Trafic internațional de droguri (legea 143/2000 art. 3). Decizia 168/2008. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE APPEL
DECIZIA PENALĂ Nr. 168
Ședința publică de la 11 2008
PREȘEDINTE: Constantin Mereanu JUDECĂTOR 2: Ștefan Făurar
- - - judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA
Pe rol, soluționarea apelurilor declarate de DIICOT - Biroul teritorial Mehedinți și inculpații, și -, împotriva sentinței penale nr. 284 din 9 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au răspuns inculpații, asistați de avocați și, apărători aleși și martorii și.
Procedura completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei, au fost audiate martorele prezente ale căror declarații se află atașate la dosar, după care, constatând apelurile în stare de judecată, s-a acordat cuvântul.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând motivele de apel scrise, depuse la dosar.
Astfel, în ceea ce privește nelegalitatea sentinței, învederează instanței că au fost încălcare dispoz. art. 118 lit. b cod penal, cu privire la confiscarea specială a bunurilor care au fost folosite la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților. Sub acest aspect, pune concluzii de aplicarea prevederilor textului menționat anterior în sensul ca, autoturismul cu privire la care s-a dispus și indisponibilizarea, să fie confiscat, bunul fiind folosit la săvârșirea infracțiunilor iar norma prev. de art. 118 lit. b cod penal, nu prevede în mod imperativ ca folosirea bunului să aibă semnificația unui act de executare care intră în conținutul laturii obiective a infracțiunii de trafic de droguri.
C de-al doilea motiv de apel invocat, vizează netemeinicia sentinței costând în reținerea nejustificată de către instanța de fond a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 cod penal, în beneficiul inculpaților, susținându-se că instanța de fond, prin pedepsele aplicate, nu a dat o semnificație corespunzătoare gradului ridicat de pericol social al faptelor comise de inculpați.
Sub acest aspect, solicită înlăturarea dispoz. art. 74 și 76 cod penal, motivând că nu se justifică în cauza dedusă judecății, avându-se în vedere modul concret de a acționa al inculpaților și atitudinea lor procesuală.
Concluzionând, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței, confiscarea autoturismului folosit de inculpați la săvârșirea infracțiunilor, cu privire la care s-a luat și măsura indisponibilizării, iar sub aspectul individualizării judiciare a pedepselor, aplicarea unor pedepse temeinice cu înlăturarea dispoz. art. 74 și 76 cod penal.
Avocat pentru apelanții inculpați, critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, dezvoltând motivele de apel scrise depuse la dosar.
În acest sens, susține că sentința este nelegală în condițiile în care inculpații au fost condamnați pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin.-1 și 2 din Legea nr. 143/2000, deși nu s-a făcut dovada cu mijloace de probe obținute în mod legal, în conformitate cu dispoz. art. 64 alin.2 cod pr.penală.
Sub acest aspect, susține că organele de urmărire penală, prin investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia, i-au determinat pe inculpați să săvârșească infracțiunile sancționate de dispozițiile Legii nr. 143/2000.
Or, jurisprudența europeană în materie, cu privire la folosirea agenților sub acoperire, evidențiază faptul că aceștia au obligația de a nu desfășura vreo activitate de natură să incite la săvârșirea de infracțiuni, iar hotărârea de condamnare nu trebuie să se sprijine în mod esențial pe probele obținute prin intermediul agenților sub acoperire.
Concluzionând, învederează instanței că probele administrate în cauză s-au obținut cu încălcarea dispozițiilor procedurale dar și a practicii CEDO în materia investigatorului și colaboratorului sub acoperire, nu se poate face dovada vinovăției inculpaților în acest mod, astfel că solicită desființarea sentinței și achitarea inculpaților pentru infracțiunile reținute în actul de sesizare.
C de-al doilea motiv de apel vizează, de asemenea, nelegalitatea sentinței cu privire la infracțiunea prev. de art. 3 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000 reținută în sarcina inculpatului, apărătorul susținând că nu s-a făcut dovada în nici un mod cu privire la introducerea drogurilor în țară din străinătate, solicitând, în consecință, achitarea inculpatului în baza art. 10 lit. a rap. la art. 11 pct. 2 lit. a cod pr.penală.
Avocat având cuvântul, achiesează la concluziile puse de avocat și susține la rândul său, motivul 3 de apel, vizând nelegalitatea sentinței, în sensul că instanța de fond a fost lipsită de rol activ și nu a administrat toate probele pentru stabilirea adevărului material și în vederea pronunțării unei soluții corespunzătoare din punct de vedere penal.
În acest sens, susține că în afara proceselor verbale încheiate de organele M, a raportului de constatare tehnico-științifică, declarațiilor inculpaților și a declarației unuia dintre martorii asistenți la operațiunea de flagrant - delict, nu a admis administrarea altor mijloace de probă deși, la prima instanță s-au formulat cereri în acest sens.
Concluzionează, în sensul admiterii apelurilor inculpaților, desființarea sentinței și achitarea inculpaților de orice penalitate, de asemenea, pune concluzii în sensul achitării inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 3 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000.
Într-o teză subsidiară, pune concluzii de admiterea apelului, desființarea sentinței și reținerea în beneficiul apelanților de circumstanțe atenuante, cu consecința coborârii pedepsei până la cuantumul de 3 ani pentru inculpații și.
Referitor la apelul declarat de DIICOT - Biroul teritorial Mehedinți, pune concluzii de respingere a acestuia ca nefondat, susținând că ambele motive invocate sunt neîntemeiate.
Astfel, susține că nu sunt incidente în cauză dispoz. art. 188 lit. b cod penal, privind confiscarea specială a autoturismului, acesta nu a fost folosit efectiv la comiterea infracțiunilor ci la deplasarea inculpaților, astfel că instanța de fond a reținut în mod corect că măsura confiscării speciale se poate dispune în baza art. 17 din Legea nr. 143/2000 rap. la art. 119 lit. b cod penal, numai în situația în care se dovedește că bunul a servit efectiv la realizarea laturii obiective a uneia dintre modalitățile normative ale infracțiunilor prev. de art. 2 - 10 din Legea nr. 143/2000, precum și în cazul în care se dovedește că mijlocul a fost fabricat și pregătit special în acest sens.
Critica privind netemeinicia sentinței susține că este nefondată raportat la circumstanțele personale ale inculpaților și la modul concret în care s-a reținut de către prima instanță că au fost săvârșite infracțiunile.
Reprezentantul parchetului având cuvântul, pune concluzii de respingerea apelurilor inculpaților ca nefondate, învederând instanței că materialul probator a fost administrat cu respectarea dispozițiilor legale, investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia au respectat normele procedurale, iar instanța de fond a manifestat rol activ și a administrat întregul probatoriu, atât cel din actul de sesizare cât și cel invocat de inculpați, prin apărători, pe parcursul cercetării judecătorești, în măsura în care s-a apreciat că acesta este util și pertinent soluționării cauzei.
Inculpații apelanți având pe rând cuvântul, își însușesc concluziile puse de apărătorii lor și solicită admiterea apelurilor, desființarea sentinței în sensul motivelor scrise depuse la dosar.
Cu privire la apelul declarat de parchet, inculpații, pe rând, pun concluzii de respingere a acestuia ca nefondat.
CURTEA,
Asupra apelurilor de față:
Prin sentința penală nr.284 din 9 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți, în baza art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art.74-76 CP, a fost condamnat inculpatul, fiul lui - și, născut la 6.06.1981 în Tg. J, Județul G, domiciliat în M,-,. 14,.3,.1,.6, Județul G, studii superioare, căsătorit, cetățean român, ocupația inginer la " - l C, pct. de lucru Tr. S, Calea nr.3, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale,la 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, cu interzicerea dr. prev. de art.64 lit.a teza a II- și lit.b CP, în condițiile art.71 CP, și la 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II- și lit.b CP.
În baza art.88 CP, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, începând cu 04.03.2008, până la pronunțare.
În baza art.350 CPP, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art.11 pct.2 lit.a CPP, rap.la art.10 lit.c CPP,a fost achitat inculpatul pentru infracțiunea de introducere în țară de droguri de mare risc, prev. de art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000.
În baza art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art.74-76 CP, a fost condamnat inculpatul,fiul lui și, născut la 9.01.1982 în M, Județul G, domiciliat în aceeași localitate,-, - 12,.D,.2,.5, Județul G, studii superioare, necăsătorit, cetățenie română, fără ocupație, fără antecedente penale, la 3 ani închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II- și lit.b CP, în condițiile art.71 CP, și la 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II- și lit.b CP.
În baza art.88 CP, s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, începând cu 04.03.2008, până la pronunțare.
În baza art.350 CPP, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului -.
În baza art.11 pct.2 lit.a CPP, rap.la art.10 lit.c CPP, a fost achitat inculpatul - pentru infracțiunea de introducere în țară de droguri de mare risc, prev. de art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000.
În baza art. art.2 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art.74-76 CP, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 26.06.1984 în M, Județul G, domiciliat în aceeași localitate,-, -.4,.2,.7, Județul G, studii - student anul IV la Facultatea de Științe Juridice Tg. J, necăsătorit, cetățenie română, stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, la 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de trafic de droguri de mare risc, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II- și lit.b CP, în condițiile art.71 CP, și la 2 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II- și lit.b CP.
