Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 97/2009. Curtea de Apel Brasov

Comentarii

0

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BRAȘOV

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI

DECIZIA PENALĂ NR.97/Ap DOSAR NR-

Ședința publică din 18 decembrie 2009

Complet de judecată format din:

PREȘEDINTE: Nicoleta Țînț

JUDECĂTOR 2: Aurelia Munteanu

Grefier - - -

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public - procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Brașov.

Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Brașov și inculpații -, și, împotriva sentinței penale nr.356/S din 25 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul Brașov în dosarul penal nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică, la pronunțare se constată lipsa părților.

Procedura îndeplinită.

Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 09 decembrie 2009 când părțile prezente au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru data de 18 decembrie 2009, când,

CURTEA

Constată că prin sentința penală nr.356/S/25.06.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar penal nr-, s-a dispus, în baza art. 334 Cod procedură penală schimbarea încadrării juridice dată faptei reținute prin rechizitoriu în sarcina inculpatului din infracțiunea de trafic de droguri de risc în formă continuată prevăzută de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (2 acte materiale) în infracțiunea de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000 și infracțiunea de deținere de droguri de risc pentru consumul propriu prevăzută de art. 4 al. 1 din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală, inculpatul, fiul lui - și, născut la data de 01.03.1985, în B, studii 11 clase, fără ocupație, posesor al CI seria - nr. - eliberată de SPCLEP B CNP -, domiciliat în B,-,. C. 2, județul B, a fost achitat sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzută de art. 2 al. 1 din L 143/2000.

În baza art. 4 al. 1 din Legea nr. 143/2000. același inculpat a fost condamnat la pedeapsa de 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc pentru consumul propriu.

În baza art. 71 Cod penal, inculpatului i-a fost interzisă, pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal.

În baza art. 88 Cod penal, din pedeapsa aplicată a fost dedusă perioada reținerii și arestării preventive de la 10.12.2008 la 27.03.2009 inclusiv.

În baza art. 350 Cod procedură penală a fost menținută măsura obligării inculpatului de a nu părăsi țara, luată prin încheierea din 26.03.2009.

Prin aceeași sentință, în baza art. 2 al. 1și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod penal (3 acte materiale) și 74 al. 2, 76 al. 1 lit. a Cod penal, s-a dispus, condamnarea inculpatului, fiul lui - și, născut la data de 29.01.1981 în B, cu domiciliul în B-,. 20,. B. 1, jud. B studii 12 clase, taximetrist la SC SRL CNP -, la pedeapsa de 5 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri în formă continuată.

În baza art. 65 al. 2 Cod penal, inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II- a, lit. b Cod Penal, pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 4 al. 1și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 74 al. 2, 76 al. 1 lit. d Cod penal, a fost condamnat și la pedeapsa de 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu.

În baza art. 33 lit. a-34 lit. b, 35 al. 1 Cod penal, pedepsele de mai sus au fost contopite, inculpatului fiindu-i aplicată pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal.

În baza art. 71 Cod penal i-a fost interzisă inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod Penal.

În baza art. 88 Cod penal din pedeapsă a fost dedus timpul reținerii și arestării preventive de la 10.12.2008 la zi.

În baza art. 350 Cod procedură penală, a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului -.

În baza art. 2 al. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, Tribunalul Brașova hotărât condamnarea inculpatului, fiul lui și, născut la 30.07.1978 în T, jud. G, cu domiciliul în B,-, -. B. 16 jud. B, fătă forme legale în B,-, posesor al CI seria - nr. - eliberată de SPCLEP B CNP - la pedeapsa de 10 ani închisoare.

În baza art. 71 Cod penal, acestui inculpat i-a fost interzisă, pe durata executării pedepsei principale, exercitarea drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal.

În baza art. 65 al. 2 Cod penal, inculpatului i-a fost aplicată pedeapsa complimentară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 Cod penal din pedeapsă a fost dedus timpul reținerii și arestării preventive de la 10.12.2008 la zi.

În baza art. 350 Cod procedură penală, a fost menținută starea de arest preventiv a inculpatului.

În baza art. 17 al. 2 din Legea nr. 143/2000, de la inculpatul - a fost confiscată suma de 450 lei obținută prin vânzarea drogurilor, iar de la inculpatul suma de 150 lei.

În baza art. 17 al. 2 și 18 al. 1 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscare și distrugerea, cu păstrarea de contraprobă, a cantității de 1,39 gr. de rezină de cannabis (dovada seria H nr. -), și 10 comprimate (dovada seria H nr. -).

În baza art. 191 al. 1, 2 Cod procedură penală, inculpații și au fost obligați să plătească statului câte 2500 lei cheltuieli judiciare, din care câte 1500 lei corespund fazei de urmărire penală, iar inculpatul a fost obligat să plătească statului 1500 lei cheltuieli judiciare, din care 750 lei corespund fazei de urmărire penală.

În baza art. 192 al. 3 Cod procedură penală, celelalte cheltuieli judiciare avansate de stat au fost lăsate în sarcina acestuia.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că, potrivit rechizitoriului întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de investigare a infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Brașov, inculpatul, în data de 03.12.2008, i-a oferit spre vânzare inculpatului - cantitatea de 2,21 grame rezină de cannabis, cu scopul de a fi vândută investigatorului acoperit și a deținut în data de 10.12.2008 același gen de droguri la locuința personală, în vederea vânzării; aceste fapte ar constitui infracțiunea continuată de trafic de droguri prevăzută de art. 2 al. 1 din L 143/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal, (2 acte materiale).

În fapt, cu privire la primul act material ce intră în componența infracțiunii continuate prima instanță a constatat că acuzațiile sunt susținute de declarațiile investigatorului acoperit, de procesele verbale de redare a activităților supravegheate de ofițerii de poliție și declarațiile inițiale ale inculpatului -. Pe baza acestor mijloace de probă s-a reținut că, în data de 03.12.2008, după ce inițial l-a contactat telefonic pe inculpatul în scopul realizării tranzacției, investigatorul acoperit "", având asupra sa un telefon mobil, un set de chei și suma de 300 lei (conform procesului verbal de la fila 36 dup), s-a întâlnit pe strada - - cu acest inculpat, a urcat în mașina lui și s-au deplasat împreună pe strada -, în parcarea din fața imobilului cu nr. 21, unde inculpatul a oprit autoturismul, i-a arătat investigatorului o țiplă de plastic transparent în care se aflau fragmente de substanță solidă despre care a afirmat că este hașiș și i-a spus că așa ceva îi va aduce și lui, a coborât, s-a deplasat spre imobilul în care locuiește inculpatul, a sunt la interfon la cifra ce corespunde apartamentului acestui din urmă inculpat, a intrat în scara blocului și a revenit după câteva minute, înmânându-i investigatorului acoperit o țiplă cu substanță solidă asemănătoare cu cea pe care i-a arătat-o înainte de a intra în scara blocului. La controlul corporal efectuat asupra investigatorului acoperit după întâlnirea cu inculpatul s-au găsit un telefon mobil, un set de chei și o țiplă de nylon în care se aflau mai multe fragmente vegetale solide de culoare brun oliv (fila 37 dosar urmărire penală). Raportul de expertiză tehnico-științifică nr. - din 08.12.2008 a evidențiat faptul că substanța ridicată de la investigatorul acoperit este constituită din 2,21 grame de rezină de cannabis, în care s-a pus în evidență tetrahdrocannabiol (), substanță psihotropă.

În declarația dată în faza cercetării judecătorești, investigatorul acoperit a arătat că țipla cu substanță solidă pe care i-a dat-o inculpatul după ce a revenit la mașină nu era aceeași cu cea pe care i-o arătase anterior părăsirii autovehiculului, întrucât cea de-a doua avea un conținut a cărui cantitate era mai mare.

Tribunalul Brașova constatat că inculpatul a negat faptul că ar fi vândut inculpatului rezină de cannabis cu acel prilej, fără a nega împrejurarea că în ziua respectivă s-au întâlnit.

S-a reținut că, exceptând declarația inițială a inculpatului, care ulterior a fost retractată, nu există dovezi privind modul de derulare a evenimentelor desfășurate între momentul intrării inculpatului în scara blocului în care locuiește inculpatul și momentul în care a părăsit blocul, revenind la autoturism.

În ceea ce privește cel de-al doilea act material, prima instanță a constatat că, la percheziția domiciliară legal autorizată și efectuată la domiciliul inculpatului, au fost descoperite în locuința acestuia fragmente de substanță vegetală solidă de culoare maro, urme de substanță vegetală pe hârtia igienică găsită în interiorul locuinței, urme de substanță albă solidă pe o bucată de țiplă găsită în locuință, resturi de țigaretă confecționate manual, urme de substanță vegetală pe partea superioară a unei tăvițe și pe un corp în formă conică de tip narghilea. Expertiza tehnico-științifică efectuată pentru identificarea naturii substanțelor identificate la domiciliul inculpatului a evidențiat că fragmentele de substanță solidă de culoare maro reprezintă 0,42 grame de rezină de cannabis, că urmele de substanță solidă de pe hârtia igienică reprezintă rezină de cannabis, că resturile de țigară confecționate manual conțin tetrahidrocannabiol, iar pe tăvița metalică și corpul în formă conică (componente de narghilea) s-a pus în evidență tetrahidrocannabiol. În locuința inculpatului în vederea efectuării percheziției s-a pătruns prin utilizarea forței și cu distrugerea parțială a ușii de la intrarea în apartament, iar substanța solidă de culoare maro, identificată ca fiind rezină de cannabis, a fost aruncată de inculpat pe fereastră și recuperată ulterior de organele de cercetare penală, momentul aruncării substanței fiind observat de martora asistentă la efectuarea percheziției.

Relativ la cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina lui - din infracțiunea continuată de trafic de droguri în infracțiunea de deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu prevăzută de art. 4 al. 1 din Legea nr. 143/2000 în formă simplă, precum și față de cererea Parchetului de schimbare a încadrării juridice a faptelor descrise în rechizitoriu din infracțiunea de trafic de droguri în formă continuată într-o infracțiune de trafic de droguri prevăzută de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000, (corespunzătoare actului material din 03.12.2008) și o infracțiune de deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu prevăzută de art. 4 al. 1 din Legea nr. 143/2000 (corespunzătoare actului material din 10.12.2008), ambele în formă simplă, Tribunalul Brașova apreciat că doar această din urmă solicitare este întemeiată, cererea formulată de inculpat urmând a fi respinsă, întrucât ar avea semnificația scoaterii din sfera de analiză a uneia dintre faptele cu care instanța a fost sesizată prin rechizitoriu, și implicit nepronunțarea unei soluții cu privire la această faptă.

