlăturat în considerentele sentinței ce face obiectul prezentei judecăți în apel. Mai mult, nu trebuie trecut cu vederea faptul că ambii inculpați au fost prezenți în momentul desfășurării activităților specifice și întocmirii proceselor-verbale de către lucrătorii de poliție.
Ulterior începerii urmăririi penale ce a fost dispusă de procuror la data de 21.08.2006, deci a doua zi după verificarea autoturismului marca înmatriculat sub nr.B-5- - proprietatea inculpatului, în temeiul art.6 Cod procedură penală, procurorul i-a adus la cunoștință inculpatului învinuirea ce i se aduce și drepturile de care beneficiază pe parcursul procesului penal. În acest sens, a fost întocmit procesul-verbal din data de 21.08.2006 de la filele 94-95, vol.II, când inculpatul a solicitat ca pe tot parcursul procesului-penal să fie asistat de un apărător. Cu acea ocazie, în prezența unui avocat, a dat declarația olografă de la fila 114, vol.II, tradusă de interpret la fila 113, vol.II. La filele 115-120, vol.II, sunt declarațiile aceluiași inculpat luate de procuror. În data de 08.09.2006 a fost întocmit de către procuror procesul-verbal din conținutul căruia rezultă că inculpatul s-a prevalat de dispozițiile art.70 Cod procedură penală, arătând că nu dorește să dea declarații în cauză. Aceleași aspecte rezultă și din conținutul procesului-verbal din data de 06.10.2006 ( filele 106-107, vol.II). Și în privința coinculpatului, se observă că au fost respectate garanțiile procesuale, întocmindu-se procesele-verbale de aducere la cunoștință inculpatului a învinuirii ce i se aduce și drepturile de care beneficiază pe parcursul procesului penal ( filele 131-132, vol.II) când inculpatul a dat o declarație olografă și o alta procurorului în prezența unui avocat ( filele 135-138, vol.II), iar ulterior, în data de 12.09.2006 și 04.10.2006 a mai dat două declarații ( filele 139-143, vol.II).
Este de menționat faptul că au fost administrate și alte probe în prima fază a procesului penal, după care a fost prezentat materialul de urmărire penală - filele 1037 și 1038, vol.III, moment procesual foarte important - la care inculpații, asistați de apărătorii aleși, nu au contestat probele administrate, modalitatea de obținere, cât și veridicitatea ori temeinicia lor.
Prin urmare, Curtea apreciază că în cauză nu poate fi vorba de o încălcare a drepturilor procesuale ale inculpatului, sancționată cu nulitatea absolută (care se regăsește doar în situațiile expres și limitativ prevăzute de art. 197 alin.2 Cod procedură penală), ci de o eventuală nulitate relativă, neinvocată de inculpați în termenul legal stabilit de art. 197 alin.4 Cod procedură penală. La toate acestea, chiar în ideea că actul contestat de inculpați ar fi fost în vreun fel viciat, doctrina a consacrat principiul însănătoșirii actelor viciate întâlnit în cazul nulităților relative atunci când partea interesată nu invocă viciul și acceptă actul astfel cum a fost întocmit - situație în care principiul enunțat este realizat prin acoperirea viciului și prin păstrarea actului care astfel va deveni perfect valid.
Criticile aduse de cei doi inculpați au vizat doar vătămarea intereselor acestora prin prisma activităților și actelor efectuate de către lucrătorii de poliție din cadrul Serviciului de Combatere a Organizate - C cu ocazia verificării autoturismului marca proprietatea inculpatului, acestea fiind înlăturate conform celor arătate supra.