În baza art.3 alin.1 și 2 din Legea nr.143/2000, cu aplic. art. 74-76 CP,a fost condamnat inculpatul la 5 ani închisoare pentru infracțiunea de introducere în țară de droguri de mare risc, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II- și lit.b CP, în condițiile art.71 CP, și la 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II- și lit.b CP.
În baza art.33-34 și art.35 CP, au fost contopite pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare, cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a teza a II- și lit.b CP, în condițiile art.71 CP, și 3 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a teza a II- și lit. b CP.
În baza art.88 CP, s-a dedus din pedeapsa rezultantă perioada reținerii și arestării preventive, începând cu 04.03.2008, până la pronunțare.
În baza art.350 CPP, a fost menținută măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art.17 din Legea nr.143/2000 și art.118 lit. f CPP, s-a dispus confiscarea cantității de 98,90 gr. pulbere, care conține cocaină, predată M, conform procesului-verbal din 04.03.2008, și sigilată în plic, cu sigiliul nr.50093, și depusă la camera de corpuri delicte, potrivit dovezii seria D nr.-.
S-a dispus ridicarea sechestrului asigurător aplicat prin ordonanța nr.11/D/P/2008 din 14.03.2008 a - Biroul teritorial Mehedinți, și restituirea autoturismului marca Volkswagen Golf 1,9, cu număr de identificare -, cu patru uși, culoare neagră, cu număr de înmatriculare -, către inculpatul, proprietarul autoturismului, care se află în curtea IPJ M, conform procesului-verbal din 14.03.2008.
În baza art.191 alin.2 CPP, au fost obligați inculpații - și la câte 400 lei fiecare, cheltuieli judiciare statului, și inculpatul la 600 lei cheltuieli judiciare în folosul statului.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a constatat că prin rechizitoriul întocmit de T- Biroul teritorial Mehedinți, s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților, și -, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.2 al 1 și 2 și art.3 al 1 și 2 din Legea nr.143/ 2000.
Ca stare de fapt, s-a reținut că la 13.02.2008 subofițerii din OMs -au sesizat din oficiu despre faptul că din M, Județul G și alte persoane din anturajul acestuia, distribuie unor persoane din Municipiul DTS, droguri de risc și de mare risc procurate din Spania.
Pentru administrarea de probe necesare justei soluționări a cauzei s-a procedat potrivit art.2241C.P.P. la folosirea investigatorului sub acoperire și a colaboratorului acestuia.
La 2.03.2008 în Municipiul DTS în fața marketului "Plus " situat pe b-dul - a avut loc o întâlnire între colaborator și inculpatul, care s-a oferit să-i vândă în ziua următoare 100 gr de cocaină cu suma de 6.000 euro.
Existând date și informații certe că la 3.03.2008 în localitatea, Județul G se vor vinde droguri colaboratorului s-a procedat la organizarea flagrantului.
Astfel, în jurul orelor 18,00 la intersecția 70 cu N ce face legătura între satul și comuna, a apărut un autoturism marca " Volkswagen Golf" cu numărul de înmatriculare GJ-06-A, în care se aflau 3 tineri.
Autoturismul a oprit lângă cel în care se afla colaboratorul și din el a coborât inculpatul, care a încercat să-l atragă în pădurea situată în apropiere pentru a-l verifica dacă are sau nu suma de 6.000 euro, așa cum stabilise anterior. Colaboratorul a refuzat, dar i-a arătat suma de 6.000 euro și a acceptat ca autoturismul său să fie condus de inculpat spre satul unde se aflau cei doi frați cu " marfa". La un moment dat, în apropierea satului cele două autoturisme s-au oprit paralel, unul față de celălalt, timp în care colaboratorul a dat inculpatului - suma de 6.000 euro, primind de la acesta aproximativ 100 gr substanță albă.
de culoare albă vândută de cei trei a fost expertizată de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor B, iar prin raportul de constatare tehnico - științifică nr.-/ 4.03.2008 s-a concluzionat că: Proba cu masa de 99 gr conține cocaină.
După aceasta, împreună cu s-au deplasat la autoturismul acestuia, unde se aflau numitul - și i-a predat întreaga sumă pentru aon umăra și verifica dacă este autentică".
S-a arătat că faptele așa cum au fost expuse sunt dovedite cu declarațiile celor trei inculpați, procesul verbal de prindere în flagrant și raportul de constatare tehnico - științifică.
S-a arătat în continuare în rechizitoriu că potrivit art.3 al 1 și 2 din Legea nr.143/2000" introducerea sau scoaterea de droguri din țară, precum și importul ori exportul de droguri de mare risc, fără drept, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 15 la 25 ani.
Potrivit raportului de constatare tehnico - științifică nr.-/ 4.03.2000 proba cu masa de 99 gr conține cocaină - drog de mare risc, care face parte din tabelul anexă nr.22 din Legea nr.143/2000.
activ al infracțiunii poate fi orice persoană, legea nu condiționează de vreo anumită calitate existența subiectului activ.
Latura obiectivă constă în acțiunea de introducere fără drept de droguri de risc sau de mare risc. A introduce, înseamnă a trece ascuns prin vamă sau prin alte locuri drogurile respective.
S-a reținut că inculpatul a declarat că în februarie 2008 a fost în Italia și când a venit în țară a spus că a făcut rost de droguri.
Inculpatul a afirmat că în timp ce se afla în Italia, a cunoscut un tânăr "" de la care a înțeles că se ocupa cu trafic de droguri. Așadar, s-a concluzionat că din declarațiile celor doi rezultă cu certitudine că drogurile de cocaină au fost luate din Italia și introduse fără drept în țară.
S-a arătat că, infracțiunea prev. de art. 3 al 1 și 2 din Legea nr.143/2000 se consumă în momentul în care au fost introduse drogurile pe teritoriul țării.
În ipoteza în care subiectul activ al infracțiunii a fost prins imediat după ce a trecut frontiera, având asupra sa droguri, ne aflăm în prezența infracțiunii în formă consumată.
Dacă după ce a introdus drogurile în țară, subiectul activ al infracțiunii prev. de art. 3 al 1 și 2 din Legea nr.143/2000 săvârșește o nouă infracțiune, dacă distribuie, vinde, deține, livrează cu orice titlu, acesta realizează și elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.2 al 1 și 2 din Legea nr.143/2000.
Cei trei inculpați, s-a reținut că au calitate de autori pentru că fiecare au săvârșit în mod nemijlocit fapta prev. de art. 2 al 2 din Legea nr.143/2000. Semnificativ în acest sens este relatarea persoanei sub acoperire în sensul că cei trei inculpați au venit cu o singură mașină, condusă de și s-au întâlnit în punctul stabilit anterior cu colaboratorul. Aici, unul a condus mașina colaboratorului, altul a dat cele 100 gr de cocaină și cel de al treilea a primit cei 6.000 euro.
S-a menționat că, în speță nu este vorba de un grup infracțional organizat, dar se apreciază că sunt realizate cerințele art.75 lit. a Cod Penal, în sensul săvârșirii faptei de trei sau mai multe persoane împreună.
Modul de desfășurare în timp și în spațiu a acțiunii de vânzare a drogurilor, astfel unul a condus mașina, cel de al doilea a dat cocaina și cel de al treilea a primit banii relevă o cooperare, în sensul cerințelor art.75 lit. a cu Cod Penal referire la art.2 al 1 și 2 din Legea nr.143/2000.
Cantitatea de droguri de mare risc rămasă în urma analizelor de laborator 98,90 gr cocaină se află în custodia O
S-a mai menționat că inculpații au recunoscut inițial faptele comise și nu sunt cunoscuți cu antecedente penale.
S-a precizat că prin ordonanța nr.11/ 3.03.2008 s-a dispus autorizarea provizorie a interceptărilor convorbirilor telefonice ordonanță care a fost confirmată prin încheierea din 10.03.2008 și s-a atașat copia CD-ului ce cuprinde înregistrările făcute în baza ordonanței, cât și nota de redare confirmată de procuror.
Totodată, prin ordonanța din 14.03.2008 s-a indisponibilizat în vederea confiscării autoturismului marca "Volkswagen Golf 1,9 TDI " cu număr de identificare -, cu fabricație 2001, cu număr de înmatriculare - în valoare de 9.400 euro, proprietatea inculpatul. În susținerea ordonanței de indisponibilizare a autoturismului s-a precizat că din probele administrate în cauză s-a reținut că rezultă că în ziua de 2.03.2008 inculpatul a venit din M cu cantitatea de 100 gr cocaină, pe care i-a arătat-o colaboratorului, apoi a doua zi din M, la întâlnire, cu aceeași cantitate de droguri de mare risc. Pe acest traseu M - D Tr. S, M -, inculpații s-au folosit de autoturismul -, proprietatea inculpatul.
În vederea soluționării cauzei s-a procedat la audierea celor trei inculpați.
Inculpatul a declarat că nu mai menține declarațiile date la urmărirea penală, motivând că prima declarație de la poliție a fost dată sub amenințare, iar în cea ulterioară, la procuror și-a menținut cele declarate polițiștilor la sfatul avocatului său. Pentru declarația dată judecătorului care l-a arestat a motivat că a fost învățat tot de avocat ce să declare. În continuare a declarat că îl cunoscuse pe numitul (cumpărătorul drogurilor) cu cca 4 ani înainte și că a păstrat legătura cu el, acesta locuind în Pe 9.02.2008 și-a sărbătorit ziua de naștere și atunci a venit și care a stat lângă. După 2-3 zile a fost sunat de și a cerut să se întâlnească cu care locuia în
, a venit cu mașina condusă de fratele său - și toți trei s-au întâlnit în parcarea de la marketul "Plus" din Tr. S cu numitul. De acolo au plecat la un bar unde a întrebat dacă cunosc fete care să meargă în Italia, întrebare pusă în mod special lui despre care știa că mergea în Italia sau că a fost în Italia, aspect pe care inculpatul și-l explică prin aceea că anterior discutaseră la barul unde organizase aniversarea zilei de naștere. Totodată, i-a întrebat dacă pot să-i aducă droguri de la T, întrucât el a avut probleme și nu mai poate merge, cei trei nefiind de acord. După plecarea lui, inculpatul a aflat de la că va pleca în Italia pentru a vinde un autoturism.