Instanța a reținut că primul act material indicat în rechizitoriu, constând în vânzarea unei cantități de drog de risc către o altă persoană, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri prevăzută de art. 2 al. 1 din Legea nr. 143/2000; cu privire la cel de-al doilea act material, din maniera în care acesta este descris în actul de sesizare a instanței și din aspectele rezultate din probele administrate nu se poate aprecia că deținerea substanței interzise s-a realizat în vederea punerii acesteia în circulație sub orice formă. Dimpotrivă, cantitatea mică de rezină de cannabis descoperită și împrejurarea că au fost identificate cu prilejul percheziției și resturi de țigară confecționată manual, respectiv urme de tetrahidrocannabiol pe componentele de narghilea, conduc la concluzia că substanța era deținută de inculpat în vederea consumului propriu. Drept urmare, s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpatului în sensul solicitat de Parchet.

În ceea ce privește fapta de trafic de droguri reținută în sarcina inculpatului prin schimbarea încadrării juridice, s-a apreciat că nu există probe certe care să confirme săvârșirea ei de către inculpat, astfel încât a dispus achitarea acestuia în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a, raportat la art. 10 lit. c Cod procedură penală. Astfel, lipsa unor probe, chiar indirecte, care să confirme faptul că țipla cu rezină de cannabis care a fost vândută investigatorului "" de către inculpatul - i-a fost dată inculpatului de către inculpatul cu prilejul vizitei care a avut loc la domiciliul acestuia din urmă în perioada desfășurării tranzacției, face ca declarația inculpatului, ulterior retractată (fără o explicație plauzibilă) să nu poată avea decât valoarea unui indiciu temeinic, ce poate justifica luarea unei măsuri preventive, însă nu poate fundamenta o soluție de condamnare, în condițiile în care dubiul, ce trebuie să profite inculpatului potrivit prezumției de nevinovăție de care acesta se bucură în temeiul legii, (art. 5²și 66 Cod procedură penală), este întărit de împrejurarea că inculpatul avea asupra sa, anterior intrării în scara blocului unde locuiește inculpatul o țiplă cu rezină de cannabis. Chiar dacă investigatorul acoperit a arătat că țipla care i-a fost vândută nu era identică cu cea care i-a fost arătată de inculpatul înainte de a părăsi autovehiculul, există, la nivel teoretic, posibilitatea ca inculpatul să fi avut asupra sa mai multe țiple cu rezină de cannabis, a căror proveniență nu este dovedită. Mai mult, declarațiile inculpatului (din faza de urmărire penală) trebuie interpretate, potrivit art. 69 Cod procedură penală, în sensul că pot contribui la aflarea adevărului numai în măsura în care se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor.

Cât privește fapta inculpatului de a deține la locuința sa, în data de 10.12.2008, o cantitate de rezină de cannabis despre care există probe că era destinată consumului propriu, s-a reținut că întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu prevăzută de art. 4 al. 1 din Legea nr. 143/2000, fapta fiind săvârșită de inculpat cu vinovăție sub forma intenției directe și prezintă pericol social specific infracțiunii, astfel încât va antrena răspunderea penală a inculpatului.

La individualizarea pedepsei pe care a aplicat-o acestui inculpat, instanța a ținut seama de criteriile prevăzute de art. 72 Cod Penal: limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală; fapta comisă de inculpat prezintă pericol social mediu, având în vedere cantitatea de substanță găsită la percheziția domiciliară, împrejurarea că această cantitate este restul dintr-o cantitate mai mare din care inculpatul recunoaște că a mai consumat anterior, atât singur, cât și împreună cu alte persoane, și împrejurarea că a mai comis anterior aceeași infracțiune, fiind condamnat la amendă penală cu aplicarea art. 81 Cod penal. (sentința penală nr. 286/S/2004 a Judecătoriei Brașov, definitivă prin decizia penală nr. 362/20.01.2006 a Tribunalului Brașov; pentru această condamnare a intervenit reabilitarea de drept, potrivit art. 86 Cod penal). Fișa de cazier judiciar a inculpatului mai evidențiază o condamnare suferită în timpul minorității pentru care a intervenit reabilitarea de drept, respectiv condamnarea la pedeapsa de 3 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 221 Cod penal, cu aplicare art. 99 Cod penal dispusă prin sentința penală nr. 204/2003 a Tribunalului Brașov, definitivă prin decizia penală nr. 785/2004 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție. S-a apreciat că împrejurarea că în ciuda vârstei fragede inculpatul nu este la prima confruntare cu legea penală nu poate fi ignorată, chiar în condițiile în care a intervenit reabilitarea de drept, aceste elemente, putând fi avute în vedere în analiza circumstanțelor personale ale inculpatului, chiar dacă nu atrag un regim sancționator legal agravant. În analiza circumstanțelor personale ale inculpatului instanța a avut în vedere aspectele evidențiate în referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune, din care rezultă că la cei 24 de ani ai săi inculpatul are un stil de viață parazitar, trăind din sumele de bani pe care i le trimit părinții plecați la muncă în străinătate, are un anturaj format din persoane apreciate de vecini ca fiind "dubioase", și prezintă imaturitate în gândire manifestată prin minimizarea riscului și utilizarea de tehnici de neutralizare a constrângerilor morale (negarea faptului că actul este fundamental greșit, negarea vătămării, etc), astfel încât aprecierea consilierului de probațiune este în sensul existenței unui nivel scăzut al integrării sociale.

Instanța a reținut și atitudinea inculpatului din momentul efectuării percheziției, când nu numai că nu a permis organelor de cercetare penală să intre în locuința sa, dar a încercat să înlăture din locuință dovezile care-l incriminau, aruncând pe geam rezina de cannabis ambalată într-un șervețel.

Natura infracțiunii comise și pericolul social generic destul de ridicat al infracțiunii impune concluzia că inculpatul este nedemn să fie ales în autoritățile publice sau funcții elective publice și să ocupe o funcție implicând exercițiul autorității de stat, astfel încât, în baza art. 71 Cod penal, inculpatului i-a fost interzis, pe durata executării pedepsei principale, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 al. 1 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.

În privința inculpatului -, potrivit actului de sesizare, în luna decembrie a anului 2008, în baza aceleiași rezoluții infracționale, i-a vândut investigatorului acoperit "", în data de 03.12.2008, cantitatea de 2,21 gr. rezină de cannabis, cu suma de 300 lei, drog procurat în acest scop de la inculpatul; în data de 05.12.2008 i-a vândut aceluiași investigator acoperit 6 pastile de ecstasy, cu suma de 300 lei comprimate ce au fost procurate de la inculpatul; în data de 10.12.2008 i-a vândut investigatorului acoperit "" 6 pastile de ecstasy cu suma de 300 lei, procurate în acest scop de la inculpatul; de asemenea, s-a mai reținut că în data de 10.12.2008 a deținut în autoturismul marca - înmatriculat cu nr. -, cu care efectua taximetrie un comprimat de ecstasy; aceste fapte ar constitui infracțiunile de trafic de droguri prevăzută de art. 2 al. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 (3 acte materiale) și deținere de droguri de mare risc în vederea consumului propriu prevăzută de art. 4 al. 1 și 2 din Legea nr. 143/2000.

Relativ la aceste acuzații, Tribunalul Brașova constatat că inculpatul a recunoscut toate acuzațiile formulate împotriva sa, respectiv săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri în formă continuată (trei acte materiale) prevăzută de art.2 al.1 și 2 din L 143/2000 și deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu. Deși în ultimele declarații a arătat că nu a solicitat investigatorului acoperit nici o sumă de bani pentru drogurile remise, infracțiunea de trafic de droguri putând fi săvârșită și în formele alternative ale oferirii și livrării cu orice titlu, declarațiile date constituie o recunoaștere a comiterii faptelor, chiar dacă în altă modalitate decât cea reținută în rechizitoriu.

Cu privire la primul act material al infracțiunii de trafic de droguri, instanța a reținut că, în data de 03.12.2008, inculpatul - a vândut investigatorului acoperit "" cantitatea de 2.21 grame de rezină de cannabis contra sumei de 300 lei. Faptul că suma de 300 lei a fost plătită de investigatorul acoperit rezultă din procesele verbale de percheziție corporală din care rezultă că investigatorul avea suma de bani asupra sa înainte de a se întâlni cu inculpatul și imediat după ce a coborât din autovehiculul acestuia nu mai avea banii asupra sa, având în schimb drogurile.

În ceea ce privește cel de-al doilea act material, în data de 05.12.2008, inculpatul - s-a întâlnit cu investigatorul acoperit "" căruia i-a vândut 6 comprimate de ecstasy contra sumei de 300 lei. Această stare de fapt a rezultat din procesul verbal întocmit de organele de poliție privind supravegherea activității inculpatului coroborat cu procesele verbale de supraveghere de la filele 54-55 dosar urmărire penală, procesele verbale de control corporal realizat asupra investigatorului acoperit înainte și după întâlnirea cu inculpatul, procesul verbal întocmit de investigatorul acoperit "" (fila 52 dosar urmărire penală), declarația dată de acesta în fața instanței și raportul de constatare tehnico-științifică din care rezultă conținutul pastilelor cumpărate de investigatorul acoperit de la inculpat ( 66-69 dosar urmărire penală).

Referitor la cel de-al treilea act material al infracțiunii continuate instanța a reținut că, în data de 10.12.2008, inculpatul - i-a vândut aceluiași investigator acoperit 6 pastile de ecstasy contra sumei de 300 lei. Fapta a fost reținută pe baza procesului verbal de consemnare a monitorizării activității inculpatului, procesul verbal de înseriere a bancnotelor pe care investigatorul acoperit le-a dat inculpatului în schimbul pastilelor ecstasy, declarațiile investigatorului acoperit și raportul de constatare tehnico-științifică. În ședință publică a fost vizionată și înregistrarea flagrantului organizat, instanța constatând că asupra investigatorului acoperit au fost găsite 6 comprimate albe, iar două din cele trei bancnote de câte 100 lei înseriate au fost găsite de organele de cercetare penală în interiorul autovehiculului inculpatului (una era plasată pe carosabil în imediata apropiere a autovehiculului în prima scenă înregistrată); din înregistrare a rezultat că inculpatul nu a fost bruscat sau lovit de către organele de anchetă, așa cum a susținut în declarația dată în fața instanței.

