Trafic de droguri (art 2 din Legea 143 2000). Decizia 99/2009. Curtea de Apel Constanta
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.99/
Ședința publică din data de 05 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Eleni Cristina Marcu
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
Grefier - - -
a fost reprezentată prin Procuror -
Pe rol, pronunțarea asupra apelurilor penale declarate de:
- inculpat - domiciliat în municipiul B,--35, -Sc.2, Et.4, Ap.28 și
- inculpat - domiciliat în municipiul C,-, -1, Sc.A, Ap.9, județul C, împotriva sentinței penale nr.256 din data de 25 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-, inculpații fiind trimiși în judecată pentru art.2 din Lergea nr.143/2000.
Dezbaterile asupra cauzei au avut loc în ședința publică din data de 13 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință ce face parte integrantă din prezenta hotărâre, și când instanța având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 20 octombrie 2009 și data de 27 octombrie 2009 și 05 noiembrie 2009, când a pronunțat următoarea hotărâre.
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, instanța constată că prin sentința penală nr.256 din data de 25 iunie 2009, pronunțată în dosarul penal -, Tribunalul Constanța, a hotărât:
Prin rechizitoriul nr 95/D/P/2005 din 15 septembrie 2008 al DIICOT-Serviciul Teritorial Constanta, a fost trimis in judecata inculpatul, pentru savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de mare risc, prevazuta de art. 2 alin 2 din Legea nr 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin 2 Cod penal, si instigare la introducere in tara de droguri de mare risc, prevazuta de art. 25 Cod penal raportat la art. 3 alin 2 din Legea nr 143/2000, si inculpatul, pentru savarsirea infractiunilor de trafic de droguri de mare risc, prevazuta de art. 2 alin 2 din Legea nr 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin 2 cd penal, si introducere in tara de droguri de mare risc, prevazuta de art. 3 alin 2 din Legea nr 143/2000.
S-a retinut in actul de sesizare a instantei, in sarcina inculpatului -, ca la data de 27/28 09 2005 introdus in Romania, din Republica M, droguri de mare risc, respectiv cantitatea de 6,75 grame de sulfat, cu scopul de a le inmana lui.
In sarcina inculpatlui s-a mai retinut ca la data de 28 09 2005 i-a dat lui cantitatea de 6,75 grame sulfat, la data de 05 10 2005, impreuna cu, i- oferit aceleiasi persoane aproximativ 20 de grame de cristale incolore, despre care a afirmat ca este cocaina sintetica, iar la data de 18 10 2008, impreuna cu, i-a dat lui 0,26 grame sulfat, toate acestea in scpul realizarii unei tranzactii finale cu o cantitate de aproximativ 50 de kg de asemenea droguri.
In sarcina inculpatului s-a retinut ca acesta l-a determinat si sprijinit pe sa introduca in Romania, din Republica M, droguri de mare risc, respective cantitatea de 6,75 grame de sulfat, cu scopul de aoi nmana lui.
De asemenea, in sarcina acestui inculpat s-a mai retinut ca l-a determinat si sprijinit pe pentru ca acesta, la data de 28 09 2005, sa-i dea lui cantitatea de 6,75 grame sulfat, la data de 05 10 2005, impreuna cu, i-a oferit aceleiasi persoane aproximativ 20 grame de cristale incolore, despre care a afirmat ca este cocaina sintetica, iar la data de 18 10 2005, impreuna cu, i-a dat lui 0,26 grame sulfat, toate acestea in scopul realizarii unei tranzactii finale cu o cantitate de aproximativ 50 kg de asemenea droguri.
Din probele dosarului tribunalul retine in fapt urmatoarele:
La data de 22 iulie 2005, Directia Politiei de Frontiera Constanta s-a sesizat din oficiu cu privire la faptul ca numitul face trafic de droguri de mare risc.
Astfel, existau informatii in sensul ca inculpatul are legaturi cu persoane din mediul infractional legat in general de traficul cu substante interzise, si in special de droguri si materiale nucleare sau radioactive, fiind vazul in compania unor persoane cunscute ca ocupandu-se cu traficul de droguri, contrabanda cu tigari, bauturi alcolice, autoturisme si cherestea. De asemeea, existau informatii ca a sustinut in prezenta mai multor persoane, din care unele cercetate pentru infractiuni legate de droguri, ca poate sa procure cantitati mari de heroina ori mercur.