După trei zile inculpatul a susținut că a fost sunat de și întrebat dacă s-au gândit la propunerea lui și aflând că nu sunt de acord cu propunerea de a aduce niște droguri din T, a întrebat despre și i-a cerut numărul de telefon pe care nu i l-a dat, spunându-i că nu îl cunoaște. La reîntoarcerea în țară, a fost sunat de și atunci i-a comunicat acestuia convorbirea cu și totodată l-a întrebat dacă este de acord să-i dea numărul de telefon, lucru acceptat de, iar inculpatul l-a sunat pe și i-a dat numărul telefonului inc..
Inculpatul a relatat că, după cca o oră, a fost sunat de care i-a comunicat că, a fost de acord să-i aducă drogurile din T și când va ajunge în Tr. S se vor întâlni la locuința sa să ia drogurile și să-i dea banii pentru ele inc.. A fost de acord și s-au întâlnit la domiciliul său, a văzut o la pentru care acesta susținea că a dat 4.500-4.700 euro, iar avea la el doar 3000 euro și din acest motiv nu s-au înțeles, astfel că a rămas ca băiatul din C să-l sune când va avea diferența de bani. A doua zi susține că a fost sunat de, comunicându-i că are banii.
După discuția din apartament, a plecat să-l ducă la M pe, deși după acesta venise și fratele său - care nu a vrut să urce în apartament pentru că știa că se întâlnesc cu. Pe drum, spre M, a primit iar telefon de la și a înțeles, din convorbirea acestuia cu că îi comunicase că atunci când va face rost de bani să se întâlnească la Ja distanței între M și
Ziua următoare, după ce i-a comunicat lui că a primit telefon de la că are banii, acesta i-a spus să vină să îl ia de la Acolo au fost întrebați de inc. - unde merg, i-au spus că merg să se întâlnească cu băiatul de la C, inculpatul - afirmând că merge și el ca să fie lăsat la bunici, în apropiere de. Mai precizează că - nu a mers cu mașina lui, pentru că aceasta avea consum mare de benzină.
Când s-au întâlnit cu băiatul din C, a declarat că s-a dat jos să-l salute, iar inc. a plecat spre, lăsându-l cu care i-a arătat că are banii. L-a sunat pe și a aflat că a plecat cu mașina pentru că i s-a părut ceva suspect și le-a cerut celor doi să vină după el.
Inculpatul a declarat că băiatul din C i-a spus să conducă el mașina acestuia și a plecat după care conducea mașina cu care veniseră la întâlnire.
Când inc. a oprit mașina, a oprit și el, iar a venit la mașina în care se afla așezat pe bancheta din spate, i-a dat punga cu drogurile acestuia și inculpatul a primit banii.
Atunci, inculpatul a susține că a coborât din mașina lui, s-a urcat la volanul mașinii sale, i-a dat banii lui - care se afla pe scaunul din față dreapta, urmând ca acesta să-i dea lui care trebuia să urce și să stea pe scaunul din spatele mașinii.
După ce au plecat, la circa 500 au fost opriți de poliție și s- găsit suma de bani la -.
Audiat fiind și inculpatul, a precizat la fel, că nu mai menține nici o declarație, că a fost bătut de polițiști, amenințat la procuratură, iar la judecătorul care l-a arestat, a fost învățat de avocat ce să declare. În instanță, a precizat că îl cunoaște pe inculpatul din liceu, după care plecând la muncă în Italia, s-au văzut rar, când venea în țară, doar în perioada sesiunilor.
În februarie 2008 fost invitat de acesta la ziua lui, iar lângă el a stat un băiat cunoscut de sărbătorit. La 2-3 zile a fost chemat la Tr. S de inculpatul, spunând că acel băiat vrea să discute ceva cu el. Pentru că băuse a venit de la M cu mașina condusă de fratele său, s-au întâlnit cu inculpatul la Podul și împreună au mers în parcarea de la magazinul "Plus" unde urma să vină și băiatul din
De acolo au plecat toți patru la un bar din apropiere. Acesta i-a rugat dacă pot să-i aducă niște droguri din T și ei l-au refuzat. Pentru că trebuia să plece în Italia, l-a invitat pe la un bar la un suc și a aflat că acel băiat din C se numește și că se droghează.
A plecat ulterior în Italia și i-a spus inculpatului că urma să se întoarcă în jurul datei de 4.03.2008 când avea sesiune. În Italia, a vândut o mașină cu 4.750 euro, după care a venit în țară și l-a sunat pe fratele său care nu a răspuns, condiții în care a vorbit cu inculpatul, pe care l-a rugat să-l ducă din S la M și a aflat de la acesta că băiatul din C ceruse telefonul lui. După circa o J de oră a fost sunat de băiatul din C care a revenit cu propunerea de a-i aduce droguri din T pe care inițial l-a refuzat. cu care l-a sfătuit să facă în așa fel să fie bine, când băiatul de la Car evenit cu telefonul la insistențe a acceptat. Înainte de a ajunge în autogară în T, l-a anunțat pe inculpatul care urma să-i comunice aceasta persoanei din
La scurt timp a fost sunat de acel băiat din C care i-a explicat că în autogară în T să ia un ziar în mână și să vorbesc cu un băiat în trening roșu cu o . pe cap pe care să îl întrebe dacă îl cheamă "", de la care va primi drogurile și să-i plătească 4.700 euro, urmând ca banii să-i fie restituiți, plus o recompensă.
Referitor la bani, a înțeles că acest băiat știa că are bani la el de la inculpatul și i-a spus că trebuie să plătească 4.500 - 4.700 euro.
După ce a plecat din T, l-a sunat pe inculpatul care i-a spus că a vorbit cu băiatul din C și că urma să se întâlnească la inculpatul acasă.
Pe drum, spre Tr.S l-a sunat și pe fratele său ca să vină să-l ducă la M, întrucât inculpatul nu știa când putea să facă acest lucru.
La sosirea în Tr.S a arătat a fost așteptat de inculpatul și -, au mers la locuința celui dintâi, inculpatul - refuzând să urce în apartament și a așteptat în parcare, în fața blocului. A venit băiatul din C care nu a avut decât 3000 de euro la el, spunând că mai avea de primit niște bani, condiții în care nu a acceptat să-i dea drogurile. După aceea au plecat toți trei spre M, convenind să se întâlnească când cel care cumpăra drogurile avea suma de 6000 euro.
În drum spre Maf ost sunat pe telefonul său de băiatul respectiv și acesta i-a făcut semn să oprească, el fiind în mașină cu fratele și când a oprit a aflat că băiatul din C dorea să vorbească cu el. Au vorbit și stabilit să se întâlnească a doua zi în dreptul localității. Ziua următoare, a primit telefon de la care i-a transmis că trebuie să se întâlnească cu acel băiat la locul stabilit și pentru că nu avea cu ce se deplasa l-a solicitat pe inc..
Acesta a venit la M, la un bar unde se afla și fratele său - care aflând că merg spre, a cerut să-l ia și pe el pentru a ajunge la. Deși până la sosirea la locul întâlnirii au trecut prin și pentru că trebuiau să se abată din drum până într-un sat și întârziaseră, inculpatul - a acceptat să-i însoțească. A precizat că bunicii lor locuiesc în satul, comuna, lângă.
Când au ajuns la locul de întâlnire, a constatat că acel băiat de la C era însoțit de o fată. Inculpatul s-a dat jos și a mers la aceștia. În continuare a arătat că, văzând că acel băiat nu este singur și cum a trecut pe lângă ei și o altă mașină, s-a speriat, a pornit mașina și a plecat cca 1 km, înapoi spre. A fost sunat de inculpatul, fiind liniștit că totul este în regulă, a oprit și a văzut că mașina băiatului din C era condusă de. S-a dus la mașina cu care venise acel băiat din C și susține că acea persoană i-a arătat banii pe care i-a dat inculpatul să îi țină până îi va aduce drogurile. Cum drogurile le avea în buzunar, băiatul din C s-a dat jos, a luat drogurile, după care a plecat.
S-au întors la mașina lor, inculpatul a urcat la volan și pe drum i-a dat banii inculpatuluui -, spunând să-i dea acestuia, dar - i-a băgat în buzunar. A precizat că nu a numărat banii, dar știa că trebuie să fie 4700 euro. Mai susține că banii nu au fost numărați pentru că la scurt timp au fost opriți de poliție și din acest motiv a băgat și fratele său banii în buzunar.
Inculpatul - în interogatoriul luat de instanță a declarat că, menține ceea ce a spus în fața procurorului și judecătorului care l-a arestat, cu mici excepții și anume că l-a cunoscut pe băiatul din C pe nume la barul la care au fost toți trei atunci când l-a adus pe fratele său la Tr. S, pentru că acesta și inculpatul urmau să se întâlnească cu acel băiat. Acolo, cel din C le-a propus la toți trei să-i aducă niște droguri de la o persoană din T, propunere pe care au refuzat-o și s-au despărțit.