Cu privire la criticile care au vizat:
- pe de o parte, faptul că inculpatul ar fi stat cu spatele la mașina proprietatea sa, în timp ce polițiștii din cadrul Serviciului de Combatere a Organizate - C îl verificau,
- iar pe de altă parte, faptul că niciunul dintre martorii asistenți nu ar fi văzut pachetul cu țigări pe bancheta din spatele autoturismului, ci pentru prima dată în mâna polițistului
acestea sun nefondate, prin raportare la faptul că, fiind vorba de un autoturism, verificarea acestuia pentru a fi identificate droguri - ca urmare a datelor obținute informativ-operativ, anterior opririi inculpatului în trafic - reclama doar prezența lucrătorilor de urmărire penală în habitaclu. Or, este de notorietate faptul că nu pot intra două persoane mature, în același timp, pe ușa unui autoturism ca cel în cauză. Mai mult, susținerile apărării sunt lipsite de fundament, câtă vreme în acest spațiu nu trebuia și nici nu putea interveni altcineva decât un reprezentant al organelor de urmărire penală, cum de altfel s-a și întâmplat. De asemenea, în cuprinsul motivelor de apel, inculpații au făcut referire doar la o parte din declarațiile martorilor - și ( fiele 268-271, vol.I dosar primă instanță), în contextul în care toate elementele de fapt care se desprind din aceste declarații conduc, fără echivoc, la o coroborare cu tot ansamblul faptic stabilit în baza materialului probator administrat în cauză și care a fost judicios analizat de prima instanță. Astfel, cei doi martori au declarat faptul că "inculpatul a fost așezat cu spatele spre mașina. Am așteptat până a fost percheziționată BMW-ul, apoi a început controlul la " (declarație martor ), respectiv că "în timp ce se efectua controlul la mașina BMW, inculpatul a fost pus să stea cu spatele la mașina ". Or, coroborând declarațiile celor doi martori din cursul cercetării judecătorești cu cele din cursul urmăririi penale - a se vedea filele 28-31, vol.I - se constată că inculpatul a stat cu spatele la autoturismul marca, proprietatea sa, doar în timp ce era cercetat autoturismul marca BMW al coinculpatului. Edificatoare în acest sens sunt elementele de fapt care atestă că, după verificarea autoturismului marca BMW, "apoi s-a trecut la controlul autoturismului în prezența mea și a șoferului acestuia despre care am aflat că se numește. Până în acel moment nu s-a apropiat nimeni de autoturismul " ( declarația martorului -, fila 28 verso, ultimul alineat, vol.I )
În ceea ce privește criticile legate de individualizarea judiciară a pedepsei ce a fost aplicată inculpatului, acesta solicitând, referitor la infracțiunea de deținere, fără drept, de droguri de risc pentru consum propriu, aplicarea pedepsei amenzii, în loc de închisoare, prin prisma dispozițiilor art.72 pen. Curtea reține că prima instanță a avut în vedere toate criteriile prevăzute de articolul invocat, respective gradul de pericol social concret ridicat al infracțiunii, circumstanțele personale ale inculpatului, atitudinea manifestată pe parcursul procesului penal, cât și amploarea fenomenului în rândul societății. În acest condiții, prin reținerea circumstanțelor atenuante și a efectelor acestora, pedeapsa stabilită pentru această infracțiune este aptă să asigure îndeplinirea scopului general prev. de art.52 pen. Aceleași aspecte sunt pe deplin aplicabile și în cazul criticilor care au fost aduse de inculpatul care a solicitat achitarea sa pentru comiterea infracțiunii prev. de art.4 alin.1 din legea nr.143/2000, nefiind întrunite cerințele textului de lege invocat de acesta, gradul de pericol social fiind unul deosebit. Pe cale de consecință, și aceste critici sunt nefondate.
Pentru aceste considerente, în baza art.379 pct.1 lit.b pr.pen. Curtea va respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr.37/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna, pe care o va menține.
Se va constata că față de inculpați a fost luată măsura obligării de a nu părăsi România, conform deciziei penale nr.232/R/30.03.2007 a Curții de APEL BRAȘOV.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2,4 și art.190 pr.pen.
Pentru aceste motive,
În numele legii
Decide:
Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpații și împotriva sentinței penale nr.37/26.05.2009 pronunțată de Tribunalul Covasna, pe care o menține.
În baza art.192 alin.2,4 pr.pen. obligă apelantul-inculpat la plata sumei de 260 lei, iar pe apelantul-inculpat la plata sumei de 50 lei, reprezentând cheltuielile judiciare avansate de stat în apelurile acestora.
În baza art.190 pr.pen. dispune plata către interpretul de limbă maghiară a sumei de 150 lei, reprezentând contravaloarea serviciilor de traducere efectiate în cauză la termenul de judecată din data de 30.09.2009.
Constată că față de inculpați a fost luată măsura obligării de a nu părăsi România, conform deciziei penale nr.232/R/30.03.2007 a Curții de APEL BRAȘOV.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică, azi, 16.10.2009.
Președinte, Judecător,
Grefier - -
Red.CE/04.12.2009/tehnoredact.DS/11.12.2009/2 ex./jud.fond.
Președinte:Constantin EpureJudecători:Constantin Epure, Aurelia Munteanu