Avand in vedere aceste informatii, prin ordonanta din 03 08 2005 s-a dispus de catre procuror autorizarea investigatorului sub acoperire, si a colaboratorului sub acoperire sa desfasoare activitati de strangere a datelor si informatilor privind existenta infractiunilor, identificarea altor persoane, obtinerea mijloacelor de proba. Autorizatia a fost prelungita pana la 01 11 2005.
Colaboratorul sub acoperire, de origine araba, a intrat in contact cu inculpatul, din declaratia acestuia din urma rezultand ca l-a cunoscut pe cu 2-3 luni inainte de octombrie 2005, prin intermediul unui cetatean egiptean pe care l-a cunoscut in arestul IPJ Constanta in anul 2001.
Din declaratiile inculpatilor si din contextul probelor, mai rezulta ca se cunostea anterior cu, iar la data de 28 08 2005 inculpatul a condus autoturismul apartinand lui si a produs un accident de circulatie in urma caruia a avariat grav autoturismul, din acest motiv luandu-si obligatia de a-i plati acestuia contravaloarea masinii.
Inculpatul este cetatean R si al M, avand rude și prieteni apropiați in aceasta din urma tara.
Potrivit procesului verbal incheiat la 02 09 2005, la data respectiva, in statiunea, la o terasa din apropierea hotelului, s-au intalnit cu si cu, pentru a discuta despre posibilitatea vinderii sau intermedierii vanzarii unei cantitati de droguri sau de uraniu catre. In cursul acestei discutii, inculpatul a precizat ca se va interesa la alte persoane din Republica M despre conditiile concrete in care s-ar putea realiza obtinerea de droguri sau de uraniu.
Relevante în acest sens sunt convorbirile din 29 și 30 08 2005, 02 09 2005, dintre și, in care afirma ca a vorbit și se va intâlni cu, in care afirma ca are marfa și,nea, și, dar la este mai puțin, rezultând din context că cel puțin una din mărfuri era reprezentată de uraniu.
Tribunalul mai reține că i-a comunicat lui că,Cu putem vorbi când vine vărul lui vineri, și putem vorbi și despre,unu, și despre,doi,. Acest aspect relevă faptul că persoana care putea în mod real să procure droguri era, vărul lui, și nu acesta din urmă. De altfel, și în procesul verbal din 02 09 2005 s-a consemnat că nu și-a exprimat părerea că respectivele tranzacții -cu uraniu și cu droguri -ci a precizat că se va interesa, din contextul ulterior rezultând că el a făcut apel la, deci personal nu avea nici un fel de informații sau relații care să-i permită să procure el drogurile.
In același context, tribunalul reține că anterior datei de 02 09 2005, inculpatul nu se preocupase de obținerea unor informații referitoare la posibilitatea de a procura droguri din Republica M, necunoscând nici prețul aproximativ al acestora, astfel încât afirmațiile inculpatului, aflate informativ de organele de urmărire penală și consemnate in procesele verbale de sesizare, nu pot constitui dovada că vorbise despre astfel de posibilități cu, pe care să-l instige la săvârșirea traficului de droguri, ci mai degrabă sunt afirmații proprii ale acestui inculpat, care a presupus că are conexiunile necesare pentru a intermedia traficul d edroguri.
Cu privire la procesul verbal incheiat la 03 08 2005 (fila 49 vol I) de investigatorul sub acoperire, prin care acesta indica faptul ca exista informatii ca intentioneaza sa ofere spre vanzare doua capsule, fiecare continand cate 1 kg de uraniu, provenind din tarile fostei URSS, precum si ca in ziua de 04 08 2005 inculpatul va desfasura intermedierea vanzarii unei importante cantitati de heroina ce provine din Republica M si urmeaza sa fie introdusa in tara prin intermediul unui cetatean pe nume, tribunalul retine de asemenea ca aceste constatari se bazeaza pe sustinerile neconfirmate ale inculpatului.
In ce priveste capsulele de uraniu, supravegherea si cercetarile ulterioare au stabilit ca informatia nu este reala, in sensul ca nu au existat in concret aceste capsule cu uraniu disponibile spre a fi transportate si vandute in Romania, ci au existat discutii generale ale inculpatului cu numitul C din P N, persoana nascuta in Republica M, referitoare la materiale nucleare.