După aceea, a precizat că au fost la un alt bar toți trei, au băut un suc și au stat de vorbă deoarece inculpatul urma să plece în Italia să vândă o mașină care era defectă și să facă rost de bani pentru sesiune. Când acesta a revenit din Italia, susține că a fost sunat să vină să îl ia din Tr. S până la M, condiții în care a luat mașina tatălui său. În S l-a sunat pe inculpatul pentru a merge împreună întrucât nu știa locul unde autocarul. Când a sosit inculpatul au plecat toți trei și atunci a aflat că fratele său și trebuiau să ajungă la locuința acestuia din urmă pentru a se întâlni cu acel băiat din El a rămas în parcarea de la bloc, iar cei doi au urcat în apartament. În timp ce fratele său se afla în apartament, l-a văzut pe inculpatul că a ieșit din scara blocului, a plecat și a revenit cu respectivul băiat din
După cca 15-20 de minute l-a observat plecând pe băiatul din C și în urma lui după 3 minute au apărut și inculpații. A mai declarat că inculpatul s-a urcat în mașina sa și a aflat că merge la M și inculpatul cu mașina proprie.
Pe drum, inculpatul i-a făcut semn să oprească și a aflat că vrea să discute cu fratele său care a urcat în cealaltă mașină, iar el și-a continuat drumul singur până în localitatea
Acolo a aflat că fratele său discutase cu acea persoană din C, fără alte amănunte.
Ziua următoare a ieșit cu fratele său la o cafea și la un moment dat a apărut și inculpatul, care a vorbit cu, spunând că trebuie să plece la. Atunci i-a întrebat dacă vor să-l ducă și pe el în comuna, sat.Menții din.
A precizat că știa că merg la întâlnire cu acel băiat din C pentru a primi niște bani de la acesta.
Au ajuns în apropierea comunei, iar din locul în care aceștia trebuiau să facă la stânga pentru a merge la locul stabilit de întâlnire, mai erau 5- 6 km până la locuința bunicilor.
În acest timp inculpatul a vorbit la telefon cu băiatul de la C și i-a spus că îl vor lăsa la bunici la întoarcere pentru că întârziau la întâlnire. Când au ieșit din au oprit la un bar și au băut o cafea, iar inculpatul a vorbit din nou la telefon.
A mai declarat că până când au ajuns la întâlnire și pe tot traseul, mașina a fost condusă de inculpatul, în dreapta față a stat fratele său și el pe bancheta din spate.
Au oprit mașina la cca 5 distanță de mașina cu care venise acel băiat, iar inculpatul s-a dat jos, a mers la acea mașină, iar fratele a coborât și s-a urcat la volan, plecând cu autoturismul spre, afirmând că ceva nu este în regulă.
În continuare a declarat că inculpatul a fost sunat de și au stabilit să se întâlnească după ce treceau de o pădure. S-au întâlnit și inculpatul s-a dus la portiera din spate a mașinii băiatului din C, observând că inculpatul era la volanul acelei mașini. Inculpatul a coborât, a venit la mașina sa, ocazie cu care relatează că acesta i-a dat o sumă de bani pe care a spus să o dea fratelui său, după care a venit și în momentul în care inc. avea contactul pus pentru a porni mașina.
A că nu a dat banii fratelui său întrucât cei doi i-au spus să îi numere. Când a început să-i numere au fost opriți de poliție. A arătat că el nu știa nimic de droguri, dar i-a spus ulterior inculpatul că a avut droguri asupra lui. După circa 10 minute a apărut cineva cu o și întrebându-i ce știu despre ea, toți au răspuns că nu cunosc nimic.
În cauză a fost audiat martorul asistent, urmare a admiterii cererii formulată de inculpați și procuror de a fi ascultați martorii din procesul-verbal de prindere în flagrant, iar martorul asistent nu a putut fi audiat, fiind plecat în străinătate, fără a i se cunoaște adresa unde locuiește.
Martorul a declarat că se afla în apropiere împreună cu martorul când a auzit 3-4 focuri de armă și când s-au apropiat au văzut două mașini oprite și pe asfalt erau culcate trei persoane. Li s-a spus de o altă persoană să stea lângă acesta, aflând mai târziu că era polițist.
La un moment dat au mai venit 4-5 mașini în care se aflau polițiști.
A văzut când cele trei persoane care erau cu cătușe și culcate pe asfalt, au fost ridicate în picioare și s-a început de cei prezenți să caute prin buzunarelor celor trei, prin mașină, dar nu a observat să se fi găsit ceva. După circa 10 minute și după ce li s-a luat numărul de telefon și adresa, martorul a arătat că li s-a spus că pot pleca urmând a doua zi să dea o declarație.
Au plecat acasă, dar la orele 23,00 au fost chemați de polițiști să vină la Tr.
A declarat că au venit în Tr. S, fără a se stabili un loc de întâlnire, urmând ca să sune când ajung, pe numărul rămas în telefonul lui cu care vorbiseră.
La intrarea în Tr. S au fost așteptați de o persoană pe care au recunoscut-o că a fost la acea acțiune a poliției. Au intrat într-un bar și au rămas să aștepte și alți polițiști. A mai precizat că ulterior au venit și alte persoane cu una sau două hârtii bătute la mașină, li s-au dat să le citească și să le semneze. A mai relatatcă martorul a citit conținutul procesului verbal, dar el nu l-a mai citit pentru că acest martor i-a relatat că scrie că au fost prezenți ca martori la acțiunea poliției. În continuare a menționat că la fața locului a observat pe asfalt niște bani, respectiv euro, acte de mașină și telefoane și martorul s-a gândit că acestea aparțin celor trei persoane cercetate.
în afară de bani, acte și telefoane susține că nu a mai văzut. A mai adăugat faptul că atunci când ei au ajuns la fața locului, nu era nimic pe asfaltul străzii, iar banii și bunurile au apărut ulterior, însă nu a observat de unde au fost luate, întrucât nu a fost atent, considerând că nu este lui. A recunoscut în schimb că a fost rugat să citească procesul-verbal și să îl semneze.
Coroborând întregul material probator administrat în cauză, instanța a reținut că la data de 3.03.2008 în jurul orelor 18,00, la intersecția 70 cu N ce face legătura între satul și comuna au fost prinși în flagrant inculpații, și -, imediat după ce aceștia vânduseră 100 gr cocaină, care a fost adusă din Italia de inc..
În susținerea acestei stări de fapt stau următoarele probe - Procesul verbal încheiat la 13.02.2008 din care rezultă cele afirmate de inculpat că s-au întâlnit cu în parcarea de la "Plus" din Tr. S, că au fost împreună la bar, după care s-au despărțit.
Din același proces-verbal a rezultat că s-a aflat de la colaborator că i s-a făcut cunoștință de către inculpatul cu ceilalți doi și aceștia au spus că au de vânzare 100 gr. cocaină pentru care pretind suma de 6000 euro și a rămas să fie sunat peste cca o săptămână, după ce vor aduce drogurile din Italia.
Procesul verbal din 02.03.2008 de supraveghere din care a rezultat că inculpatul a plecat din apartamentul său, după ce urcase cu inculpatul, a mers la colaboratorul poliției și au revenit împreună la apartamentul respectiv unde erau așteptați de. După 20 de minute a coborât colaboratorul poliției, apoi cei doi inculpați și fiecare s-a urcat în altă mașină, pe inc. așteptându-l o persoană într-un autoturism - și au plecat spre La ieșirea din Tr.S, inc. a coborât din mașina în care se afla și a urcat în mașina inc. cu care au mers până în localitatea
Aceste consemnări au fost confirmate de inculpatul - care relatează că într-adevăr el a rămas în parcare, că ceilalți doi inculpați au urcat în apartamentul inculpatul, că acesta ulterior a ieșit singur, a plecat și s-a întors cu o altă persoană și împreună au intrat iar în scara blocului. La ieșire, a plecat prima acea persoană și după un timp scurt susține că au apărut și inculpații, aspecte care corespund cu cele reținute în acest proces verbal.
De altfel, și ceilalți doi inculpați nu au negat aceste împrejurări.
În același proces-verbal s-a mai menționat și despre discuția privind prețul drogurilor, discuție pe care nu o nici și nici, dar s-a apărat în sensul că aceste droguri le cumpărase pentru cel cu care s-au întâlnit și inculpatul a recunoscut că nu a vrut să îi dea drogurile pentru că nu a primit suma care susține că o achitase pentru acestea.
-O altă probă a reprezentat-o procesul verbal de prindere în flagrant, din care reiese că la întâlnire cu cel care trebuia să primească drogurile au venit cei trei inculpați și că în schimbul sumei de 6000 euro, aceștia au dat o cu droguri. De asemenea, s-a constatat că atunci când au fost prinși, în buzunarul inculpatului - s-a găsit suma de 6000 euro, seriile bacnotelor găsite la acesta corespund cu seriile acelor bacnote puse la dispoziția colaboratorului de către poliție, pentru cumpărarea drogurilor aduse de inculpați.
Totodată, s-a menționat că s-a adus și punga cu substanță albă de către cumpărător, despre care inculpații au declarat că nu cunosc nimic, iar referitor la banii găsiți au precizat că i-au împrumutat.