În fapt, instanța a mai reținut că în data de 10.12.2008, cu ocazia organizării prinderii inculpatului în flagrant, în autovehiculul aparținând acestuia marca -, cu număr de înmatriculare -, în scrumieră s-a găsit o pastilă de ecstasy despre care inculpatul a recunoscut că era destinată consumului propriu. Aspectul nu este negat de inculpat și rezultă din actele procesuale întocmite cu ocazia organizării flagrantului.

În ceea ce privește apărările formulate de inculpat în sensul că a fost determinat de investigatorul acoperit să comită fapta de trafic de droguri instanța a reținut că din declarațiile martorilor, (în faza de urmărire penală; în faza cercetării judecătorești a nuanțat declarația anterioară fără a oferi explicații plauzibile), rezultă că inculpatul a desfășurat o bogată activitate pe linia traficului de droguri anterior datei la care investigatorul acoperit a luat pentru prima dată legătura cu inculpatul și a realizat prima cumpărare supravegheată. Deși martorii au arătat că nu au plătit substanțele interzise furnizate de inculpatul, instanța a constatat că această susținere, pe de o parte, trebuie interpretată prin prisma riscului la care s-ar expune martorii dacă ar declara că au plătit drogurile primite de la inculpat (martorii pot avea percepția greșită, bazată pe incompleta cunoaștere a prevederilor legale că numai în situația în care drogurile se plătesc sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri), iar, pe de altă parte, este neverosimilă având în vedere numărul persoanelor cărora inculpatul le-a furnizat droguri, faptul că inculpatul nu este producătorul acestor substanțe și implicit le-a procurat la rândul său de la alte persoane contra unor sume de bani, iar situația materială a inculpatului, astfel cum rezultă din datele dosarului nu îi permite acestuia să suporte astfel de cheltuieli cu scopul procurării de satisfacții obținute pe calea consumului de substanțe psihotrope tuturor cunoștințelor sale. Pe de altă parte, înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpat de la postul telefonic cu nr. - interceptate pe baza autorizației nr. 58/A/2008 emise de Tribunalul Brașov relevă de asemenea o bogată activitate "comercială" desfășurată de inculpat. Deși în conținutul convorbirilor nu se regăsesc referiri explicite la traficul de droguri, rezultă cu evidență că o parte din discuții privesc această activitate. De altfel, este de notorietate faptul că persoanele cu preocupări în acest domeniu nu utilizează în convorbirile telefonice termeni expliciți care să îi dea în vileag, ci folosesc coduri sau expresii care sugerează adevăratul sens al comunicării. De altfel, tocmai faptul că nu se folosesc termeni cu înțelesul firesc sau se vorbește eliptic trădează natura ilicită a activității în legătură cu care se poartă convorbirea. În acest context, intervenția investigatorului acoperit "" nu poate fi în nici un caz apreciată ca determinantă pentru implicarea inculpatului în activitatea de trafic de droguri. Practica Curții Europene a Drepturilor Omului în sensul aprecierii ca ilegale a probelor obținute prin intervenția "agenților provocatori" este fundamentată pe o ipoteză diferită de cea cu care este sesizată instanța în prezenta cauză: s-a apreciat astfel că se poate vorbi despre inechitatea procedurii în urma căreia au fost condamnate în situația unor persoane despre care nu s-a dovedit în nici un fel că anterior intervenției agenților provocatori aveau preocupări în domeniul vizat și în ipoteza în care agenții provocatori au acționat în afara unui cadru legal, anterior demarării unor anchete penale și anterior autorizării activității legate de strângerea probelor de către organul judiciar competent. În speță, investigatorul acoperit a fost introdus în activitatea de strângere a probelor pe baza ordonanței procurorului din 03.12.2008 dată în dosarul de urmărire penală nr. 58d /P/2008 (f 115-116 dosar urmărire penală), și autorizației nr. 28/03.12.2008 (fila 117 dosar urmărire penală), iar cumpărările supravegheate s-au realizat în baza autorizației nr. 29/03.

La individualizarea pedepselor stabilite pentru fiecare infracțiune în parte instanța a ținut seama de criteriile prevăzute de art. 72 Cod penal. Prima faptă a fost comisă în formă continuată, cu un număr de trei acte materiale și prezintă un pericol social deosebit de ridicat rezultat din natura comprimatelor comercializate de inculpat, efectele pe care acestea le produc asupra consumatorilor, din faptul că inculpatul s-a implicat în această activitate în ciuda faptului că are un loc de muncă stabil, care ar trebui să-l determine să se ferească de consumul de substanțe care să-i afecteze capacitatea de a conduce autovehicule, din faptul că probele administrate au dovedit că activitatea inculpatului în acest domeniu nu este izolată. S-a apreciat că se impune reținerea de circumstanțe atenuante în favoarea inculpatului, având în vedere atitudinea procesuală manifestată în prima fază a cercetărilor, anume aceea de recunoaștere a faptelor imputate și de colaborare cu organele de anchetă, dar și elementele de ordin circumstanțial evidențiate de referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune și raportul de evaluare întocmit de Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog B; faptele au fost comise pe fondul realității că inculpatul este consumator de droguri de risc și mare risc și datorită alegerii de către acesta a unui anturaj nepotrivit. În raportul întocmit de Centrul de Prevenire, Evaluare și Consiliere Antidrog B se arată că inculpatul regretă faptele comise și este deschis spre efectuarea unui tratament ce vizează abandonarea consumului și reinserția socială, beneficiind de o motivație solidă în acest sens. Inculpatul menține legături strânse cu toți membrii familiei și este implicat într-o relație de concubinaj pe care dorește să o oficializeze și regretă consecințele pe care faptele sale le-au produs asupra membrilor familiei. Inculpatul nu este la prima confruntare cu legea penală; astfel, la fel ca și inculpatul, inculpatul a fost condamnat anterior la două pedepse cu suspendarea condiționată, pentru ambele condamnări intervenind reabilitarea de drept potrivit art. 86 Cod Penal.

Relativ la modificarea atitudinii procesuale a inculpatului după primele declarații, instanța a apreciat că acest lucru s-a datorat în principat influenței exercitate de coinculpați după ce cu toții au fost arestați preventiv și au fost plasați în aceeași încăpere în stare de arest preventiv. Este evident din conținutul declarațiilor date de cei doi inculpați în faza cercetării judecătorești că aceștia au comunicat și s-au pus de acord asupra aspectelor ce urmau a fi declarate de fiecare în parte.

În concluzie, în beneficiul inculpatului au fost reținute circumstanțe atenuate potrivit art. 74 al. 2 Cod penal, cu consecințele prevăzute de art. 76 al. 2 lit. a Cod penal.

Cât privește pedeapsa complementară, s-a observat că natura infracțiunii comise și circumstanțele reale ale faptelor îl fac nedemn să exercite aceste drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod Penal, chiar după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a -34 lit. b și 35 al. 1 Cod Penal, constatând că faptele au fost comise în condițiile concursului real de infracțiuni, și anume înainte ca inculpatul să fie condamnat definitiv la o pedeapsă pentru vreuna din fapte, instanța a contopit cele pedepsele stabilite pentru cele două infracțiuni și a aplicat inculpatului pedeapsa principală cea mai grea, la care a adăugat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod Penal pe o durată de 5 ani după executarea pedepsei principale.

Referitor la inculpatul, potrivit rechizitoriului, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în zilele de 05.12.2008 și 10.12.2008, i-a oferit 6 respectiv 7 comprimate de ecstasy inculpatului - spre a fi vândute investigatorului acoperit "" și a deținut în data de 10.12.2008 20 de comprimate de ecstasy ascunse în cutia poștală a apartamentului situat pe str. - unde locuia fără forme legale; aceste fapte ar constitui infracțiunea de trafic de droguri prevăzută de art. 2 al. 1 și 2 din L 143/2000, cu aplicarea art. 41 al. 2 Cod Penal (3 acte materiale).

Tribunalul Brașova constatat că inculpatul a negat toate acuzațiile aduse prin actul de sesizare a instanței, însă mijloacele de probă administrate în cauză fac dovada săvârșirii de către inculpat a acestor fapte.

Pe baza proceselor verbale menționate mai sus, de supraveghere a activității inculpatului cu prilejul celor două vânzări de comprimate ecstasy către investigatorul acoperit, s-a reținut că, în fiecare din cele două cazuri, inculpatul s-a întâlnit cu inculpatul după ce în prealabil se întâlnise cu investigatorul acoperit - cumpărător și în timp ce acesta din urmă îl aștepta pe inculpatul să vină cu "marfa". Inculpatul nu a negat faptul că s-au întâlnit de fiecare dată, însă a susținut că scopul întâlnirii nu a fost acela de a-i remite droguri, ci acela de a primi de la inculpatul o datorie mai veche de bani (în data de 05.12.2008), respectiv, de a fi dus cu mașina în calitate de client (în data de 10.12.2008).

Faptul că scopul întâlnirii din data de 05.12.2008 a fost acela de a a-i înmâna inculpatului cele 6 comprimate de ecstasy a fost reținut din conținutul convorbirii telefonice purtate între cei doi inculpați în prezența investigatorului acoperit "", astfel cum este redat chiar în cuprinsul rechizitoriului. Inculpatul a fost cel care l-a contactat pe inculpatul, în timp ce se afla în autoturismul în care se afla și investigatorul acoperit și i-a cerut inculpatului cinci "rulmenți" și "unul să-l pună pe ", inculpatul fiind de acord, iar în legătură cu "rulmentul" despre care a arătat că-l pune pe s-a făcut precizarea: "să sugi tu unu"; cei doi au stabilit să se întâlnească după ce îl lasă pe client undeva, la barul "" unde se afla și să-l ducă pe acesta în alt loc.

este confirmat de procesul verbal de supraveghere. După ce inculpatul l-a lăsat pe investigatorul acoperit în parcarea din fața Complexului, l-a întâlnit pe inculpatul la barul "" situat în același complex, ambii s-au deplaset spre strada -, unde inculpatul deținea o garsonieră, și în timp ce îl aștepta în mașină, inculpatul a urcat în garsonieră, de unde probabil a luat pastilele și a coborât în câteva minute la autoturism, după care ambii s-au întorc la complexul; după despărțirea de inculpatul, inculpatul s-a reîntâlnit cu investigatorul acoperit căruia i-a vândut comprimatele.