In ce priveste intermedierea vanzarii unei cantitati de heroina ce urma a fi introdusa in tara de numitul ( ) tribunalul retine din derularea ulterioara a evenimentelor si din continutul convorbirilor telefonice, ca in perioada inceputului lunii august 2005, nu avea nici informatie si nici o conexiune care i-ar fi permis sa intre in posesia unor droguri, ci abia dupa intalnirea din data de 02 09 2005, acesta a precizat ca va intreba despre posibilitatea efectuarii de trafic de droguri, respective ulterior l-a contactat pe, care si acesta a apelat mai departe la persoane necunoscute, pentru a intra in posesia unei cantitati mici de amfetamina, respectiv metamfetamina. Prin urmare, nu se sustine informatia ca la data de 04 08 2005 era iminenta o tranzactie cu heroina in care sa fie implicati cei doi inculpati, si deci nu se probeaza ca inculpatii au realizat acte materiale sau pregatitoare referitare la o astfel de tranzactie.
In schimb, se constata din cuprinsul procesului verbal incheiat la 02 09 2005 ca,intalnirea a avut loc intrucata sustinut anteriorca realizarea acestor tranzactii este posibila prin intermediul lui ".
In cuprinsul convorbirilor telefonice din 03 09 2005 inculpatul arată că a vorbit cu vărul său, care îi va comunica dacă cele solicitate ( traficul de uraniu și cel de droguri) sunt realizabile.
La data de 03 09 2005 a vorbit cu, comunicându-i că,dracul ăsta, respectiv, va veni la Chișinău să ia o probă. Cetățenii moldoveni s-au referit în mai multe convorbiri telefonice la numindu-l,dracul ăsta, iar s-a referit și la,arab, in aceeași convorbire, neexistând dubii că se referea la și la.
De asemenea, indica implicit și obiectul discuției, atunci când spune că,am vorbit cu el să nu aruncăm unul pe altul totul trebuie să se rezume la un mecanism scurt, altfel se va intâmpla așa cum vedem la televizor, fiind evident că se referă la o activitate infracțională.
In discuțiile ulterioare dintre și, se confirmă că discuțiile din 02 09 2005 s-au referit la uraniu și droguri, explicând că traficul de uraniu nu se poate face decât oficial, între țări autorizate, iar in ce privește,cea de-a doua poziție, adică drogurile, explicând că nu există pentru că au fost probleme mari și s-au închis niște canale (de trafic).
Tot în cuprinsul unei convorbiri telefonice interceptate dintre și, se constată că cei doi au convenit să se deplaseze în Republica M, de indată ce primesc un răspuns.
Din procesul verbal incheiat la 15 09 2005 de investigatorul sub acoperire, tribunalul retine ca in ziua de 15 09 2005, in municipiul B, la o benzinarie din zona statiei de metrou," a avut loc o intalnire intre, si.
Conform relatarii colaboratorului sub acoperire, reprodusa de investigator in cuprinsul procesului verbal, in discutiile purtate si i-au precizat lui ca tranzactia cu droguri este mai usor de realizat, discutand despre cantitatea totala de droguri ce urma a fi tranzactionata, felul drogurilor si pretul, acesta din urma precizand ca pentru cocaina poate plati pana la 12.000 euro kilogramul.
Tribunalul reține, cu privire la această împrejurare, că inculpatul, cunoscând obiectul discuției, respectiv traficul de droguri peste granița de stat, a făcut demersuri de a-i pune în legătură pe și pe cu vărul său, in scopul discutării amănuntelor legate de modul de desfășurare a tranzacției cu droguri.
La datele de 20 09 2005, 21 09 - 09 2005 s-au purtat convorbiri telefonice între și, între și, între și, din care rezultă că urmează ca să meargă la Chișinău, pentru a lua o probă și a stabili prețul, celelalte condiții. În aceste discuții rezultă că nici nun știa sigur dacă t nevoie să se plătească pentru mostra, în final stabilindi-se că urmează a se plăti 50 dolari.
În convorbirea telefonică din 26 09 2005 dintre și, comunica faptul ca și-a luat bilet până la. De asemenea, arată că,nu (vorbesc) cu, eu mă duc direct la om, care este, rezultând și de aici că nu-l considera pe a fi persoana care va procura drogurile și cu care trebuie să tranzacționeze.
La data de 27 09 2005 inculpatul a părăsit România cu trenul îndreptându-se către Chișinău, în condițiile în care inculpatul plecase în aceeași direcție la data de 24 09 2005 -în acest sens fiind dovezile de evidență a trecerilor frontierei de stat, de la vamă.