Cele consemnate în acest proces-verbal au fost confirmate prin declarațiile ulterioare ale inculpaților, care au recunoscut că punga cu droguri ei au adus-o și au dat-o colaboratorului poliției, pentru care au primit și suma de bani găsită la inculpatul -.
-Declarația martorului asistent de asemenea a susținut consemnările din procesul-verbal de prindere în flagrant, în sensul că a văzut când polițiști au început să caute prin mașină, prin buzunarele celor trei persoane reținute, declarând în același timp că nu a fost atent la tot ceea ce făceau polițiștii, dar la un moment dat a fost atenționat și a observat că pe asfalt erau bani, acte și telefoane care nu au existat la sosirea sa și pentru aceste considerente s-a gândit că pot să aparțină inculpaților.
Așa cum a precizat martorul, el și prietenul său se aflau la circa 7-8 distanță și vorbeau cu un cunoscut al martorului, iar în timpul discuțiilor au fost chemați să vadă banii. Din cele relatate a rezultat că o mare parte din acțiunile desfășurate cu ocazia prinderii în flagrant și descrise în procesul verbal au fost percepute în mod nemijlocit de martor, însă nu a contestat nici celelalte aspecte consemnate în același act, dar a motivat că nu a observat tot ce s-a întâmplat cu acel prilej, nefiind atent.
Instanța a apreciat, față de cele declarate de martorul asistent și de faptul că a semnat atât el și martorul, cât și inculpații procesul verbal de prindere în flagrant, fără obiecțiuni, că acesta reflectă realitatea.
Cu privire la semnarea procesului verbal, martorul audiat deși a susținut că nu l-a citit în întregime, a făcut precizarea că acesta a fost citit de martorul, astfel că depoziția martorului referitoare la această împrejurare, coroborată cu semnarea procesului verbal și de, fără obiecții, dovedește că derularea faptelor consemnate în acesta, corespund realității.
Însăși martorul a susținut că lucrătorii de poliție i-au rugat pe cei doi, respectiv pe el și pe să citească procesul verbal, după care să-l semneze, neexistând nici un fel de presiune din partea celor care l-au întocmit.
De altfel, nici inculpații nu au contestat cele consemnate în acest proces-verbal, al cărui conținut nu vine în contradicție cu declarațiile date de inculpați.
- Procesul verbal din 3.03.2008 de înseriere a banilor (euro) care urmau să fie dați colaboratorului dovedește că seriile bacnotelor din acest proces-verbal corespund cu seriile bancnotelor găsite la inculpatul - și menționate în procesul verbal de prindere în flagrant.
De asemeni, cantitatea de substanță albă primită de colaboratorul organelor de anchetă a fost expertizată și s-a constatat prin raportul de constatare tehnico-științifică nr.- din 04.03.2008 că proba trimisă cu masa de 99 grame conține cocaină, fenacetină, lidocaină și levamisol.
Din tabelul anexă la raport a rezultat că drogul cocaină aflat în substanța expertizată este cel mai puternic și predomină în masa de substanță expertizată în raport cu celelalte combinații de substanțe.
În declarațiile date de inculpați în tot cursul urmăririi penale, aceștia au recunoscut că toți trei au fost la întâlnire cu colaboratorul, că inculpatul a mers cu autoturismul lui până la locul de întâlnire, că inc. avea drogurile pe care le-a dat acestui colaborator, că s-a primit în schimb 6000 euro și că banii au ajuns la -, poliția găsind întreaga sumă de bani la acesta. Inculpatul - nu a recunoscut în fața instanței că avea cunoștință că banii proveneau din vânzarea de droguri, deși la urmărirea a precizat că știa că ceilalți doi inculpați trebuiau să vândă droguri acelui băiat din
A motivat că plecarea sa cu aceștia a fost făcută doar în scopul de a ajunge în satul bunicilor, profitând de deplasarea ce hotărâseră să o facă ceilalți doi inculpați.
Această apărare nu a putut fi primită de instanță, întrucât dacă acesta ar fi fost scopul deplasării inculpatului -, putea coborî din mașină când a ajuns la o distanță de 5- 6 km de locuința bunicilor, mai ales că susține că știa despre cei doi că urmează să se întâlnească cu băiatul din C și să primească niște bani de la acesta.
S-a avut în vedere totodată prima întâlnire de la bar din 13.02.2008 la care a recunoscut că a participat și inculpatul - și a înțeles că pe acea persoană o interesau fete pentru a le trimite în Italia sau procurarea unor droguri și cum cei doi inculpați nu au plecat însoțiți de vreo fată, rezultă că și-a dat seama că este vorba despre droguri.
Faptul că a realizat că urma să se facă o tranzacție cu droguri, a rezultat și din împrejurarea cunoscută de acesta că cei doi inculpați se întâlniseră cu acel băiat din C, cu o zi înainte de prinderea în flagrant, cât și din discuțiile repetate purtate de ceilalți doi inculpați la telefon cu băiatul respectiv și din faptul că banii au fost găsiți asupra lui, deși avusese suficient timp să îi înmâneze fratelui său.
Mai mult decât atât, din declarația dată la urmărirea penală de inculpatul, a rezultat că fratele său cunoștea că este vorba de cocaină și că a fost de acord să-i însoțească, cu condiția să nu-l implice în mod direct în problemele lor.
Colaborarea inculpatului - cu ceilalți doi inculpați la vânzarea cocainei mai a fost dovedită și cu declarația dată de inculpatul la procuror, unde a precizează că în ziua prinderii în flagrant a fost sunat de să vină să ia de la M pe el și pe fratele său spre a-i duce la întâlnirea cu băiatul din C, aspect care s-a coroborat cu cele declarate de inculpatul în aceeași fază a procesului penal, în sensul că cei doi frați stabiliseră să meargă împreună.
S-a reținut ca fiind adevărat că ulterior au motivat deplasarea inculpatului - în alt scop, dar în raport de drumul ales, de faptul că nejustificat nu au ajuns la bunicii acestuia care se aflau la o distanță de câteva minute de mers până a ajunge la locuința lor, dovedește că intenția inculpatului - nu era de a-și vizita bunicii, mai ales că această hotărâre susține că a luat-o la bar, fără a fi plănuit anterior o vizită la bunici.
În susținerea celor arătate mai sus a fost și afirmația inculpatului - care motivează că nu a fost dus la bunicii săi când au trecut pe lângă satul unde locuiau aceștia, întrucât întârziau la întâlnire, pentru ca apoi să afirme că înainte de a ajunge la locul stabilit au oprit la un bar pentru a bea o cafea, aspect care infirmă apărarea formulată, în sensul că se grăbeau și dovedește că intenția sa a fost să meargă cu cei doi inculpați.
Astfel, s-a demonstrat că inculpatul - i-a însoțit pe ceilalți doi inculpați în cunoștință de cauză, cu privire la vânzarea drogurilor, așa cum a și recunoscut la urmărirea penală că a mers cu aceștia pentru că le era frică ca cel cu care urmau să se întâlnească să nu vină însoțit, cât și pentru a verifica banii să nu fie falși.
Or toate aceste împrejurări au exclus varianta că inculpatul - nu a cunoscut că era vorba de vânzarea unor droguri și dovedesc că a acceptat să colaboreze și să participe la această operațiune de vânzare, atât pentru a-i apăra pe cei doi în cazul în care ar fi fost necesar, cât și pentru a verifica dacă banii primiți sunt autentici, fiind vorba de o sumă mare de bani. Așa s-a explicat și faptul că banii au fost găsiți la acesta la prinderea în flagrant, ceea ce a demonstrat participarea sa la vânzare, câtă vreme inculpatul - chiar recunoaște că a numărat și verificat acești bani până la apariția poliției, după care i-a pus în buzunar.
Referitor la inculpatul, în ceea ce-l privește s-a dovedit că i-a transportat pe frații, cât și drogurile pentru a putea fi vândute și tot el a fost cel care a intermediat vânzarea, prin punerea în legătură cu cumpărătorul, prin oferirea apartamentului pentru a se negocia condițiile vânzării.
Inculpatul de asemenea a fost implicat în vânzarea drogurilor, el fiind și cel care le-a procurat și tot el a stabilit prețul de vânzare.
Față de cele de mai sus, s-a reținut că faptele celor trei inculpați de a face diverse acțiuni pentru punerea în vânzare a drogurilor și de a contribui prin acțiunile lor la vânzarea acestora întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art.2 al 1 și 2 din Legea nr.143/2000.
Cu privire la circumstanța prevăzută de art.75 lit. a C.P.P. la care s-a făcut referire în rechizitoriu dar care nu este reținută în încadrarea juridică din dispozitivul actului de sesizare, instanța a apreciat că această agravantă nu-și găsește aplicabilitatea, având în vedere că inculpații au acționat în calitate de autori ai infracțiunii și fiecare au desfășurat anumite activități distincte,având ca scop unic vânzarea drogurilor.
Cu toate că nu s-a putut stabili cât din suma obținută revenea fiecărui inculpat, aceasta nu are relevanță, câtă vreme legea nu condiționează existența infracțiunii de obținerea unui anumit profit. Cert este că inculpatul aștepta să primească o sumă de bani așa cum recunoaște și el și cum declară la urmărirea penală că urma să-i dea 1000 euro, iar restul de bani rămâneau fraților.
Susținerile inculpaților prin apărători, că probele administrate în cursul urmăririi penale au fost obținute ilegal cu încălcarea art.68 al 2.C.P.P. cât și pentru că autorizarea activităților desfășurate de investigator și colaborator trebui-au să fie în mod concret descrise în ordonanța procurorului, nu s-au constatat a fi întemeiate pentru următoarele considerente.