Prima instanță a apreciat că există o corelație perfectă între conținutul convorbirii telefonice înregistrate și traseul și activitățile persoanelor implicate în tranzacție, astfel încât orice coincidență este exclusă. Varianta propusă de inculpații și în declarațiile date în faza cercetării judecătorești este neverosimilă și în contradicție cu probele administrate, astfel încât nu poate fi avută în vedere la stabilirea stării de fapt. Astfel, ambii inculpați au arătat că termenul de "rulmenți" este folosit cu înțelesul de "bani" și că în realitate discuția privea restituirea unui împrumut. Dincolo de faptul că este nejustificată utilizarea unui jargon între cei doi inculpați dacă ar fi fost vorba despre o sumă de bani, este lipsită de sens purtarea acestei conversații în prezența investigatorului acoperit și efectuarea cursei spre garsoniera de pe strada - chiar în timp ce cumpărătorul aștepta pastilele. În plus, din convorbirea telefonică rezultă că cel care trebuia să furnizeze ceva este inculpatul, iar nu, în timp ce inculpatul a susținut că s-au întâlnit pentru ca să-i restituie o sumă de bani pe care i-o dăduse în urmă cu o săptămână. Explicația este lipsită de credibilitate și în ceea ce privește deplasarea spre strada -: inculpatul a arătat astfel că deși s-au întâlnit pentru ca să-i dea înapoi suma împrumutată (aspect contrazis de convorbirea telefonică din care rezultă că rulmenții trebuiau dați de ), după ce s-au întâlnit, inculpatul i-a spus că nu are banii și i-a cerut să-l mai împrumute cu altă sumă de bani; pentru că avea nevoie de bani pentru cumpărături s-au deplasat pe strada -; însă din convorbirea telefonică rezultă că ambilor inculpați le era evident că pentru a obține "rulmenții" inculpatul trebuia să-l ducă într-un anume loc pe inculpatul, fapt ce trădează o rutină în derularea relațiilor dintre ei.

Aceeași rutină este repetată și în cadrul întâlnirii din 10.12.2008 când după întâlnirea cu investigatorul, inculpatul îl contactează pe, îl lasă pe investigator în parcare pentru a se întâlni cu inculpatul, se deplasează cu acesta în altă locație de unde revine după un timp pentru a finaliza tranzacția cu investigatorul acoperit.

Împrejurarea că inculpatul este furnizorul de comprimate ecstasy al inculpatului rezultă de asemenea din conținutul convorbirilor telefonice purtate între cei doi, redate în volumul I al dosarului de urmărire penală; tot din convorbirile purtate de inculpați cu terții rezultă că inculpatul este consumator de droguri, aspect pe care l-a negat constant în declarațiile date.

Astfel, din analiza ansamblului de convorbiri înregistrate în baza autorizației emise de Tribunalul Brașov în acest scop, prima instanță a apreciat că rezultă că cel care-l contactează de regulă pe inculpatul este inculpatul care are nevoie să fie aprovizionat.

Aspectele relevate de convorbirile telefonice, între care sunt amintite și cele din care rezultă nemulțumirea concubinei inculpatului, care-l numește "drogat" și-i reproșează atât consumul de droguri cât și anturajul și preocupările în domeniul traficului de droguri, întăresc aprecierea că la momentul întâlnirilor dintre inculpații și din datele de 5 și 10 decembrie inculpatul i-a oferit inculpatului pastile de ecstasy, astfel cum s-a reținut în rechizitoriu.

Având în vedere aceste aspecte, s-a apreciat că este evident că prezența plicului cu cele 16 comprimate întregi și cele 4 sfărâmate în cutia poștală a apartamentului în care inculpatul locuia fără forme legale nu este întâmplătoare și nu este străină de preocupările și activitățile inculpatului. Chiar dacă nu au putut fi identificate urme papilare sau urme biologice care să lege persoana inculpatului de plicul în care se aflau pastilele instanța a reținut că preocupările inculpatului astfel cum sunt evidențiate de convorbirile telefonice înregistrate și redate în procesele verbale de la dosar explică prezența pastilelor în cutia poștală. domiciliară în urma căreia au fost identificate pastilele a fost legal dispusă și efectuată, de față la descoperirea plicului în care se aflau drogurile fiind concubina inculpatului. Ținând seama de împrejurarea că s-au efectuat simultan mai multe percheziții domiciliare la locuințele deținute de inculpat este evident că nu era posibilă asigurarea prezenței acestuia în toate cele trei locații.

La individualizarea pedepsei pe care a aplicat-o acestui inculpat, instanța a ținut seama de prevederile art. 72 Cod Penal și față de împrejurarea că pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea comisă de inculpatul este închisoarea de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, față de pericolul social deosebit de ridicat al faptei rezultat din forma continuată în care a fost comisă, din natura drogurilor puse de acesta în circulație și modul de operare, care pune în evidență asumarea unor riscuri minime și expunerea la risc a unor terți și de persoana inculpatului care, deși a afirmat că obține venituri licite din munca prestată fără carte de muncă nu a dovedit că are un loc de muncă stabil, aparențele fiind în sensul că veniturile sunt obținute în principal din activități ilicite, a avut o atitudine procesuală nesinceră și l-a influențat și pe inculpatul să-și modifice declarațiile pentru a obține exonerarea de răspundere penală, față de împrejurarea că nici în referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune nu au putut fi identificate elemente pozitive în circumstanțierea inculpatului care să conducă la reținerea de circumstanțe atenuante, instanța va aplicat acestuia o pedeapsă de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-, lit. b Cod Penal.

În privința sumelor de bani confiscate în baza art. 17 al. 2 din L 143/2000, prima instanță a reținut că de la inculpatul - se impune a fi confiscată suma de 450 lei obținută prin vânzarea drogurilor, compusă din suma de 300 lei, obținută din vânzarea rezinei de cannabis și suma de 150 lei, din vânzarea celor 6 comprimate de ecstasy din data de 05.12.2008, reprezentând J din costul acestora; suma confiscată de la inculpatul, 150 lei, reprezintă J din costul pastilelor vândute de inculpatul investigatorului acoperit în data de 05.12.2008, în lipsa unor probe în acest sens existând prezumția că cei doi inculpați au profitat în mod egal de suma plătită de investigator.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal au formulat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Brașov și inculpații, - și.

Apelantul procuror a criticat hotărârea primei instanțe pentru nelegalitate în ceea ce privește soluția de achitare a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, pentru faptul că, deși inculpatul a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii continuate de trafic de droguri de mare risc, prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale), Tribunalul Brașova dispus condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunii simple de trafic de droguri de mare risc, prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, precum și pentru omisiunea aplicării art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000 cu privire la anumite obiecte care au purtat urmele infracțiunii prev. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, respectiv, o tăviță metalică în care s-a pus în evidență și un corp în formă conică, în care s-a pus în evidență.

În dezvoltarea motivelor de apel, s-a arătat că vinovăția inculpatului sub aspectul săvârșirii infracțiunii anterior menționată a fost dovedită în cursul procesului, chiar dacă acesta a negat comiterea faptei, prin declarația investigatorului sub acoperire, precum și prin declarațiile date în cursul urmăririi penale -în fața procurorului și în prezența unui apărător - de către inculpatul, pe care le-a retractat în fața instanței, în sensul că l-a exonerat pe de orice răspundere; cu privire la acest din urmă aspect, s-a arătat că înlăturarea unor declarații de către instanță poate avea loc numai dacă retractarea este temeinic justificată cu fapte și împrejurări convingătoare, care exprimă realitatea. Din piesele dosarului, nu s-a putut identifica nici un element care să creeze cea mai mică îndoială cu privire la veridicitatea declarației dată de inculpatul în faza de urmărire penală, iar schimbarea declarației în cursul cercetării judecătorești nu este plauzibilă, convingătoare și nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză. Schimbarea atitudinii procesuale s-a datorat în principal influenței exercitată de coinculpați după arestarea preventivă.

instanței că ar fi fost posibil ca inculpatul să dețină mai multe țiple asupra sa nu este întemeiată, în condițiile în care instanța a înlăturat declarația inculpatului de la urmărire penală, iar în declarația de la instanță chiar a arătat că a avut asupra sa o singură bucată de rezină de cannabis, din care, după ce a coborât din locuința inculpatului, înainte de a urca în autoturism, a rupt o bucată pe care i-a dat-o investigatorului. În cauză a rezultat că inculpatul i-a remis investigatorului o țiplă în care se aflau mai multe fragmente de substanță, iar cantitatea primită de investigator a fost mai mare decât aceea pe care i-a arătat-o drept mostră.

Relativ la omisiunea de a reține forma continuată a infracțiunii pentru care Tribunalul Brașova dispus condamnarea inculpatului, apelantul a arătat că reținerea acestor dispoziții are relevanță atât sub aspectul regimului sancționator, cât și pentru că de la momentul epuizării acesteia sunt incidente alte instituții de drept penal.

Cu privire la bunurile a căror confiscare nu s-a dispus, s-a arătat că acestea au fost identificate și ridicate cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la inculpatul.

Apelantul inculpat a criticat hotărârea primei instanțe pentru netemeinicie, solicitând reducerea pedepsei de 6 luni închisoare sub minimul special, prin reținerea circumstanței atenuante prev. de art.74 lit.c Cod penal și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, conform art.86¹Cod penal. A motivat prin aceea că a avut o atitudine corectă de recunoaștere a faptei, atât în timpul urmăririi penale, cât și al judecății, a participat la fiecare termen de judecată și regretă fapta comisă; din momentul punerii sale în libertate, 27.03.2009, nu a mai comis nicio abatere de la lege, demonstrând că a înțeles să-și revizuiască comportamentul.

Apelantul inculpat a solicitat prin motivele de apel achitarea sa, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a Cod procedură penală, arătând că a fost condamnat pentru o infracțiune pe care nu a comis- Nicio probă nu relevă faptul că a fost răsturnată prezumția de nevinovăție de care beneficiază; cu privire la actul material din 05.12.2008, inculpatul, care avea la acea dată o datorie de 250 lei la el, i-a mai cerut alți bani împrumut pentru că în 06.12 2008 era ziua sa onomastică; s-a deplasat la garsonieră pentru a lua o sumă de bani din micile sale economii pe care le păstra acolo, întrucât urma să cumpere cadouri de -.