In aceeași zi, la orele 19,45, inculpatul i-a comunicat lui că este la, schimbă roțile (referire la faptul că ecartamentul căii ferate din fostele țări URSS este mai lat decât cel din România), deci confirmând că se află în trenul care vine din Republica M, și de asemenea confirmând că a luat,mostra,.
La data de 28 septembrie 2005, ora 07,30, colaboratorul sub acoperire s-a intalnit in Gara de Nord cu inculpatul, sub supravegherea vizuala a investigatorului sub acoperire si a celorlalti lucratori de politie din dispozitiv, ocazie cu care inculpatul i-a inmanat colaboratorului o punga de plastic A, continand aproximativ 7- 8 grame substanta pulverulenta, precizand ca este cocaina sintetica si ca este drogul pe care il ofera si. Potrivit relatarii colaboratorului sub acoperire, consemnata in procesul verbal, a precizat ca acest drog poate fi cumparat cu 11.000 euro pe kg.
Ulterior intalnirii, colaboratorul sub acoperire a predat punga de plastic alb investigatorului, care a fost sigilata si trimisa spre a fi analizat continutul.
Din raportul de constatare tehnico-stiintifica nr - intocmit la 28 09 2005, rezulta ca proba, constituita din 6,75 grame substanta pulverulenta de culoare A, contine amfetamina sulfat, iar amfetamina si sarurile acesteia fac parte din tabelul -anexa nr II la Legea nr 143/2000, respectiv constituie droguri de mare risc.
Mijloacele de probă coroborate confirmă astfel că inculpatul s-a deplasat în Republica M unde s-a întâlnit cu o persoană cu care a fost pus în contact de către (din declarația lui rezultănd că acea persoană era, aspect confirmat și de toate celelalte informații referitoare la ), și de la care a luat cantitatea de 6,75 grame amfetamină pe care a introdus-o în România pe la punctul de frontieră.
Ca urmare a constatării naturii drogurilor, respectiv a faptului că substanța respectivă nu era cocaină, ci amfetamină, i-a comunicat acest lucru lui, care la rândul său i-a comunicat lui că nu este drogul pe care il dorea.
a precizat că nu l-a sunat pe, ci pe () confirmând implicit că acesta avea răspunderea pentru calitatea drogului, deci de la acesta îl luase.
In această convorbire din 29 09 2005, precizează că trebuia să i se aducă niște cristale, nu. a afirmat că in discuția cu, acesta i-a spus că greșeala se remediază, și că va veni luni cu o probă din alt drog (presupus cocaină).
Tribunalul retine din procesul verbal incheiat de investigatorul sub acoperire, ca la data de 05 10 2005, ora 21, colaboratorul sub acoperire s-a intalnit in statia de metrou cu inculpatul, apoi amandoi s-au intalnit in statia din apropiere cu inculpatul. Procesul verbal consemneaza ca i-a aratat colaboratorului sub acoperire un plic din plastic pe care l-a desfacut, iar in plic colaboratorul a observat aproximativ 20 grame de cristale incolore, despre care a afirmat ca este cocaina sintetica, solicitandu-i colaboratorului 300 dolari (in alte declarații 100 dolari) reprezentand contravaloarea acesteia. i-a spus ca nu este dispus sa cumpere cantitati mici de drog, ci este interesat doar de mostre pentru probarea calitatii, in aceste conditii transferul plicului cu cristale de la la neefectuându-se.
Cu privire la natura cristalelor vizualizate de colaboratorul sub acoperire și aflate asupra lui, tribunalul reține că toate indiciile converg către concluzia că aceste cristale nu conțineau droguri.
Astfel, pe de o parte, din intreg conținutul convorbirilor telefonice interceptate, și în special a convorbirilor inculpatului cu prietenii săi din Republica M, nu rezultă referiri cu privire la procurarea unor astfel de cristale, care ar fi putut fi cocaină.
Discuțiile dintre și au relevat faptul că acesta din urmă, la rândul său, a procurat cele două mostre de amfetamina de la terțe persoane necunoscute, iar in condițiile in care ar fi procurat și cristale de cocaina intr-o cantitate relevanta -20 grame -pe care sa le dea mai departe colaboratorului sub acoperire prin intermediul lui, este de așteptat că ar fi existat referiri la această operațiune, care implica un risc mult mai mare decât cel privind amfetamina, cât și o relație mult mai atentă cu persoanele care ii furnizaseră un astfel de drog.