Prin ordonanța nr.11/D/P/2008 din 13.02.2008 aflată în copie la dosar au fost menționatele activitățile pentru care au fost autorizați investigatorul și colaboratorul să le efectueze.
Totodată, s-a apreciat că nu au rezultat din probe că aceștia au recurs la provocări pentru declanșarea activității infracționale, întrucât din modul în care s-au consumat faptele s-a demonstrat că și în situația în care nu ar fi intervenit instigatorul și colaboratorul, infracțiunile ar fi fost comise, ținând cont de atitudinea inculpatului care a refuzat să vândă acestuia J din drogurile ce le deținea și a condiționat vânzarea întregii cantități de un anumit preț pe care dacă nu îl obținea de la colaboratorul poliției, nu vindea drogurile acestuia și căuta un alt cumpărător, acesta fiind și motivul pentru care tranzacția nu s-a încheiat la locuința inculpatul.
De asemenea, în întâlnirea avută la bar la 13.02.2008 s-a dovedit că s-a discutat de droguri, de o anumită cantitate și preț, urmând ca acest colaborator să fie contactat la telefon peste o săptămână, după ce vor aduce drogurile din Italia. În declarația inculpatului dată procurorului s-a arătat faptul că în urmă cu o lună, până la prinderea lor de poliție, în localitatea M s-a întâlnit cu frații și aceștia l-au întrebat dacă cunoaște persoane amatoare să cumpere droguri și astfel s-a ajuns la contactarea colaboratorului poliției. Cu toate că această declarație, inculpatul nu a mai menținut-o în fața instanței, sub motivarea că a fost amenințat, s-a reținut că ea a fost dată în prezența avocatului și cu atât mai mult este credibilă câtă vreme nu s-a dovedit apărarea formulată în instanță.
La urmărirea penală, inculpatul a declarat că la începutul anului 2008 s-au hotărât să se ocupe de afaceri cu droguri, dar ulterior susține că nu a spus adevărul atunci pentru că a fost amenințat și bătut înainte de polițiști, contrar celor afirmate de inculpatul, care arată că nu polițiștii l-au învățat ce să declare procurorului, ci avocatul l-a sfătuit să mențină prima declarație de la poliție și în contradicție cu inculpatul - care a menținut declarațiile date la poliție și procuror, cu mici excepții, neinvocând că a fost amenințat sau bătut la poliție, aceasta demonstrând că cele afirmate de primii, referitor la loviri și amenințări sunt nereale, întrucât este nelogic că pe unul din inculpați să-l amenințe poliția pentru a nu-și schimba declarația la procuror, pe celălalt să-l învețe avocatul cum să declare, iar pentru ultimul să nu intervină nici polițistul nici avocatul.
În raport de cele de mai sus, s-a concluzionat că, inculpații au încercat fiecare să-și formuleze apărarea în raport de momentul când i-a fost luată declarația și astfel se explică și contradicțiile între declarațiile inculpaților, contradicții legate mai mult de modul de implicare în derularea evenimentelor și nu neapărat de derularea acestora.
Totodată, din probele administrate nu a rezultat că investigatorul și colaboratorul i-au determinat pe aceștia să vândă droguri cum s-a susținut de apărători, ci inculpații i-au oferit acestuia spre vânzare droguri, respectiv cocaină, ceea ce a demonstrat că erau să comită infracțiunea în cauză chiar în absența agenților de poliție, existând intenția infracțională în stare latentă, iar agenții de poliție doar au furnizat inculpaților ocazia concretizării ei.
Din aceste motive s-a constatat că nu au fost încălcate dispozițiile art.6 al 1 din O, întrucât convenția nu împiedică sprijinirea anchetei, când natura infracțiunii o cere, prin folosirea unor investigatori sau colaboratori, cu condiția ca vinovăția inculpaților să nu se limiteze doar la cele constatate de aceștia. Ori, în speță s-a dovedit că drogurile au fost procurate de inculpatul, iar apoi toți trei au făcut acte de punere în vânzare, transport și vânzare, întrucât nu agenții de poliție i-au determinat să cumpere drogurile de la ei, ci inculpații au deținut droguri pe care le-au vândut acestora, aspect care s-a dovedit cu procesul de prindere în flagrant, cu declarația martorului asistent și interogatoriile inculpaților, coroborate cu procesele verbale încheiate de investigatori care constituie probe în procesul penal, așa cum prevăd dispozițiile art.17 al. 2 din Legea 508/2004 și art.22 al. 2 din Legea 143/2000.
Referitor la lipsa ordonanței procurorului emisă în temeiul art.2241C.P.P. aspectul invocat în apărare nu a avut suport câtă vreme copia acelei ordonanțe a fost înaintată instanței și dovedește că agenții de poliție au fost autorizați să efectueze acțiunile ce le-au desfășurat ulterior.
În ceea ce privește infracțiunea de introducere în țară de droguri de mare risc, tribunalul a constatat că pentru această faptă nu există nici un fel de probe referitor la inculpații și -. Nici în situația de fapt reținută în rechizitoriu nu a fost descrisă această faptă ca fiind comisă de cei doi.
Drept urmare, pentru infracțiunea prev. de art.3 al 1 și 2 din Legea nr.143/2000, inculpații - și au fost achitați în baza art.11 pct.2 lit a rap.C.P.P. la art.10 lit. c
C.P.P.În privința inculpatului, s-a apreciat că acesta se face vinovat de aducerea în țară de droguri de mare risc. Vinovăția sa a fost dovedită cu împrejurarea că a fost plecat în Italia și a revenit în țară la 2.03.2008, deci cu o zi înainte de a fi prins în flagrant.
La urmărirea penală a precizat că s-au hotărât (el și fratele său) să facă afaceri cu droguri la începutul anului 2008. Inculpatul a susținut că în perioada cât inculpatul a fost plecat în Italia, acel băiat din C pe care-l cunoștea sub numele de l-a sunat de mai multe ori pentru a întreba când se întoarce.
În declarația de la procuror inculpatul arată că în Italia a cunoscut o persoană pe nume"" pe care l-a întrebat dacă are să-i furnizeze droguri și acesta i-a spus că are atât în Italia, cât și în S-a susținut că în T l-a sunat pe acel "" care i-a comunicat cum să intre în posesia drogurilor, urmând ca banii să-i dea lui după vânzarea drogurilor.
Inculpatul în declarațiile de la urmărirea penală, a precizat că a aflat de la înainte de a pleca în Italia, că poate face rost de droguri din străinătate, iar când a revenit a spus că a făcut rost de droguri. În instanță, atât cât și au declarat că de fapt drogurile au fost luate de, de la T la rugămintea acelui băiat din C, și că au fost plătite cu 4700 euro.
Declarațiile date în instanță privind proveniența drogurilor nu au fost credibile întrucât băiatul din C, pentru care susține că a adus drogurile din T nu era altul decât colaboratorul poliției.
Susținerea inculpatului în declarația dată procurorului că a primit drogurile în T de la o cunoștință a acelui "" s-a constatat de asemenea neverosimilă întrucât inculpatul a afirmat că drogurile le-a luat din T prin intermediul unei alte persoane trimisă de acel băiat cunoscută doar sub numele de"" din Italia, susținând că nu a dat nici un și că banii urmau a fi dați după vânzarea drogurilor. Este greu de crezut că drogurile s-au dat pe încredere, mai ales că nu a discutat cu cel ce i le-a dat, de prețul acestora sau de cantitate.
De altfel, când a fost audiat de judecătorul care a dispus arestarea, inculpatul, a declarat că varianta cu acel a fost o invenție a sa.
Având în vedere aceste împrejurări relatate de inculpați, faptul că inculpatul i-a spus la telefon inculpatului când a ajuns în țară că a făcut rost de droguri, aceste aspecte rezultând din declarația inculpatului că discutaseră și anterior plecării în străinătate, în sensul că poate procura droguri, rezultând că inculpatul a adus drogurile din Italia în scopul vânzării acestora, aspect confirmat de declarația dată procurorului în sensul că s-a hotărât la începutul anului să facă afaceri cu droguri.
Pentru aceste considerente, s-a reținut că fapta inculpatului de a introduce în țară fără drept droguri de mare risc, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.3 al.1 și 2 din Legea nr.143/2000, acesta urmând să fie condamnat pentru cele două infracțiuni pentru care a și fost trimis în judecată, fapte aflate în concurs real, vinovăția sa rezultând din procesul-verbal de prindere în flagrant, raportul de constatare tehnico-științifică, coroborate cu declarațiile făcute în cursul procesului penal, cu declarația martorului, cu declarațiile celorlalți doi inculpați și procesele verbale încheiate de lucrătorii de poliție.
La individualizarea pedepselor pentru cei trei inculpați au fost avute în vedere pericolul social al faptelor reflectat de limitele speciale prevăzute de lege, pericolul concret materializat prin modalitatea de comitere a infracțiunilor, poziția procesuală a infractorilor, urmările care se puteau produce, dar și faptul că inculpații sunt la prima abatere de la normele de conviețuire socială, nu au mai încălcat legea penală, nu au antecedente, aveau posibilități să-și asigure existența, sunt tineri, au studii superioare, astfel că toate aceste elemente apreciem că constituie circumstanțe atenuante prevăzute de art.74
Cod PenalAu fost avute în vedere la stabilirea pedepselor și referatele de evaluare întocmite în cauză care concluzionează că se poate obține corijarea comportamentului infracțional prin responsabilizarea inculpaților cu privire la comportamentul adoptat, prin acordarea unei atenții sporite activităților desfășurate în timpul liber și în selectarea anturajului. De asemenea, din caracterizările depuse de inculpați a rezultat că au avut o conduită socială anterioară care nu a creat probleme colectivității în care au trăit, iar familiile din care provin se bucură de o bună reputație. Totodată s-a ținut cont și că pulberea vândută( drogul) conține și alte substanțe, nefiind în stare pură.