Referitor la retractarea primelor declarații date de, apelantul a arăta că acest fapt a avut loc chiar a doua zi, în 11.12.2008, în momentul în care erau încarcerați în camere diferite; prima declarație dată de a fost sub presiune fizică și psihică, astfel încât trebuie avute în vedere dispozițiile art.69 Cod procedură penală.

În ziua de 10.12.2008 a fost plecat la părinții săi, nu a discutat cu despre "rulmenți", iar instanța reține că a plecat "în altă locație", fără a indica, în concret unde anume.

Contrar dispozițiilor art.356 lit.e Cod procedură penală, nu s-au luat în seamă procesele-verbale de percheziție domiciliară încheiate la locuința părinților și la garsoniera sa, nici procesul-verbal dresat cu ocazia percheziționării autoturismului său și nici raportul de constatare tehnico-științifică întocmit de Institutul de Criminalistică al Inspectoratului general al Poliției Române, mijloace de probă care nu pun în evidență absolut nimic în legătură cu faptele care îi sunt imputate.

Apelantul inculpat - a solicitat prin motivele de apel achitarea sa, în temeiul art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 lit.a Cod procedură penală, relativ la fapta prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, arătând că, exceptând procesele-verbale întocmite de investigatorul acoperit, nu sunt susținute de alte probe, interceptările creând doar dubii, care nu pot decât să îi profite. În privința activității investigatorului, apelantul apreciază că sunt incidente dispozițiile art.68 alin.2 Cod penal, dat fiind că fără activitatea acestuia, faptele nu s-ar fi realizat; banii au fost găsiți în mașina inculpatului și nu asupra sa, nefiind realizată imposedarea.

Declarațiile date în cursul urmăririi penale au fost urmarea violențelor fizice și psihice exercitate asupra sa de către anchetatori.

Relativ la infracțiunea prev. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000, apelantul a solicitat suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în condițiile art.81 Cod penal.

Cu ocazia judecării cauzei în apel, s-a procedat la audierea inculpaților și -, inculpatul prevalându-se de dreptul la tăcere. La cererea apelantului, au fost audiați martorii, precum și investigatorul sub acoperire; s-a procedat la vizionarea, în ședință publică, a înregistrărilor efectuate în cursul urmăririi penale cu ocazia supravegherilor din 03, 05 și 10.12.2008 și a flagrantului organizat în data de 10.12.2008.

La cererea instanței, la dosar au fost depuse adresa nr.-/23.11.2009, emisă de Inspectoratul de Poliție al Județului B Centrul de Reținere și Arestare Preventivă, referitoare la camerele în care au fost deținuți inculpații și -, precum și martorii și, fișele detalii generale privind perioada de încarcerare privind aceleași persoane, întocmite de Penitenciarul Codlea, precum și fișa medicală a lui -, referitor la care a fost întocmită nota telefonică aflată la fila 169 din dosar.

Examinând sentința apelată în raport de toate actele și lucrările aflate la dosarului cauzei, de probele administrate în fața instanței de apel și ținând seama de motivele de apel invocate, Curtea reține următoarele:

1. În ceea ce îl privește pe inculpatul -, instanța de apel constată că în cursul urmăririi penale, imediat după organizarea flagrantului din data de 10.12.2008 și după efectuarea percheziției la domiciliul mamei acestui inculpat, - a furnizat în fața procurorului, olograf, o declarație prin care a descris detaliat și a recunoscut faptele reținute ulterior prin rechizitoriu. În aceeași zi, după ce i-au fost aduse la cunoștință prevederile art.6 Cod procedură penală și a învederat că dorește să fie asistat de un avocat din oficiu și să dea declarație în legătură cu faptele de care este învinuit, în fața procurorului și în prezența avocatului desemnat din oficiu, inculpatul a dat o nouă declarație, consemnată pe formular înseriat, în cuprinsul căreia, după ce arată că își menține depoziția olografă, a descris amănunțit faptele de care a fost acuzat, arătând modalitatea în care, în datele de 05.12.2008, respectiv, 10.12.2008, a vândut investigatorului sub acoperire, pe care îl cunoștea sub prenumele "", pastile de ecstasy pe care le-a luat de la inculpatul, remițându-i acestuia sumele de bani primite și obținând, în 10.12.2008, o pastilă și pentru consumul propriu. De asemenea, a relatat condițiile în care, în data de 03.12.2008, a vândut aceluiași investigator rezină de cannabis, respectiv, deplasarea pe care a efectuat-o împreună cu cumpărătorul la blocul în care locuiește inculpatul, de la care a luat hașiș cu suma de 300 lei.

Ulterior, în fața instanțelor de judecată, inculpatul a revenit asupra acestor declarații, arătând că nu le mai menține întrucât au fost obținute prin exercitarea de violențe fizice și psihice de către anchetatori. În plus, inculpatul a susținut că, anterior acestor depoziții, a mai scris o declarație în care a prezentat faptele reale, dar înscrisul respectiv a fost rupt de anchetatori, care l-au obligat să scrie după dictare cele consemnate în depoziția olografă. Cu privire la declarația dată în fața procurorului și în prezența avocatului, inculpatul a învederat că a relatat cele consemnate după ce fusese bătut de polițiști cu picioarele și lovit cu capul de birou și i-a fost frică să nu fie din nou bătut de aceștia. A mai precizat inculpatul că leziunile produse urmare a loviturilor primite au fost văzute de colegii de cameră, și.

Relativ la motivele invocate de inculpatul drept justificare a retractării depozițiilor inițiale, Curtea constată că acestea nu sunt justificate în mod convingător cu fapte care să exprime realitatea.

În acest sens, se cuvine a fi menționată, în primul rând, împrejurarea că în cazul infracțiunilor pentru care este cercetat acest inculpat urmărirea penală se efectuează, în mod obligatoriu, de către procuror, potrivit dispozițiilor art.209 alin.3 rap. la art.27 pct.1 lit. d Cod procedură penală. În condițiile în care procurorul de caz a emis ordonanță de delegare a lucrătorilor de poliție pentru efectuarea anumitor acte de cercetare penalăcu excepția audierii învinuiților sau inculpațilordoar la data de 31.12.2008 (fila 144 dosar urmărire penală), susținerea inculpatului relativă la audierea sa de către un "anchetator" apare ca neverosimilă.

Din analiza celor două depoziții date de - în data de 10.12.2008, se constată că cea consemnată pe formular este asemănătoare celei olografe și mult mai detaliată. Or, în condițiile în care doar prima depoziție, olografă, ar fi fost, potrivit susținerilor inculpatului, scrisă după dictare, este inexplicabil cum acesta a fost capabil să relateze singur și mai amănunțit un mod de derulare a faptelor diferit de cel real, dar care se coroborează co celelalte probe aflate la dosarul cauzei.

Cât privește susținerile relative la utilizarea violenței psihice și fizice pentru recunoașterea faptelor în modalitatea participării și a inculpaților și, se constată că, din vizionarea înregistrării flagrantului, nu rezultă că cei implicați în această acțiune ar fi recurs la utilizarea altor mijloace decât cele impuse de necesitatea imobilizării inculpatului și a asigurării prezenței sale la întocmirea actelor de constatare; nu se poate susține că limbajul agresiv utilizat de lucrătorii de poliție cu ocazia prinderii inculpatului ar fi de natură să determine acestuia o puternică tulburarea psihică, să-l facă să se simtă amenințat câtă vreme, din lecturarea transcrierii convorbirilor telefonice interceptate, rezultă că el însuși folosea un atare limbaj.

Referitor la împrejurarea că declarațiile date inițial au fost făcute în condițiile în care se afla sub influența drogurilor, întrucât în acea dimineață fumase o țigară de hașiș și luase o pastilă de ecstasy, din actele dosarului nu rezultă că efectele acestor substanțe ar fi fost atât de puternice încât să-i afecteze, în după-amiaza și seara acelei zile, psihicul: inculpatul a fost să conducă, să vorbească cu unul dintre procurii prezenți la flagrant, să-și ia măsuri de protecție față de camera de luat vederi și trecători, prin încercările sale repetate de a-și acoperi fața cu gluga bluzei pe care o purta etc.

Din nici unul din actele dosarului, inclusiv înregistrarea video a flagrantului, nu rezultă că asupra inculpatului au fost exercitate acte de violență fizică. De altfel, nici inculpatul nu este foarte exact în privința agresiunilor suferite: a fost lovit de un cu piciorul în zona gambei stângi și i-a fost frică pentru că va fi bătut (conform declarației date cu ocazia soluționării propunerii de arestare preventivă, fila 11 dosar penal nr-), a fost bătut cu picioarele și plesnit cu capul de birou de către un anchetator (conform declarației de la fila 112 din prezentul dosar).

Deși a afirmat că și au fost colegii lui de cameră în arest și au văzut că era murdar și bătut, instanța de apel constată că, potrivit adresei nr.-/23.11.2009, emisă de Inspectoratul de Poliție al Județului B Centrul de Reținere și Arestare Preventivă, acesta din urmă nu a fost deținut în aceeași cameră cu inculpatul, astfel încât declarația dată în calitate de martor va fi înlăturată, ca neverosimilă.

Pentru același motiv, al neveridicității, va fi înlăturată și depoziția martorului, care, deși în perioada 10 -16.12.2008, s-a aflat în aceeași cameră de arest cu inculpatul, descrie starea fizică a acestuia într-un mod diferit chiar de cel în care a prezentat-o el însuși, afirmând că avea hainele (pantalonii și pulovărul) rupte și prezenta în jurul gâtului o roșie și că a doua zi s-a prezentat la medic pentru că se simțea rău. Actele medicale depuse la dosarul cauzei au fost întocmite la depunerea inculpatului în arest, conform procedurilor obișnuite și nu ca urmare a solicitării acestuia; conform mențiunii doctorului care l-a consultat, - nu prezenta leziuni tegumentare în acel moment.

Toate aceste elemente sunt de natură să demonstreze faptul că revenirea asupra depozițiilor date în faza de urmărire penală nu are absolut nicio justificare, iar acele declarații, luate cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, inclusiv a dreptului la apărare, sunt apte să servească la soluționarea cauzei în condițiile în care se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză, conform art.69 Cod procedură penală.