În același timp, ar fi existat referiri la costul pe care l-ar fi suportat când a intrat în posesia unui astfel de drog, similar discuțiilor care au existat și au fost surprinse în interceptări, despre cele 6,75 grame amfetamina.
Pe de altă parte, având în vedere modul de acțiune al inculpatului -faptul că nu și-a asumat răspunderea de a aduce el în România cele 6,75 grame amfetamina, deși s-a deplasat la Chișinău și s-a intors apoi în scurt timp în România, faptul că nu se probează că cele două mostre de amfetamina au trecut prin mâna sa - este cu totul improbabil că acest inculpat și-a asumat riscul de a introduce în România, sau de a prelua asupra sa aproximativ 20 grame de cocaina cristale, sau un alt drog real similar ca aspect. Cu atat mai puțin este probabil că inculpatul și-a asumat răspunderea de a negocia singur predarea -preluarea acestor 20 grame de cristale către colaboratorul, în condițiile în care, pentru întâlnirea din 18 10 2005, în care s-a predat mai puțin de J de gram de amfetamina, i-a precizat că are neaparată nevoie să fie și el () de față.
În altă ordine de idei, tribunalul reține că nu există dovezi obiective în dosar din care să rezulte că afirmațiile inculpatului referitoare la natura cristalelor arătate, sunt și adevărate. Colaboratorul sub acoperire nu a putut evalua direct natura acestor cristale, le-a privit o scurtă perioadă de timp, iar în declarația dată in fata instanței, colaboratorul sub acoperire a precizat că în realitate pliculețul cu cele 20 grame de cristale l-a văzut în mâna inculpatului, și nu în mâna inculpatului, astfel cum s-a consemnat în procesul verbal.
Nici din această perspectivă, arătată de colaboratorul sub acoperire in declaratia dată instanței, nu se confirmă realitatea drogurilor din punguța de 20 grame, pentru ca nu este explicabil în ce modalitate a intrat in posesia acestor droguri, ce s-a intâmplat în continuare cu ele, de ce, dacă erau droguri reale, inculpatul nu a insistat ca colaboratorul sub acoperire să preia o mică parte din drog și să o verifice, câtă vreme oricul era în posesia lui, etc.
Având în vedere indicațiile date de colaboratorul sub acoperire inculpatului după verificarea primei mostre și constatarea faptului că aceasta nu este cocaină, respectiv indicarea faptului că cocaina se prezintă sub formă de cristale, este probabil că fie unul din inculpați, fie ambii, au încercat să-l convingă pe de faptul că pot obține și cocaina, prezentându-i in acest sens o substanță asemănătoare (poate chiar cristale de zahăr, astfel cum a perceput colaboratorul sub acoperire).
Neexistând probe concrete în sensul că la data de 05 10 2005 inculpații au avut efectiv in posesie droguri, pe care au incercat să le trafice, tribunalul nu va reține aceste acte materiale ca fiind acte de autorat la traficul de droguri, ci ele se înscriu in rezoluția infracțională a fiecărui inculpat ca acte de susținere si continuare a traficului de droguri conceput, în ideea de a întări convingerea presupusului cumparator ( ) că tranzacția este posibilă.
Prin procesul verbal încheiat la 18 10 2005 de investigatorul sub acoperire, s-a constatat că la data respectivă, în jurul orei 19,30, la o terasă din Gara de Nord. Colaboratorul s-a întâlnit cu inculpatul, o perioadă nefiind decât aceștia prezenți, apoi alăturându-se și inculpatul împreună cu numitul. Din discuții a reieșit că numitul i-a cerut colaboratorului banii pe mostra dată anterior.
In cursul întâlnirii, inculpatul i-a inmânat colaboratorului sub acoperire o substață pulverulentă ambalată într-o punguță de plastic, aceasta fiind preluată ulterior de investigator și supusă analizei de laborator.
Din conținutul convorbirii telefonice din 11 10 2005 dintre și, rezultă că a vorbit cu, care a spus că a făcut rost de, aia, și o trimite cat de urgent. De asemenea, in convorbirea din 18 10 2005 ora 14,17 dintre și, i-a comunicat acestuia că, este aici, mi-a dat ce trebuia să-mi dea,
Conform raportului de constatare tehnico -științifică nr - din 19 10 2005, substanta pulverulentă este compusă din 0,26 grame metamfetamină sulfat, aceasta facând parte din tabelul anexa nr II la Legea nr 143/2000, fiind deci considerata drog de mare risc.