Pentru aceste considerente inculpaților li s-au aplicat pedepse cu închisoarea sub limita prevăzută de lege, existând garanția că în raport de toate datele privind fapta și făptuitorii se pot realiza cerințele art.52 în Cod Penal ceea ce privește reeducarea acestora și prevenirea comiterii altor infracțiuni.
În conformitate cu art.17 din Legea 143/2000 și art. 118 lit. f Cod Penal, s-a dispus confiscarea cantității de 98,90 gr pulbere care conține cocaină rămasă în urma analizei și predată M în plic cu sigiliu I NR.50093 conform procesului verbal din 4.03. 2008 și depusă la camera de corpuri delicte conform dovezii seria D nr.-.
Instanța a constatat că prin ordonanța nr.11/D/P din 14.03.2008 a T- Biroul teritorial Mehedințis -a dispus de organele de anchetă instituirea sechestrului asigurator și indisponibilizarea în vederea confiscării a autoturismului marca Volskwagen cu nr. de înmatriculare -, aparținând inculpatului, cu motivarea că acesta a folosit la săvârșirea infracțiunii.
Ori, măsura de siguranță a confiscării speciale a mijlocului de transport se poate dispune în temeiul art.17 al 1 din Legea nr.143/2000 raportat la art.118 lit. b numai Cod Penal în cazul în care se dovedește că acesta a servit efectiv la realizarea laturii obiective a uneia dintre modalitățile normative ale infracțiunilor prevăzute de articolele 2-10 din Legea nr.143/2000,precum și în cazul în care se dovedește că mijlocul de transport a fost fabricat, pregătit și adaptat în scopul realizării laturii obiective a acestor infracțiuni, așa cum a decis Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia în interesul legii nr. XVIII din 12.12.2006.
Prin urmare, tribunalul a constatat că autoturismul indisponibilizat nu a fost folosit efectiv pentru a se comite infracțiunile, întrucât mijlocul de transport cu care inculpații s-au deplasat având asupra lor drogurile ce urmau să le vândă a servit la transportul inculpaților și nu la săvârșirea infracțiunii și drept urmare în conformitate cu art. 169.C.P.P. s-a reținut că autoturismul a fost indisponibilizat pe nedrept și s-a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit prin ordonanța susmenționată și restituirea autoturismului marca Volkswagen Golf cu nr. de înmatriculare - proprietarului, respectiv inculpatului.
Împotriva acestei sentinței au declarat apel DIICOT - Biroul teritorial Mehedinți și inculpații, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În apelul declarat de DIICOT - Biroul teritorial Mehedinți, se critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, invocându-se următoarele considerente:
Nelegalitatea sentinței cu privire la încălcarea dispoz. art. 118 lit. b cod penal, constând în aceea că prima instanță a dispus ridicarea măsurii indisponibilizării asupra autoturismului deși probele administrate au evidențiat faptul că bunul a fost folosit la săvârșirea infracțiunilor, situație în care se impunea confiscarea acestuia.
În acest sens, se susține că dispozițiile art. 118 lit. b cod penal, prevăd în mod imperativ faptul că bunurile care au fost folosite în orice mod la săvârșirea unei infracțiuni, sunt supuse confiscării.
Prin urmare, această normă nu cere ca folosirea autoturismului să aibă semnificația unui act de executare care intră în conținutul laturii obiective a infracțiunii de trafic de droguri, în condițiile în care probele au evidențiat că acțiunea de vânzare a drogurilor de către inculpatul s-a efectuat ca urmare a folosirii automobilului.
C de-al doilea motiv vizează netemeinicia sentinței, susținându-se că instanța de fond a făcut aplic. dispoz. art. 74 și 76 cod penal, deși modalitățile de săvârșire a faptelor dar și atitudinea procesuală a inculpaților, sunt elemente care nu justificăm reținerea de circumstanțe atenuante.
Cu privire la apelurile inculpaților, de asemenea, se formulează critici privind nelegalitatea și netemeinicia sentinței.
Primul motiv vizează nelegalitatea sentinței cu privire la toți inculpații, pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000, în condițiile în care săvârșirea acestei infracțiuni a fost probată cu mijloace de probă obținute ilegal, care nu puteau fi folosite în procesul penal în conformitate cu dispoz. art. 64 alin.1 cod pr.penală.
Astfel, se susține că au fost încălcate dispoz. art. 68 alin.2 cod pr.penală, conform cărora este oprit a determina o persoană să săvârșească sau să continue săvârșirea unei fapte penale, în scopul obținerii unei probe.
Or, în cauză, organele de urmărire penală, prin investigatorul sub acoperire și colaboratorul acestuia, i-au determinat pe inculpați să săvârșească și să continue săvârșirea traficului de droguri.
În acest mod au fost încălcate și dispoz. art. 6 din CEDO, jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului fiind constanță și neechivocă în priința folosirii agenților sub acoperire pentru descoperirea și cercetarea infracțiunilor de trafic de droguri.
Concret, se susține, că investigatorii sub acoperire au obligația legală de a nu desfășura o activitate de natură să incite la săvârșirea de infracțiuni astfel că, hotărârea de condamnare nu trebuie să se sprijine în mod esențial pe probele obținute prin intermediul agenților sub acoperire.
C de-al doilea motiv de apel vizează nelegalitatea sentinței cu privire la soluția instanței de fond, de condamnare a inculpatului pentru infracțiunea de trafic internațional de droguri prev. de art. 3 alin.1 și 2 din Legea nr. 143/2000, deși, din nici un mijloc de probă administrat pe parcursul urmăririi penale sau al cercetării judecătorești, nu rezultă că acesta a introdus substanțe interzise în țară, din străinătate, astfel că dubiul creat cu privire la sursa de procurare a drogurilor trebuie să-i profite inculpatului.
C de-al treilea motiv vizează de asemenea nelegalitatea sentinței, care constă în lipsa de rol activ a instanței de fond, aceasta neadministrând toate probele necesare, din oficiu sau la cererea inculpaților, pentru stabilirea adevărului material în cauză.
În acest sens, se motivează că instanța de fond nu a admis efectuarea unei expertize tehnice în cauză pentru a stabili compoziția chimică a substanțelor ridicate de la inculpați în vederea încadrării riguros științifice a compoziției chimice pentru încadrare juridică legală în condițiile dispozițiilor Legii nr. 143/2000.
În sfârșit, se critică sentința pentru netemeinicie, motivându-se că pedepsele aplicate și cu deosebite modalitatea de executare a acestora nu corespund criteriilor generale de individualizare, instanța nereținând conduita bună a inculpaților anterior trimiterii în judecată, doi dintre aceștia având studii superioare, încadrați în muncă, fără antecedente penale.
Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate de Ministerul Public și de inculpați, Curtea contată următoarele:
Apelul declarat de DIICOT - biroul teritorial Mehedinți este nefondat și urmează să fie respins în consecință pentru următoarele considerente:
Primul motiv de nelegalitate este neîntemeiat, Curtea apreciind că instanța de fond, în mod legal a dispus ridicarea indisponibilizării bunului în cauză nefiind incidente prev. art. 118 lit. b cod penal.
Practica judiciară este unanimă în sensul că, în ipoteza în care un bun, în speță un autoturism, a fost fabricat, pregătit sau adaptat în scopul realizării laturii subiective a unei infracțiuni, acesta este supus confiscării ca măsură de siguranță în conformitate cu dispoz. art. 118 lit. b cod penal.
În mod frecvent, în practică sunt evidențiate asemenea situații, traficanți de droguri, adaptând autovehiculele în vedere traficului de droguri, proiectând sau confecționând ascunzători greu de descoperit în șasiu, în pneuri, în rezervorul de carburanți, în perne sau în alte locuri greu accesibile, pentru ca organele competente să nu poată descoperi bunuri interzise la deținere în mod facil.
Or, în cauză, s-a făcut dovada că inculpații s-au deplasat cu autoturismul dar bunul respectiv nu a fost în nici un caz adaptat pentru traficul de droguri, bunurile interzise la deținere fiind găsite asupra inculpaților într-o cantitate foarte redusă, cca. 98 grame, ceea ce nu justifică în nici un caz, incidența dispoz. art. 118 lit. b cod penal.
Și cel de-al doilea motiv de apel este neîntemeiat, instanța de fond având în vedere în deosebi cantitatea de substanță interzisă găsită asupra inculpaților și c8ircumstanțele personale ale acestora, care erau încadrați în muncă și nu posedau antecedente penale, incidența dispoz. ar. 74 și 76 cod penal, fiind pe deplin justificată.
Cu privire la apelurile inculpaților, Curtea constată următoarele:
Primul motiv de apel este nefondat, instanța apreciind că nu sunt incidente dispoz. art. 68 alin.2 cod pr.penală, mijloacele de probă fiind obținute n mod legal, cu respectarea riguroasă a prev. art. 64 alin.1 cod pr.penală.