În mod corect, prima instanță de judecată, prin coroborarea judicioasă a probelor administrate în cauză, a reținut în sarcina acestuia săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri în formă continuată, prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale), constând în aceea că, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, i-a vândut investigatorului acoperit "" în data de 03.12.2008 cantitatea de 2.21 grame de rezină de cannabis, în data de 05.12.2008 șase pastile de ecstasy și în data de 10.12.2008 încă șase comprimate de ecstasy, obținând de fiecare dată de la cumpărător suma de 300 lei; susținerile apelantului în sensul că nu a primit nicio sumă de bani de la investigator sunt infirmate de procesele-verbale de control corporal din care rezultă că anterior acțiunii de cumpărare autorizată acesta avea asupra sa suma de bani, ce reprezenta prețul tranzacției, iar ulterior nu o mai avea (aflate la filele 36-37 dosar urmărire penală, pentru fapta din 03.12.2008, respectiv, filele 51 și 56 din dosar urmărire penală, pentru fapta din 05.12.2008), precum și din procesul-verbal de înseriere a bancnotelor cu care a fost realizată tranzacția din 10.12.2008 și procesul-verbal întocmit în 10.12.2008, cu ocazia organizării flagrantului (filele 71 și 73 dosar urmărire penală); faptul că la data flagrantului, banii nu au fost găsiți asupra inculpatului, ci în mașina acestuia nu este de natură să vicieze operațiunea de vânzare ce avusese loc, inculpatul însuși afirmând, cu acea ocazie că banii îi aparțin, susținând că provin din "încasări".

De asemenea, în cauză a rezultat, fără putință de tăgadă, că, în data de 10.12.2008, în autovehiculul -, cu număr de înmatriculare - aparținând inculpatului, în scrumieră a deținut o pastilă de ecstasy, despre care inculpatul a recunoscut că era destinată consumului propriu, faptă ce întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 4 al. 1și 2 din L 143/2000.

Este nefondată susținerea apelantului -, referitoare la incidența art.68 alin.2 Cod procedură penală dată fiind activitatea desfășurată de investigatorul sub acoperire fără de care el nu ar fi comis fapta prev. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

În mod temeinic, prima instanță a constatat că inculpatul a desfășurat o activitate pe linia traficului de droguri și anterior intervenției investigatorului sub acoperire; în acest sens, sunt atât declarațiile date de martorii, sau, cât și procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, unele dintre ele redate exemplificativ în hotărârea primei instanțe.

Cât privește modul în care prima instanță a procedat la individualizarea pedepselor aplicate acestui inculpat și a modalității de executare, se constată că reflectă o justă și completă valorificare a tuturor criteriilor de individualizare prev. de art.72 Cod penal, cuantumul acestora, rezultat și din aplicarea dispozițiilor art.74 alin.2 Cod penal, fiind de natură să asigure realizarea scopului pedepsei, astfel cum acesta este reglementat prin dispozițiile art.52 Cod penal.

Cu privire la modalitatea de executare, nu rezultă în cauză că scopul pedepsei ar putea fi atins chiar și fără executare, în condițiile prev. de art.81 Cod penal. Împrejurările relevate de apelant au fost valorificate de prima instanță în mod corect, dându-le valența unor circumstanțe atenuante judiciare, cu consecința reducerii pedepselor sub minimul prevăzut de lege.

Față de toate aceste considerente, în baza art.379 pct.1 lit. b Cod procedură penală, apelul promovat de acest inculpat urmează să fie respins, ca nefondat.

2. În ceea ce îl privește pe inculpatul, Curtea constată că în mod greșit prima instanță a dispus achitarea acestuia pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri prev. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, cu referire la fapta din 03.12.2008.

În acest sens, din declarațiile date în faza de urmărire penală de inculpatul, a căror valabilitate a fost anterior argumentată, coroborate atât cu declarațiile investigatorului sub acoperire, cât și cu procesele-verbale de redare a activităților supravegheate de ofițerii de poliție, rezultă că, în data de 03.12.2008, după ce inițial l-a contactat telefonic pe inculpatul în scopul realizării tranzacției, investigatorul acoperit "", având asupra sa un telefon mobil, un set de chei și suma de 300 lei (conform procesului verbal de la fila 36 dosar urmărire penală), s-a întâlnit pe str.- - cu acest inculpat, a urcat în mașina lui și s-au deplasat împreună pe str.-, în parcarea din fața imobilului cu nr. 21, unde inculpatul a oprit autoturismul, i-a arătat investigatorului un fragment de substanță solidă despre care a afirmat că este hașiș și i-a spus că așa ceva îi va aduce și lui, i-a cerut suma de bani convenită, afirmând că "dă bine omul", a coborât, s-a deplasat spre imobilul în care locuiește inculpatul, a sunat la interfon la cifra ce corespunde apartamentului acestui din urmă inculpat, a intrat în scara blocului și a revenit după câteva minute, înmânându-i investigatorului acoperit o țiplă cu substanță solidă asemănătoare cu cea pe care i-a arătat-o înainte de a intra în scara blocului. La controlul corporal efectuat asupra investigatorului acoperit după întâlnirea cu inculpatul s-au găsit un telefon mobil, un set de chei și o țiplă de nylon în care se aflau mai multe fragmente vegetale solide de culoare brun oliv (fila 37 dosar urmărire penală). Raportul de expertiză tehnico-științifică nr. - din 08.12.2008 a evidențiat faptul că substanța ridicată de la investigatorul acoperit este constituită din 2,21 grame de rezină de cannabis, în care s-a pus în evidență, substanță psihotropă.

Chiar dacă inculpatul nu a recunoscut că a vândut la acea dată rezină de cannabis inculpatului, acest aspect rezultă cu certitudine din mijloacele de probă enunțate mai sus. Deși acest din urmă inculpat a încercat, prin declarațiile date în fața instanței, să-l exonereze de orice implicare pe coinculpatul - acreditând ideea conform căreia avea asupra sa cantitatea de hașiș, iar deplasarea pe care a efectuat-o la locuința lui a avut drept scop să evite ca investigatorul să-și dea seama de acest lucru pentru ca să nu-i spargă în viitor mașina în căutare de droguri - trebuie observat, pe de o parte, că el însuși a declarat instanței că a avut asupra sa osingurăbucată de rezină de cannabis, din care, la întoarcerea din locuința lui și înainte de a urca în mașină a rupt câteva bucăți, pe care i le-a dat investigatorului, iar, pe de altă parte, faptul că "" a declarat că a primit o cantitate de substanță mai mare decât ce i-a arătat drept mostră. Așa fiind, raționamentul instanței de fond, referitor la posibilitatea ca să fi avut asupra sa mai multe țiple cu rezină de cannabis, este eronat, contrazis fiind chiar de depoziția acestuia.

În condițiile în care inculpatul ar fi avut asupra sa cantitatea de hașiș pe care a vândut-o investigatorului în data de 03.12.2008, apare ilogică activitatea acestuia de deplasare pe o distanță nu tocmai scurtă, dacă avem în vedere locul întâlnirii cu investigatorul și adresa la care locuiește, doar pentru a simula o tranzacție cu astfel de substanțe. Pe de altă parte, singura persoană cu care recunoaște că s-a întâlnit între momentul în care i-a arătat potențialului cumpărător mostra și cel în care i-a remis substanța contra sumei de bani a fost coinculpatul.

Din coroborarea probelor administrate în cursul procesului penal, rezultă, dincolo de orice dubiu, faptul că inculpatul a procurat în data de 03.12.2008, drogurile de risc, pe care le-a vândut investigatorului, de la inculpatul.

Ceea ce nu se poate stabili cu certitudine în speță este împrejurarea dacă i-a remis lui suma de 300 lei, primită de la investigatorul sub acoperire, astfel încât urmează a fi menținută dispoziția primei instanțe de confiscare a acestei sume de la inculpatul.

Prin urmare, fapta inculpatului de a-i oferi coinculpatului - cantitatea de 2,21 grame rezină de cannabis, pe care acesta din urmă a vândut-o investigatorului întrunește conținutul constitutiv al infracțiunii de trafic de droguri, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, text în baza căruia se va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în cuantum de 3 ani și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a-II-a, lit.b Cod penal, pe o durată de 1 an.

La individualizarea pedepsei principale, Curtea are în vedere criteriile generale prev. de art.72 Cod penal, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea comisă, gradul de pericol social al faptei săvârșite, apreciat ca fiind mediu dată fiind cantitatea relativ mică de drog oferită, persoana inculpatului, care nu a recunoscut comiterea faptei și nu este la prima confruntare cu legea penală, chiar dacă pentru condamnările anterioare a intervenit reabilitarea. Față de aceste elemente, o pedeapsă egală cu minimul special prevăzut de lege apare ca aptă să asigure realizarea scopului prev. de art.52 Cod penal.

Cât privește pedeapsa complementară, la individualizarea acesteia instanța de apel are în vedere natura infracțiunii comise și pericolul social generic al infracțiunii, care impun concluzia că inculpatul este nedemn să fie ales în autoritățile publice sau funcții elective publice și să ocupe o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

Constatând că în speță, în privința inculpatului sunt îndeplinite condițiile concursului real de infracțiuni, în baza art.33 lit.a și art.34 lit. b Cod penal, pedepsele stabilite pentru fiecare infracțiune reținută în sarcina sa - cea mai sus menționată și cea de 6 luni închisoare, pentru comiterea infracțiunii prev. de art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 - vor fi contopite în pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a-II-a, lit.b Cod penal.

Cât privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante, conduita adoptată de acest inculpat pe parcursul procesului penal, prezentarea sa în fața instanței de judecată și atitudinea adoptată față de cauza în care este implicat reprezintă suficiente elemente care să formeze convingerea instanței că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru ca acest inculpat, chiar și fără executarea efectivă a pedepsei, să nu mai comită infracțiuni.

Așa fiind, în baza art.86¹Cod penal, se va dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 8 ani, determinat conform art. 86²Cod penal.

În baza art.86³alin.1,2 Cod penal, inculpatul va fi obligat ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Brașov, conform programului stabilit de acesta,

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea,

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă,

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art.86³alin.3 Cod penal, inculpatului îi va fi impusă respectarea următoarelor obligații:

a) să urmeze un curs de învățământ sau de calificare;

b) să nu frecventeze localuri publice cu destinație exclusiv recreativă și de divertisment (baruri, localuri de noapte, cluburi);

c) să nu intre în legătură cu inculpații - și.