Prin declaratia dată în fata instanței, colaboratorul sub acoperire confirmă faptul că inculpatul nu a avut în posesie mostra de drog respectivă, precizănd că, niciodată nu a oferit, având asupra sa, o substanță, ci doar era prezent,.
telefonice între și și au mai continuat și după data de 18 10 2005, referitoare la, fără ca vreo altă tranzacție cu droguri să fie finalizată.
Situația de fapt astfel cum a fost reținută se dovedește prin mijloacele de probă analizate.
În termen legal, împotriva acestei hotărâri, au declarat apel inculpații și, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelul inculpatului, vizează următoarele aspecte:
1. greșita condamnare a inculpatului față de lipsa urmării imediate ca element constitutiv și trăsătură esențială a infracțiunilor incriminate, cât timp, din materialul probator nu rezultă că a existat un trafic ilicit de droguri.
2. greșita condamnare a inculpatului prin încălcarea disp.art.68 alin.2 și art.6 alin. 1 din CEDO, referitor la legalitatea probațiunii având în vedere că întreaga activitate de trafic este săvârșită datorită instigării agentului provocator;
3. greșita reținere în cauză a art.26 teza I-a Cod penal;
4. greșita aplicare a art.41 alin.2 Cod penal.
Se solicită, admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și, rejudecând, să se dispună achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."d" Cod procedură penală, faptelor reținute în sarcina acestuia, lipsindu-le unul din elementele constitutive ale infracțiunii.
Apelantul inculpat, prin apărător, învederează că probele administrate nu dovedesc vinovăția inculpatului, astfel că, în raport de conduita colaboratorului sub acoperire, solicită achitarea sa în baza art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."a" Cod procedură penală, pentru infracțiunea prev. de art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, întrucât fapta nu există.
Pentru infracțiunea prevăzută de art.3 alin.2 din Legea nr.143/2000, se cerere achitarea inculpatului în baza art.11 pct.2 lit."a" raportat la art.10 lit."d" Cod procedură penală sau la art.10 lit."c" Cod procedură penală, motivând cp din probele administrate în cauză nu rezultă surprinderea inculpatului la trecerea frontierei.
La Curtea de Apel Constanța, cauza a fost înregistrată sub același număr -.
Verificând legalitatea și temeinici sentinței penale apelate, în raport de criticile formulate și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.371 alin.2 Cod procedură penală, curtea constată că apelurile declarate de inculpații și, sunt nefondate pentru considerentele care vor fi analizate.
Din examinarea materialului probator administrat în cursul procesului penal, în considerarea art.63 alin.2 Cod procedură penală și art.287 alin.2 Cod procedură penală, rezultă că, prima instanță a stabilit o stare de fapt conformă cu dovezile produse, o încadrare juridică corespunzătoare actelor materiale din conținutul infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților prin hotărârea atacată.
Totodată, s-a stabilit corect vinovăția inculpaților făcându-se o judicioasă individualizare a pedepselor.
Tribunalul Constanța, a motivat temeinic și complet împrejurările cauzei care au fost reținute precum și cele înlăturate.
Din analiza coroborată a ansamblului probator existent la dosar, rezultă că situația de fapt reținută de instanța de fond, nu comportă modificări.
În fapt, reiese că, la data de 02.09.2005, inculpații și, s-au întâlnit în stațiunea cu colaboratorul sub acoperire pentru a discuta despre vânzarea sau intermedierea de droguri sau uraniu către acesta din urmă.
La data de 28.09.2005, inculpatul, s-a deplasat în Republica M unde s-a întâlnit cu o persoană cu care a fost pusă în contact de inculpatul, numitul, vărul acestuia, de la care a preluat cantitatea de 6,75 grame de amfetamină sulfat, pe care a introdus-o în România pe la punctul de frontioeră, după care a înmânat-o colaboratorului sub acoperire.
În seara de 18.10.2005, inculpatul, s-a întâlnit la ora 19,30 la o terasă din Gara de Nord B, cu colaboratorul sub acoperire, căruia i-a dat o punguliță de plastic care conținea o cantitate de 0,26 grame de metam fetamină sulfat primită de la în cursul acelei zile, care li s-a alăturat în acea locație, ulterior, împreună cu inculpatul.