În conformitate cu dispoz. art. 21 pct. 1 din Legea nr. 143/2000, procurorul poate autoriza folosirea investigatorilor acoperiți pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor și obținerea mijloacelor de probă, în situația în care există indicii temeinice că a fost săvârșită sau că se pregătește comiterea unei infracțiuni din cele prevăzute de Legea nr. 143/2000.
Mai mult, prevederile art. 22 din același act normativ, stipulează că polițiștii din formațiunile de specialitate, care acționează ca investigatori acoperiți, precum și colaboratorii acestora, pot procura droguri, substanțe chimice, esențiale și precursori, cu autorizarea prealabilă a procurorului, în vederea descoperirii activităților infracționale și a identificării persoanelor implicate în astfel de activități.
Probele administrate pe parcursul urmării penale, evidențiază respectarea cu rigurozitate a dispozițiilor menționate într-o zonă în care traficul și consumul de droguri au cunoscut o creștere exponențială în ultimii ani, îndeosebi ca urmare a traficului rutier internațional, care creează condiții propice în acest sens.
În virtutea efectului devolutiv, instanța a dispus administrarea probei testimoniale cu martorii și, soția și respectiv vărul inculpatului, acestea relatând că inculpatul ar fi fost apelat telefonic în mai multe rânduri de către un cetățean, având prenumele, pe care acesta îl cunoștea și care, ulterior, s-a stabilit a fi agent sub acoperire.
Martorii au relatat că respectiva persoană ar fi făcut încercări repetate în sensul de a-l determina pe inculpat să săvârșească infracțiuni de trafic de persoane dar și alte fapte ilicite, situații în care inculpatul manifesta o stare de irascibilitate iar propunerilor făcute de către persoana respectivă nu le-a dat curs.
Este evident că depozițiile au un caracter absolut subiectiv, ele nefiind relevante, astfel că instanța urmează să le înlăture, apreciindu-se în context că acțiunea agentului sub acoperire dar și a colaboratorului acestuia, s-a desfășurat în mod legal, în conformitate cu dispoz. art. 21 pct. 1 și 22 pct. 1 din Legea nr. 143/2000.
Concluzionând, acest motiv de apel este neîntemeiat și urmează să fie respins în consecință.
Și cel de-al doilea motiv de apel este nefondat cu privire la infracțiunea prev. de art. 3 alin.1 și 3 din Legea nr. 143/2000, reținută în sarcina inculpatului.
Din probele administrate în cauză pe parcursul urmăririi penale dar și a cercetării judecătorești, rezultă că în luna februarie 2008, inculpatul s-a declarat în Italia, a intrat în relații cu persoane care se ocupau cu procurarea și traficul de droguri, după care a revenit în țară cu substanțe narcotice, astfel că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic internațional de droguri.
C de-al treilea motiv de apel este fondat în sensul că, în mod nejustificat, prima instanță a respins cererea formulată de inculpați cu privire la efectuarea unei expertize tehnice pentru stabilirea compoziției substanțelor în vederea încadrării corespunzătoare în anexele Legii nr. 143/2000, privind substanțele interzise la deținere.
Tot în sensul efectului devolutiv al apelului conform art. 371 cod pr.penală, Curtea a dispus efectuarea unei expertize tehnice la Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, - B din cadrul - Direcția Generală a Combatere a Organizare - Direcția Antidrog, cu următoarele obiective, în vedere completării raportului de constatare nr. - din 4 martie 2008:
- să stabilească în mod concret cantitatea fiecăreia dintre substanțele conținute în proba înaintată inițial pentru examinare (cocaină + fenacetină + lidocaină și levamisol);
- să stabilească dacă ultimele trei substanțe, aflate în componența probei înaintate spre examinare, constituie ele însele substanțe interzise și dacă acestea intră sub incidența dispozițiilor Legii nr. 143/2000.
În urma efectuării analizelor chimice, respectiv analiza prin gazcromatografie cu detector - Laboratorul central de Analiză și Profil al Drogurilor, a comunicat că proba are o concentrație de cocaină de 18,8 % +/- 2 %.
De asemenea, s-a precizat că fenacetina, lidocaina și levamisolul, nu constituie substanțe interzise și nu fac parte din tabelele anexă din Legea nr. 143/2000, privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri.
Prin urmare, se reține că numai cantitatea de 18,8 % din substanța găsită asupra inculpaților este de fapt drog de mare risc(cocaină) și este de natură să atragă răspunderea penală a inculpaților, aceasta în vederea circumstanțierii reale a faptelor pentru că, sub aspect subiectiv, inculpații au avut reprezentarea că întreaga cantitate pe care ar fi traficat-o era un drog de mare risc și implicit interzis la deținere.
Ultimul motiv de apel este de asemenea fondat și urmează să fie admis.
Curtea constată că instanța de fond nu a făcut o justă individualizare a pedepselor în sensul dispoz. art. 72 și 52 cod penal, atât în ceea ce privește cuantumul acestora dar și cu privire la modalitatea de executare a sancțiunilor penale.
Din probele administrate în cauză rezultă cu certitudine împrejurarea că inculpații sunt elemente tinere, fără antecedente penale, cu studii superioare, situație confirmată de caracterizările depuse la dosar dar și de referatele de evaluare întocmite de Serviciul de Probațiune.
În consecință, se apreciază că rolul sancționator și educativ al pedepselor, poate fi atins și prin executarea acestora fără privare de libertate în condițiile art. 861cod penal, respectiv, suspendarea executării pedepselor sub supraveghere.
Aceasta, având în vedere și perioada executată de inculpați în stare de detenție, care se apreciază că este o perioadă rezonabilă cu consecința conștientizării de către apelanți, a consecințelor săvârșirii de fapte de natură să atragă răspunderea penală în condițiile Legii nr. 143/2000.
Față de aceste considerente se va dispune admiterea apelurilor inculpaților, desființarea sentinței sub aspectul laturii penale cu consecința reducerii pedepselor aplicate de instanța de fond prin aplicarea prev. art. 74 și 76 cod penal.
În baza art. 861cod penal, se va dispune executarea pedepselor pentru fiecare inculpat, pe o perioadă compusă din pedeapsa aplicată și termenul stabilit în conformitate cu dispoz. 862cod penal.
În baza art. 71 cod penal, se va aplica inculpaților și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza II și lit. b cod penal, iar în baza art. 71 alin.5 cod penal, se va dispune suspendarea pedepselor accesorii.
În conformitate cu dispoz. art. 350 alin.2 lit. b cod pr.penală și art. 88 cod penal, se va dispune punerea de îndată în libertate a inculpaților de sub puterea mandatelor de arestare preventivă și se va deduce din pedepsele aplicate începând de la 9 iulie 2008.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de inculpații, și -, împotriva sentinței penale nr. 284 din 9 iulie 2008 pronunțată de Tribunalul Mehedinți în dosarul nr-.
Desființează sentința sub aspectul laturii penale.
Reduce pedeapsa principală aplicată inculpatului, pentru art.2 alin.1 și art. 2 din.143/2000, cu aplicația art.74,76 Cod Penal, la 3 ani închisoare.
Descontopește pedepsele aplicate inculpatului, înlăturând dispozițiile art.33-34.
Cod PenalReduce pedepsele aplicate inculpatului:
- la 3 ani închisoare, aplicată în baza art.2 alin.1 și art.2 din.143/2000 cu aplicația art. 74,76.Cod Penal:
- la 3 ani închisoare, aplicată în baza art.3 alin.1 și 2 din.143/2000, cu aplic art.74,76.
Cod PenalÎn baza art.33 lit.a și 34 lit.b Cod Penal, recontopește pedepsele reduse astfel, în pedeapsa de 3 ani închisoare.
Înlătură dispozițiile art.71 și 64 lit.a teza a II și lit.b aplicate Cod Penal față de toți inculpații.
Înlătură pedepsele complementare aplicate celor trei inculpați.
În baza art.86/1 dispune Cod Penal suspendarea executării pedepselor sub supraveghere, de câte 3 ani închisoare, aplicate fiecărui inculpat, pe o perioadă de 5 ani, care constituie termen de încercare, conform art.86/2
Cod PenalÎn baza art.86/3 Cod Penal,pe durata termenului de încercare, inculpații trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:
- să se prezinte trimestrial la Serviciul de protecție a victimelor și reintegrare a infractorilor de pe lângă Tribunalul Mehedinți;
- Să anunțe orice schimbare de reședință, domiciliu sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă,
- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lor de existență.
Atrage atenția inculpaților asupra consecințelor ce decurg din dispozițiile art.86/4
Cod PenalÎn baza art.71 Cod Penal,aplică celor trei inculpați pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit.a teza a II a și lit.b și Cod Penal în baza art.71 al.5 suspendă Cod Penal pedepsele accesorii.
În baza art.350 alin.2 lit.b dispune C.P.P. punerea de îndată, în libertate a inculpaților, și -, de sub puterea mandatelor de arestare preventivă.
Deduce din pedepsele aplicate inculpaților, perioadele executate în regim de detenție preventiv începând cu 9 iulie 2008 la zi.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței.
Respinge apelul declarat de Ministerul Public - T- M, împotriva aceleiași sentințe penale, ca nefondat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședința publică de la 11 2008.
- - - -
Grefier,
- -
Red.jud.CM
IB/
Președinte:Constantin MereanuJudecători:Constantin Mereanu, Ștefan Făurar