I se va atrage atenția asupra dispozițiilor art.86⁴ind.4 rap. la art.83 din Codul penal privind revocarea suspendării în cazul săvârșirii unei infracțiuni.

Menținând pedeapsa accesorie aplicată de prima instanță, în baza art.71 lin.5 Cod penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii va suspenda și executarea acesteia.

Critica apelantului relativă la cuantumul pedepsei stabilită de instanța de fond și la nereținerea circumstanțelor atenuante este nefondată. În cauză nu se impune redozarea acesteia întrucât, în raport de acțiunea concretă comisă de inculpat, fapta acestuia prezintă un grad de pericol social ridicat, specific infracțiunii. Împrejurarea că inculpatul este o persoană tânără, bine integrată în familie și societate, s-a prezentat în fața instanței, demonstrând prin conduita adoptată că a înțeles gravitatea faptei comise sunt împrejurări pe care instanța de apel le-a avut în vedere la alegerea modalității de executare.

Curtea constată că la momentul efectuării percheziției la domiciliul inculpatului, în locuința acestuia au fost identificate și ridicate o tăviță metalică, care are centrul decupat, pe care s-a pus în evidență () și un corp de formă conică, din material ceramic, de culoare, în care s-a pus în evidență (), conform raportului de constatare tehnico-științifică nr.-/22.12.2008 (filele 82-86 dosar urmărire penală). Cum aceste bunuri au făcut obiectul infracțiunii prev. de art.4 alin. din Legea nr.143/2000, reținută în sarcina acestui inculpat, în baza art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000, se va dispune confiscarea obiectelor menționate, aflate în Camera de Corpuri Delicte a Inspectoratului General al Poliției Române -Direcția Generală de Evidență Operativă și Judiciar, conform mențiunilor de la filele 94-95 dosar urmărire penală.

Pentru toate aceste motive, Curtea, în baza art.379 pct.2 lit. a Cod procedură penală, va admite apelurile promovate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de investigare a infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Brașov și inculpatul (pentru motivul referitor la modalitatea de executare), reformând hotărârea primei instanțe în sensul celor anterior menționate.

3. În ceea ce îl privește pe inculpatul, Curtea constată că, prin actul de sesizare, acesta a fost trimis în judecată pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri în formă continuată, prev. și ped. de art.2 alin.1 și2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale).

Referitor la primele două acte materiale, comise în datele de 05.12.2008 și 10.12.2008, în mod corect prima instanță a reținut, printr-o temeinică și argumentată coroborare a probelor administrate în cauză, că i-a oferit inculpatului - șase și, respectiv, șapte pastile de ecstasy pentru a-i fi vândute investigatorului acoperit și pentru a fi consumate de inculpatul.

În plus de considerentele instanței de fond, pe care Curtea și le însușește, instanța de apel reține faptul că atât susținerile acestui inculpat referitoare la motivele pentru care s-a întâlnit, în datele menționate, cu, cât și precizările acestuia din urmă realizate în fața instanțelor de judecată în încercarea de a înlătura vreo implicare în activitățile infracționale a inculpatului sunt contrazise de probele administrate în cauză.

În acest sens, se constată că, deși ambii inculpați au încercat să acrediteze ideea că scopul întâlnirilor avute a fost acela de restituire a unor împrumuturi, cei doi de contrazic în privința debitorului obligației de restituire; astfel, dacă inițial, a declarat că nu a împrumutat vreodată de cineva, iar de la nu a primit alți bani decât cei reprezentând contravaloarea curselor de taxi (fila 11 dosar penal - al Tribunalului Brașov ), inculpatul a precizat că și el a împrumutat bani de la și că l-a împrumutat pe acesta de mai multe ori (fila 14, același dosar, precum și declarațiile din dosarul Tribunalului Brașov ); în declarația dată la Tribunalul Brașov, inculpatul a arătat că, în 05.12.2008, l-a sunat pe, cerându-i să-i restituie un împrumut de 200 lei (fila 32), pentru ca în depoziția dată în fața instanței de apel să arate că el a fost sunat de inculpatul, care i-a cerut să îi dea înapoi "cei cinci rulmenți pe care mi dăduse săptămâna trecută, fiind vorba de 500.000 lei vechi, pe care îi luasem de la acesta" (fila 110); tot cu referire la această dată, în fața Curții de Apel, inculpatul a arătat că i-a cerut inculpatului să îi împrumute suma de 500.000 lei sau 1.000.000 lei vechi întrucât își cumpărase o mașină de spălat și că niciodată nu i-a dat bani împrumut lui (fila 114). Între declarațiile celor doi inculpați există contradicții și în ceea ce privește destinația sumelor de bani la care fac referire (inclusiv cu ocazia confruntării realizate în data de 02.02.2009, filele 31-32 dosar urmărire penală) sau modul în care s-au întâlnit și ce au făcut în data de 10.12.2008.

Aspectele anterior evidențiate demonstrează, fără putință de tăgadă, că declarațiile date de cei doi, în fața instanțelor de judecată, nu sunt corespunzătoare adevărului, fiind făcute doar cu scopul de a-l exonera pe de orice fel de participare la faptele ce fac obiectul prezentei cauze.

Nici declarația dată de martorul nu este de natură să schimbe această concluzie, întrucât nu face decât să confirme un fapt afirmat de inculpați, relativ la activitatea lui din data de 10.12.2008, anterior întâlnirii sale cu -, precum și împrejurarea că acesta din urmă l-a contactat telefonic pe cel dintâi. Cât privește convorbirea telefonică dintre cei doi, se constată că este redată în procesul verbal de la filele 499-500 dosar urmărire penală.

Așa cum a reținut și prima instanță, există o corelație perfectă între conținutul convorbirii telefonice înregistrate, traseul și activitățile persoanelor implicate în tranzacții, astfel încât orice coincidență este exclusă. Împrejurarea că inculpatul este furnizorul de comprimate ecstasy al inculpatului rezultă de asemenea din conținutul convorbirilor telefonice purtate între cei doi redate în volumul I al dosarului de urmărire penală.

Cât privește utilizarea cuvântului "rulmenți" în convorbirile dintre cei doi, raționamentul primei instanțe, care conduce la concluzia că termenul are semnificația de drog, este corect. Inculpatul nu a fost în măsură să explice într-un mod plauzibil instanței semnificația convorbirii telefonice redată în procesul-verbal de la fila 476 dosar urmărire penală. Dacă s-ar admite că ceea ce a declarat Curții -referitor la faptul că el trebuia să-i restituie lui 500.000 lei - este real, atunci apare ca lipsită de logică conversația telefonică ce a avut loc între cei doi, la foarte scurt timp și tot la inițiativa lui, în cadrul căreia acesta îl întreabă pe "Ți-a dat banii pă ele?" (fila 488 dosar urmărire penală).

Împrejurarea că în desfășurarea activităților de trafic de droguri era utilizat un limbaj codificat rezultă și din convorbirea telefonică redată la fila 491 dosar urmărire penală, în cadrul căreia utilizează același termen "rulmenți" și față de o altă persoană, "".

Referitor la cel de-al treilea act material al infracțiunii continuate prev. și ped. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, reținut de prima instanță de fond ca fiind reprezentat de faptul că, în data de 10.12.2000, a deținut în cutia poștală a apartamentului în care locuia fără forme legale o punguță din plastic transparent în care au fost identificate 20 de comprimate de ecstasy, 16 întregi și 4 sfărâmate, Curtea constată că în cauză nu existe probe certe, care să înlăture prezumția de nevinovăție de care beneficiază inculpatul și care să demonstreze, fără putință de tăgadă, că inculpatul este autorul acestei fapte.

În acest sens, instanța de apel reține că la percheziția domiciliară efectuată în data de 10.12.2008 la locuința concubinei inculpatului, martora, situată în B,-,.77,.A,.9, în cutia poștală cu nr.9, situată la parterul imobilului, descuiată cu cheia de pe inelul cu cheile apartamentului ce aparține acesteia, a fost găsită o punguță din plastic transparent, în interiorul căreia se aflau 20 de pastile, 16 întregi și 4 fărâmițate, de culoare albă, fiecare ștanțate, pe o parte, cu simbolul -, iar, pe cealaltă parte, cu o tăietură. Potrivit raportului de constatare tehnico-științifică nr.-/22.12.2008, pastilele menționate conțin ca substanță activă, drog de mare risc, conform tabelului I din legea nr.143/2000.

În cauză au fost recoltate, prin periaj bucal, probe biologice de la și și fost efectuată o constatare tehnico-științifică, fiind întocmit raportul nr.-/26.01.2009. Potrivit concluziilor acestuia, urmele prelevate de pe țipla din material plastic transparent -de pe fața interioară, Ja superioară a țiplei și de pe suprafața externă - sunt constituite din fragmente de celule epiteliale, dar genotiparea acestor urme a pus în evidență, corespunzător locilor analizați, electroforegrame neinterpretabile datorită cantității insuficiente de ADN matriță și/sau prezenței inhibitorilor.

Potrivit declarațiilor date de concubina inculpatului, pentru cutia poștală exista o singură cheie, deținută doar de ea. Accesul în cutie se poate face printr-un orificiu exterior, caracterizat de aceasta ca fiind "foarte mare". Cu privire la posibilitatea ca, în data de 10.12.2008, inculpatul să fi luat cheia de la cutia poștală, martora nu afirmă și nici nu acest lucru, arătând că nu a observat menționata împrejurare.

Faptul că pastilele identificate cu ocazia acelei percheziții purtau același logo cu cele cumpărate de investigator de la în datele de 05 și 10.12.2008, urmare a furnizărilor făcute de, nu conduce la concluzia că ar aparține tot inculpatului, fiind vorba de bunuri de gen. Or, în cauză nu s-a făcut dovada că pastilele astfel identificate erau traficate exclusiv de inculpatul.

Toate aceste elemente sunt de natură să creeze un dubiu în privința deținerii de către inculpatul a celor 20 de pastile, identificate ca fiind droguri de mare risc, dubiu care îi profită acestuia.