Probele dosarului dovedesc că în perioada 02 septembrie - 18 octombrie 2005, inculpatul a înlesnit inculpatului să intre în posesia repetată a cantităților de 6,75 grame amfetamină sulfat și 0,25 grame metamfetamină sulfat, punându-l în legătură cu și aducându-și contribuția esențială la organizarea întâlnirilor dintre aceștia, cunoscând scopul urmărit, acela de a înmâna drogurile numitului pentru inițierea vânzării-cumpărării unei cantități de droguri de aproximativ 50 Kg.
La data de 28.09.2005, a ajutat în forma complicității morale pe inculpatul, ca acesta să introducă în România cantitatea de 6,75 grame amfetamină sulfat, încurajându-i acțiunea și întărindu-i convingerea că traficul de droguri este realizabil, fără riscuri.
Starea de fapt reținută mai sus, are în vede următoarele probe: ordonanțele nr.398/II/2 din 03.08.2005, 02.09.2005 de autorizare a unui investigator sub acoperire și al unui colaborator al acestuia, din 02.10.2005 de prelungire a autorizării investigatorului sub acoperire și a colaboratorului acestuia, procesele verbale din 03.08.2005, 02.09.2005, 15.09.2005, 24.09.2005, 28.09.2005, 05.10.2005, 18.10.2005, întocmite de investigatorul sub acoperire, procesele verbale de 18.08.2005, 12.09.2005, 13.09.2005, ale C, rezoluției de delegare nr.95/D/P/2005 din 18.07.2006, 03.08.2005, 28.09.2005,18.10.2005, Raportul de constatare tehnico-științifică nr.- din 28.09.2005 întocmit de Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, Raportul de constatare tehnico-științifică nr.-/19.10.2005 al - - cu planșă anexă și procesul verbal din 19.10.2005, fișele privind evidență intrări - ieșiri cetățeni români în/din România, procesul verbal nr.95/D/P/2005 din 06,0.2008 al - Serviciul teritorial Constanța privind redarea scrisă a convorbirilor telefonice interceptate în cauză în baza autorizaților nr.65/2005, 69/2005, 70/2005, ale Tribunalului Constanța, convorbiri purtate de și, la posturile telefonice numerele - 0722/-, 0722/-, 0745/-, declarațiile martorilor - investigator sub acoperire, - colaborator sub acoperire, coroborate cu declarațiile inculpaților și.
Constatând îndeplinite cerințele prevăzute de art.345 alin.2 Cod procedură penală în sensul că, fapta există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat, în mod legal și temeinic, instanța de fond a pronunțat condamnarea inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.26 raportat la art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.26 raportat la art.3 alin.2 din Legea nr.143/2000 pentru inculpatul și art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.3 alin.2 din legea nr.-, pentru inculpatul .
Având în vedere că probele dosarului dovedesc că inculpatul, nu a deținut niciodată droguri personal, nu a oferit, nu a pus în vânzare, nu a vândut droguri pentru că nu a avut in posesie astfel de substanțe, aceste activități fiind efectuate de o altă persoană, numitul, în mod corect prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de droguri în forma autoratului în infracțiunea de trafic de droguri în forma complicității.
Cum din probatoriul administrat reiese că același inculpat nu a realizat acte de instigare la infracțiunea de introducere în țară de droguri, prevăzută de art.3 alin.2 din Legea nr.143/2000, câtă vreme inculpatul a luat rezoluția infracțională de a trafica droguri înainte de data de 02.09.2005, când s-a întâlnit cu, la, împrejurarea care rezultă din declarația martorului și, în discuțiile cu numitul, cu și precum, și din informațiile deținute de organul de urmărire penală, în mod corect s-a dispus reținerea complicității și cu privire la această infracțiune.
Nu poate fi primită critica inculpatului, conform căreia hotărârea instanței de fond este greșită întrucât nu există urmare socialmente periculoasă a infracțiunilor prevăzute de art.2 și art.3 din Legea nr.143/2000, cât timp, acestea nu au creat un pericol pentru sănătatea publică întrucât drogurile fiind controlate, au ajuns în posesia organelor de urmărire penală, nefiind consumate de nicio persoană fizică.
Or, este cunoscut că infracțiunea de trafic de droguri este o infracțiune de intenție, de scop și nu de rezultat, nefiind necesar ca drogurile puse în vânzare să ajungă la o persoană care să le consume pentru a se putea reține infracțiunea de trafic de droguri, ci simplul trafic fiind încadrat de legiuitor ca infracțiune socialmente periculoasă.
Susținerea apelantului inculpat, folosită în apărare, privind încălcarea disp.art.68 Cod penal, în sensul că colaboratorul sub acoperire și-a depășit rolul și a devenit agent provocator, inculpatul implicându-se în activitatea infracțională ca urmare a instigării de către acest colaborator, este neîntemeiată, fiind respinsă în mod corect de instanța de fond ca nefondată. Din situația de fapt probată în cauză, rezultă că inculpatul a fost determinat să săvârșească faptele pe de o parte, de către inculpatul iar pe de altă parte, a realizat acte materiale din propria inițiativă, astfel: contactarea numitului, care la rândul său l-a determinat să desfășoare activitate infracțională, cerându-i să întreprindă diverse activități de organizare a întâlnirilor și deplasărilor necesare traficului de droguri, stabilirea deplasării la Chișinău împreună cu, participarea la întâlnirile cu, niciuna din aceste activități nefiind sugestionată de colaboratorul sub acoperire.
Nu poate fi primită nici critica privind greșita aplicare disp.art.41 alin.2 Cod penal, cu privire la infracțiunea de trafic de droguri de mare risc întrucât probele dosarului dovedesc că cei doi inculpați au săvârșit la diferite intervale de timp acțiuni care prezintă fiecare în parte conținutul aceleași infracțiuni în baza aceleiași rezoluții infracționale.
Criticile inculpatului, sunt neîntemeiate.
Materialul probator existent la dosar, a reușit să răstoarne prezumția de nevinovăție de care se bucură orice persoană conform art.52Cod procedură penală și art.66 alin.1 Cod procedură penală, reușind să dovedească mai presus de orice dubiu că, inculpatul a săvârșit infracțiunile deduse judecății.
Ori, potrivit art.66 Cod procedură penală, inculpatul nu este obligat să-și dovedească nevinovăția, însă atunci când există probe de vinovăție, are dreptul să probeze lipsa lor de temeinicie ceea ce, în cauză, apelantul, nu a făcut-
În ceea ce privește individualizarea pedepselor aplicate inculpaților, curtea constată că, Tribunalul Constanța a făcut o justă interpretare și aplicare a disp.art.72 Cod penal, reținând că inculpații nu sunt cunoscuți cu antecedente penale, împrejurare în raport de care, s-a reținut în favoarea acestora în mod justificat circumstanțele atenuante prevăzute de art.74 lit."a" Cod penal și art.74 alin.2 Cod penal, în raport de cantitatea modică de droguri traficate și, respectiv, introduse în România.
Curtea, mai constată că, regimul sancționator aplicat inculpaților a fost corect determinat atât în ceea ce privește cuantumul pedepselor cât și modalităților de executare a acestora, îndeplinind cerințele prevăzute de art.52 Cod penal referitoare la scopul pedepsei, acela de măsură reală de constrângere, de reeducare a inculpatului și de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.
Pentru considerentele expuse, alături de cele avute în vedere de instanța de fond și însușite de curte, se constată că, sentința penală apelată este legală și temeinică.
Drept urmare, apelurile declarate de inculpați, sunt nefondate urmând a fi respinse ca atare în temeiul art.379 alin.1 pct.1 lit."b" Cod procedură penală cu aplicarea corespunzătoare a disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală, în sensul că, va obliga apelanții inculpați la plata a câte 400 lei către stat reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 alin.1 pct.1 lit."b" Cod procedură penală,
Respinge ca nefondate apelurile penale declarate de:
- inculpat - domiciliat în municipiul B,--35, -Sc.2, Et.4, Ap.28 și
- inculpat - domiciliat în municipiul C,-, -1, Sc.A, Ap.9, județul C, împotriva sentinței penale nr.256 din data de 25 iunie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța în dosarul penal nr-.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă apelanții inculpați la plata a câte 400 lei către stat reprezentând cheltuieli judiciare avansate de stat.
Cu recurs, în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 05 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Jud.fond.
Red.dec.Jud./14.12.2009
Tehnored.Gref.-/2 ex.
Data: 14.12.2009
Președinte:Eleni Cristina MarcuJudecători:Eleni Cristina Marcu, Maria Uzună