Așa fiind, reținând că atât prin actul de sesizare, cât și prin considerentele sentinței primei instanțe, în sarcina inculpatului s-a reținut comiterea infracțiunii continuate de trafic de droguri, prev. și ped. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale), în baza art.334 Cod procedură penală, se va dispune schimbarea încadrării juridice dată faptelor comise de acesta în datele de 05.12.2008 și 10.12.2008 în două infracțiuni de trafic de droguri, în concurs real, prev. și ped. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (2 acte materiale, corespunzătoare faptelor din 05.12.2008 și 10.12.2008, comise împreună cu inculpatul -) și de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, corespunzătoare faptei de deținere, din 10.12.2008, cu aplicarea art.33 lit.a, 34 lit. b Cod penal.

În baza art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 alin.1 lit.c Cod procedură penală, se va dispune achitarea inculpatului sub aspectul comiterii infracțiunii de trafic de droguri, în forma deținerii, prev. și ped. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000.

Procedând la reindividualizarea pedepsei ce urmează a fi aplicată acestui inculpat pentru comiterea infracțiunii prev. și ped. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (2 acte materiale, corespunzătoare faptelor din 05.12.2008 și 10.12.2008, comise împreună cu inculpatul -), se constată că, și în condițiile în care sunt reținute doar două acte materiale ale infracțiunii continuate, aplicarea criteriilor prev. de art.72 Cod penal impune stabilirea unei pedepse egale cu minimul special prev. de lege. În acest sens, sunt avute în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, reflectat de modul și împrejurările în care inculpatul a realizat actele materiale reținute în sarcina sa (care pune în evidență asumarea unor riscuri minime și expunerea la risc a unor terți), de cantitatea și tipul drogurilor puse în circulație, precum și datele care caracterizează persoana acestui inculpat care, deși a afirmat că obține venituri licite din munca prestată fără carte de muncă, nu a dovedit că are un loc de muncă stabil și a avut o atitudine procesuală nesinceră. Astfel cum a reținut și prima instanță, Curtea constată că nici în referatul de evaluare întocmit de Serviciul de probațiune nu sunt identificate elemente pozitive în circumstanțierea inculpatului care să conducă la reținerea de circumstanțe atenuante.

Drept urmare, în baza art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (2 acte materiale), se va dispune condamnarea inculpatului la pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal, pedeapsă complementară ce a fost individualizată prin raportare la natura infracțiunii comise și pericolul social generic al infracțiunii, care impun concluzia că inculpatul este nedemn să fie ales în autoritățile publice sau funcții elective publice și să ocupe o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

Va fi menținută modalitatea de executare aleasă de prima instanță, singura posibilă față de cuantumul pedepsei principale.

Curtea apreciază ca nefondată susținerea apelantului privind achitarea sa pentru toate faptele pentru care a fost trimis în judecată în temeiul art.11 pct.2 lit. a rap. la art.10 alin.1 lit. a Cod procedură penală. Considerentele mai sus expuse demonstrează dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul a furnizat, la datele și în condițiile reținute de prima instanță, droguri de mare risc coinculpatului.

În privința faptei de deținere, temeiul achitării nu poate fi cel solicitat de apelant, câtă vreme o faptă în materialitatea ei a fost săvârșită -în cutia poștală au fost găsite 20 de pastile conținând - dar nu s-a putut stabili cu certitudine că cel care le-a deținut în acel loc a fost inculpatul.

Tot cu referire la acest inculpat, Curtea constată că este reală și fondată susținerea apelantului procuror privind omisiunea instanței de fond de a dispune condamnarea acestuia pentru infracțiunea de trafic de droguriîn formă continuată, acest aspect urmând a fi îndreptat de instanța de apel, prin admiterea căii de atac, în sensul celor de mai sus.

Reținând toate aceste argumente, Curtea va admite apelul promovat de inculpatul doar în ceea ce privește soluția dată faptei de deținere în cutia poștală a celor 20 de pastile conținând, soluția ce urmează a fi dispusă fiind în favoarea acestuia.

În considerarea tuturor argumentelor de fapt și de drept expuse, în temeiul art.379 pct.2 lit. Cod procedură penală (în privința apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Brașov și inculpații și ) și pct.2 lit.b Cod procedură penală (pentru apelul inculpatului -), Curtea va admite primele apeluri menționate, desființând sentința conform celor anterior menționate, menținând restul dispozițiilor acesteia.

Va respinge, ca nefondat, apelul inculpatului -.

În baza art.381 Cod procedură penală, va deduce în continuare pentru inculpații și - starea de arest preventiv începând din data de 25.06.2009 până în prezent, iar în baza art.350 Cod procedură penală, va menține starea de arest preventiv a acestora, apreciind că temeiul prev. de art.148 lit. f Cod procedură penală, aflat la baza acestei măsuri, nu s-a schimbat. În cauză s-a dispus condamnarea acestor inculpați, iar hotărârea pronunțată, chiar nedefinitivă, constituie un temei suficient de puternic pentru a se constata că menținerea detenției provizorii este licită, fiind astfel respectate atât dispozițiile cuprinse în legea internă, cât și prevederile Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale.

Totodată, pentru a înlătura riscul de a părăsi țara de către inculpatul, dat fiind că părinții acestuia se află în afara României, în baza art.350 Cod procedură penală, va fi menținută măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, dispusă față de acest inculpat de Tribunalul Brașov, prin încheierea de ședință din data de 26.03.2009.

În baza art.192 alin.2,3 Cod procedură penală, Curtea îl va obliga pe apelantul - inculpat - să plătească statului suma de 275 lei cheltuieli judiciare (în care a fost inclus și onorariul parțial acordat avocatului din oficiu prin încheierea de ședință din data de 23.09.2009), restul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămânând în sarcina acestuia.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelurile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Brașov și de inculpații și împotriva sentinței penale nr.356/S/25.06.2009, pronunțată de Tribunalul Brașov în dosar penal nr-, pe care o desființează sub aspectele:

- greșitei achitări a inculpatului pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prev. și ped. de art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000 și a modalității de executare a pedepsei aplicate acestui inculpat;

- neaplicării dispozițiilor art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000 în privința bunurilor ridicate din locuința inculpatului;

- greșitei încadrări juridice dată faptelor comise de inculpatul și a condamnării acestuia pentru fapta de deținere de droguri de mare risc în cutia poștală, comisă în data de 10.12.2008.

Rejudecând în aceste limite,

1. În baza art.2 alin.1 din Legea nr.143/2000, condamnă pe inculpatul, fiul lui - și, născut la data de 01.03.1985, în B, studii 11 clase, fără ocupație, posesor al CI seria - nr. - eliberată de SPCLEP B CNP -, domiciliat în B,-,. C. 2, județul B, la pedeapsa de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a-II-a, lit.b Cod penal, pe o durată de 1 an, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc.

În baza art.33 lit.a, 34 lit. b Cod penal, contopește această pedeapsă cu pedeapsa de 6 luni închisoare, stabilită în baza art.4 alin.1 din Legea nr.143/2000 și aplică inculpatului pedeapsa ce mai grea, de 3 ani închisoare și 1 an pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a-II-a, lit.b Cod penal.

În baza art.86¹Cod penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe durata termenului de încercare de 8 ani, determinat conform art. 86²Cod penal.

În baza art.86³alin.1,2 Cod penal, obligă inculpatul ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune din cadrul Tribunalului Brașov, conform programului stabilit de acesta,

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea,

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă,

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În baza art.86³alin.3 Cod penal, impune inculpatului respectarea următoarelor obligații:

b) să urmeze un curs de învățământ sau de calificare;

b) să nu frecventeze localuri publice cu destinație exclusiv recreativă și de divertisment (baruri, localuri de noapte, cluburi);

c) să nu intre în legătură cu inculpații - și.

Atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86⁴ind.4 rap. la art.83 din Codul penal privind revocarea suspendării în cazul săvârșirii unei infracțiuni.

Menține pedeapsa accesorie aplicată de prima instanță și, în baza art.71 alin.5 Cod penal, suspendă și executarea acesteia pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.

În baza art.17 alin.1 din Legea nr.143/2000, dispune confiscarea de la inculpatul a unei tăvițe metalice rotunde, care are centrul decupat, și a unui corp de formă conică, din material ceramic, de culoare, aflate în Camera de Corpuri Delicte a Inspectoratului General al Poliției Române -Direcția Generală de Evidență Operativă și Judiciar, conform mențiunilor de la filele 94-95 dosar urmărire penală.

Menține măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara dispusă față de inculpatul prin încheierea de ședință pronunțată de Tribunalul Brașov la data de 26.03.2009.

2. În baza art.334 Cod procedură penală, schimbă încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina inculpatului din infracțiunea de trafic de droguri în formă continuată, prev. și ped. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (3 acte materiale) în două infracțiuni de trafic de droguri în concurs real, prev. și ped. de art. 2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (2 acte materiale, corespunzătoare faptelor din 05.12.2008 și 10.12.2008), respectiv, prev. și ped. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 (fapta de deținere din 10.12.2008), cu aplicarea art.33 lit. a Cod penal.

În baza art.11 pct.2 lit.a rap. la art.10 alin.1 lit.c Cod procedură penală, achită pe inculpatul, fiul lui și, născut la 30.07.1978 în T, jud. G, cu domiciliul în B,-, -. B. 16 jud. B, fără forme legale în B,-, posesor al CI seria - nr. - eliberată de SPCLEP B CNP -, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri (în forma deținerii), prev. și ped. de art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000.

În baza art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (2 acte materiale), condamnă pe inculpatul la pedeapsa de 10 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a, lit. b Cod penal.

Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate

Respinge, ca nefondat, apelul formulat de inculpatul împotriva aceleiași hotărâri.

În baza art.381 Cod procedură penală, deduce în continuare pentru inculpații și - starea de arest preventiv începând din data de 25.06.2009 până în prezent, iar în baza art.350 Cod procedură penală, menține starea de arest preventiv a acestora.

În baza art.192 alin.2,3 Cod procedură penală, obligă apelantul - inculpat - să plătească statului suma de 275 lei cheltuieli judiciare (în care a fost inclus și onorariul parțial acordat avocatului din oficiu prin încheierea de ședință din data de 23.09.2009), iar restul cheltuielilor judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpatul și de la comunicare cu celelalte părți.

Pronunțată în ședință publică azi, 18 decembrie 2009.

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

- - - -

GREFIER

- -

Red./18.12.2009

Dact./18.12.2009

5 exemplare

Jud fond/

Președinte:Nicoleta Țînț
Judecători:Nicoleta Țînț, Aurelia Munteanu

Vezi şi alte speţe de drept penal: