Trafic internațional de droguri (legea 143/2000 art. 3). Decizia 75/2008. Curtea de Apel Galati
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 75/
Ședința publică din data de 06 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Daniela Liliana Constantinescu
JUDECĂTOR 2: Mariana Cristache
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de - Procuror General Adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.
La ordine fiind soluționarea apelului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL GALAȚI împotriva sentinței penale nr. 41 din 01 februarie 2008 Tribunalului Galați, pronunțată în dosarul nr- privind pe inculpații, deținută în Penitenciarul Galați, și, domiciliat în G,-.
La apelul nominal au răspuns intimata inculpată, în stare de arest, asistată de av., apărător ales în baza împuternicirii avocațiale nr. 22/31.03.2008, și pentru intimatul inculpat, av. a, apărător desemnat din oficiu în baza delegației nr. 2193/05.05.2008 emisă de Baroul Galați.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, după care;
Nemaifiind cereri de formulat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public susține că Parchetul de pe lângă Tribunalul Galația declarat apel împotriva sentinței penale nr. 41 din 01 februarie 2008 pronunțată de Tribunalul Galați, considerând-o ca fiind netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate inculpaților și.
Cei doi inculpați au fost trimiși în judecată pentru infracțiuni la Legea 143/2000, ce incriminează traficul de droguri, respectiv, inculpata pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. 2 din Legea 143/2000, infracțiune săvârșită în formă continuată, iar inculpatul pentru comiterea infracțiunii instigare la infracțiunea prev. de art. 2 alin. 2 din Legea 143/2000 și pentru infracțiunea prev. de art. 3 alin. 2 din Legea 143/2000.
Prima instanță, prin sentința apelată, a dispus condamnarea inculpaților la pedepse privative de libertate, reținând în favoarea lor largi circumstanțe atenuante.
Astfel, deși legea prevede pentru infracțiunea dedusă judecății, respectiv pentru art. 2 alin. 2, pedepse cuprinse între 10 ani - limita minimă - și 20 de ani - limita maximă, instanța de fond a aplicat inculpaților, prin reținerea circumstanțelor atenuante, pedepse de 3 ani închisoare pentru și 4 ani închisoare pentru, iar pentru acesta din urmă a aplicat și o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 3 alin. 2 din Legea 143/2000.
Apreciază că circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a și c Cod penal, reținute de prima instanță, au un caracter formal și că nu se justifică reținerea lor și, implicit, și coborârea pedepsei mult sub limita minimă prevăzută de legea penală.
Instanța de fond motivează reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatei prin aceea că aceasta a avut o conduită bună înainte de săvârșirea infracțiunii, fapt ce rezultă doar din lipsa antecedentelor penale, dovadă fiind fișa de cazier judiciar, iar circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. c Cod penal prin faptul că aceasta a recunoscut sincer săvârșirea infracțiunii.
În ceea ce îl privește pe inculpatul se rețin aceleași circumstanțe și se coboară pedepsele la limite extrem de mici, spre limita minimă la care dă voie textul prev. de art. 76 alin. 1 lit. a din Codul penal.
Așa cum a precizat, apreciază că aceste circumstanțe nu se justifică a fi reținute, întrucât constatarea lor are un aspect strict formal, și în acest sens se referă la conduita bună înainte de săvârșirea infracțiunii reținută de instanță în ceea ce o privește pe inculpata, precum și la conduita sinceră în fața instanței de judecată. În privința inculpatului se observă că aceasta nu s-a prezentat în fața instanței și că judecătorul învestit cu soluționarea propunerii de arestare preventivă a dispus arestarea preventivă a acestuia în lipsă, întrucât nu se află în țară. Toate acestea sunt împrejurări care conduc la concluzia că în mod greșit s-au reținut prevederile art. 74 lit. a și Cod penal în favoarea ambilor inculpați.
De altfel, chiar și dacă s-ar admite ideea că trebuie reținute astfel de circumstanțe, consideră că pedepsele nu sunt temeinice, pentru pedeapsa reprezentând limita minimă până la care se poate coborî în condițiile art. 76 lit. a Cod penal, iar pentru inculpatul aproape de această limită minimă, în condițiile în care inculpatul s-a sustras de la urmărire și de la judecarea cauzei.
Consideră că trebuie ținut cont de fapta săvârșită care, prin modalitatea de comitere și prin împrejurările în care a fost comisă, prin natura relațiilor sociale încălcate, prezintă un ridicat grad de pericol social, trebuie ținut cont și de recrudescența acestui fenomen infracțional, aspecte care nu au fost avute în vedere de instanța de fond sau, dacă au fost avute în vedere, instanța a pus un prea mare accent pe circumstanțele atenuante, înlăturând cu totul aceste împrejurări care agravează răspunderea penală.
Pentru considerentele arătate, solicită admiterea apelului declarat, desființarea în parte hotărârea primei instanțe, sub aspectul laturii penale, și în rejudecare, ca o primă cerere, să se înlăture circumstanțele atenuante reținute de prima instanță și să se majoreze cuantumul pedepselor inculpaților pentru infracțiunile deduse judecății, aplicându-se pedepse privative de libertate, în limitele prevăzute de lege, respectiv între 10 și 20 de ani pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. 2 din Legea 143/2000, și între 15 și 25 de ani pentru infracțiunea prev. de art. 3 alin. 2 din aceeași lege.
Dacă se va considera că circumstanțele atenuante au fost bine reținute de prima instanță, solicită să nu li se dea o așa de mare eficiență și să se majoreze cuantumul pedepselor aplicate inculpaților, prin reținerea acestor circumstanțe, dar peste limitele stabilite de instanța de fond.
Totodată, solicită să se dispună menținerea măsurii arestării preventive în ceea ce o privește pe inculpata.
Apărătorul intimatei inculpate, solicită respingerea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați și menținerea sentinței pronunțată de către Tribunalul Galați, ca fiind legală și temeinică, pentru motivele pe care le va arăta.
Solicită să se observe că, în raport de conduita pe care a avut-o inculpata, instanța a dat dovadă de înțelegere față de aceasta. Inculpata este o persoană în vârstă, bolnavă, suferă de artroză, are dureri groaznice și în penitenciar i se dă doar un algocalmin. Depune la dosar o rețetă, în dovedirea acestei susțineri, și precizează că nu a avut posibilitatea să obțină alte acte.
Susține că inculpata a avut încredere în fiul ei și nu s-a gândit că va ajunge în fața instanței după o viață de muncă. Fiul inculpatei a avut probleme cu banii, a avut niște datorii, iar inculpata și-a vândut casa pentru ca acesta să-și plătească o parte din datorii. Atunci când va ieși din penitenciar, inculpata nu va avea unde să locuiască, având în vedere că și fiica ei locuiește într-o cameră de cămin împreună cu soțul și doi copii. Solicită să se rețină că acestea sunt problemele pe care le are inculpata la acest moment.
Arată că inculpata este o femeie simplă, nu are studii și, probabil, nici nu a realizat că este atât de gravă fapta pe care o comite, s-a gândit că își ajută fiul să scape de datorii.
Apreciază că la individualizarea pedepsei prima instanță a avut în vedere toate aspectele învederate de reprezentantul Parchetului, de inculpată în apărare, de vârsta acesteia. Solicită respingerea apelului, considerând că pedeapsa pe care inculpata o are de executat este suficientă pentru fapta comisă.
Lasă la aprecierea instanței cu privire la starea de arest a inculpatei.
Apărătorul intimatului inculpat, susține că acesta are de executat o pedeapsă de 5 ani închisoare pentru săvârșirea unei infracțiuni grave, care între timp a luat proporții și în țara noastră.
În cauză este vorba despre o infracțiune săvârșită de doi membri ai aceleiași familii. Apărătorul inculpatei a susținut că aceasta nu a realizat ceea ce vrea să facă fiul ei. Consideră că dacă mama ar fi fost mai intransigentă și i-ar fi spus că nu se duce să ridice pachetul, poate că inculpatul nu l-ar fi trimis.
În condițiile în care inculpatul nu a fost prezent nici în faza urmăririi penale și nici în faza cercetării judecătorești, consideră că o pedeapsă rezultantă de 5 ani închisoare, aplicată pentru faptul că a introdus în țară droguri de mare risc și a instigat la trafic de droguri de mare risc pe mama sa, pentru o cantitate de 78 grame, este suficientă, având în vedere vârsta - are 26 ani, faptul că este la primul impact cu legea penală și are un copil minor în întreținere.
Achiesează la susținerile apărătorului inculpatei, referitoare la problemele de familie care l-ar fi determinat pe inculpat să comită fapta. Apreciază că timp de 5 ani, inculpatul va avea posibilitatea să realizeze gravitatea faptei comise.
Solicită respingerea apelului declarat de Parchet și menținerea sentinței penale 41/2007 a Tribunalului Galați, cu plata onorariului pentru apărătorul desemnat din oficiu din fondurile Ministerului Justiției.
Intimata inculpată, având ultimul cuvânt, este de acord cu susținerile apărătorului său și solicită să se țină cont de vârsta pe care o are și de starea de boală.
CURTEA
Asupra apelului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului constată următoarele:
Prin sentința penală 41/01.02.2008 a Tribunalului Galați:
- A fost condamnată inculpata la o pedeapsă de 3 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal în ref. la art. 74 lit. a, c Cod penal și art. 76 alin. 1 lit. a și alin. 3 Cod penal.
S-au aplicat disp. art. 71 și 64 lit. a, b, c Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatei și conform art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă arestarea preventivă de la 12.07.2007 la zi.
- A fost condamnat inculpatul - la o pedeapsă de 4 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal pe o durată de 2 ani pentru infracțiunea prev. de art. 3 alin. 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 74 lit. a și art. 76 alin. 1 lit. a Cod penal și la o pedeapsă principală de 4 ani închisoare, precum și pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal pe o durată de 2 ani pentru infracțiunea prev. de art. 25 Cod penal rap. la art. 2 alin. 2 din Legea 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal în ref. la art. 74 lit. a și art. 76 lit. a Cod penal.
Conf. art. 33 și 34 Cod penal s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa principală cea mai grea sporită la 5 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b Cod penal pe o durată de 2 ani.
În baza art. 118 lit. e Cod penal coroborat cu art. 17 alin. 1 din Legea 143/2000 s-a dispus confiscarea cantității de 75,69 grame cocaină ridicată de la inculpata.
Pentru a hotărî astfel prima instanță a reținut următoarele:
În seara de 11.07.2007, în jurul orelor 19,00, inculpatul a contactat-o telefonic pe inculpata, mama sa, spunându-i că i-a trimis un colet cu haine și jucării din Spania prin serviciul de curierat al firmei " ", urmând ca aceasta să-l ridice de la sediul din G al firmei menționate.
Întrucât inculpata a protestat, invocând starea de sănătate, inculpatul a contactat-o telefonic, în aceeași seară, pe martora, sora sa, solicitându-i să o însoțească pe inculpată ( mama lor) și să o ajute să-și ridice coletul, ceea ce martora a acceptat. Inculpatul a sunat-o din nou pe mama sa în dimineața zilei de 12.07.2007, în jurul orelor 8,00, comunicându-i că va fi ajutată de martoră la ridicarea coletului. Ca atare, în cursul aceleiași dimineți, cele două s-au deplasat la sediul " " G, de unde inculpata a ridicat coletul revenind apoi împreună cu martora la domiciliul său din G,-. Aici inculpata a desfăcut coletul, moment în care a fost sunată din nou de către fiul său.
Aflând că mama sa intrase deja în posesia coletului, inculpatul a întrebat-o dacă martora se mai afla încă în locuință și, la răspunsul afirmativ al inculpatei, i-a cerut acesteia, să nu îi dea fiului său minor, o orgă de jucărie ce îi era destinată, sub pretextul că acesta o strica, precizând totodată că va reveni cu un telefon mai târziu.
După plecarea martorei, la circa o oră de la prima convorbire, inculpatul a sunat-o din nou pe mama sa, spunându-i " să nu se sperie" cerându-i totodată să caute în cutia de carton în care era ambalată de jucărie. Acționând conform instrucțiunilor fiului său, inculpata a găsit în locul indicat de acesta, două pachețele în formă sferică ambalate în folie din plastic multicolor. Inculpatul i-a cerut să țină pachețelele respective în casă, comunicându-i că o va contacta din nou, pentru a-i spune ce să facă cu ele.
Inculpatul i-a telefonat din nou în jurul orelor 12,00 inculpatei, cerându-i să deschidă pe cel mic din cele două pachețele, în care inculpata a descoperit un de culoare albă, despre care a realizat că este drog. Inculpatul i-a mai cerut să ia trei vârfuri de linguriță din substanța respectivă, pe care să le ambaleze într-un pliculeț, pe care urmează să îl dea unei persoane pe care o va trimite inculpatul. Deși inculpata i-a reproșat fiului său că o antrenează într-o activitate ilicită, acesta a reușit să o convingă să-i urmeze instrucțiunile.
După ce a ambalat cantitatea de cocaină conform indicațiilor, inculpata a ieșit în fața locuinței și s-a întâlnit cu colaboratorul sub acoperire, căruia i-a înmânat o cutie de chibrituri în care se afla o punguliță conținând cele trei vârfuri de linguriță de cocaină. Colaboratorul a predat la rândul său imediat drogul investigatorului sub acoperire. Cantitatea de drog a fost cântărită, rezultând 2,93 grame și testată cu ajutorul unei fiole tester specializate pentru cocaină, rezultatul fiind pozitiv.
Cantitatea rămasă din substanța predată de inculpată a fost supusă unei constatări tehnico-științifice fizico-chimice, stabilindu-se că este vorba de 2,30 grame cocaină-substanță înscrisă ca drog de mare risc în Tabelul-anexă nr. II al Legii nr.143/2000.
După predarea mostrei de drog, în jurul orelor 15,00, inculpatul l-a contactat din nou telefonic pe colaboratorul, solicitându-i să vină clientul interesat de achiziționarea celor 100 grame cocaină și cu suma de 9.000 euro în parcarea amplasată în fața Spitalului Militar din Municipiul G, unde urma să se întâlnească cu inculpata și să realizeze schimbul.
Ca atare, investigatorul acoperit și colaboratorul, s-au deplasat cu un autoturism la locul de întâlnire menționat.
În paralel, în jurul orelor 15,00, inculpatul le-a contactat telefonic atât pe mama sa, căreia i-a transmis detaliile întâlnirii, cât și pe martora căreia i-a cerut să o însoțească din nou pe inculpată, întrucât aceasta din urmă să primească de la cineva suma de 9.000 euro, urmând să o ajute să numere banii, neavând încredere că inculpata se va descurca datorită vârstei sale înaintate. Martora a ajuns la locuința inculpatei în jurul orei 15,10, observând că aceasta era pregătită de plecare și că avea asupra sa o poșetă care nu era potrivită cu restul vestimentației. La întrebarea martorei cu privire la motivul pentru care poartă acea poșetă, inculpata a răspuns " sunt afaceri de-ale lui, prostii de-ale lui".
Inculpata și martora au plecat spre locul de întâlnire, luându-l cu ele și pe fiul minor al inculpatului, în vârstă de 3 ani. În jurul orelor 15,45, cele două au ajuns în parcarea situată în zona parcului "" din Mun.G, în fața Spitalului Militar Galați, unde erau așteptate, într-un autoturism, de către investigatorul sub acoperire și de colaboratorul acestuia. Inculpata și martora au urcat în autoturism, unde inculpata și-a deschis poșeta cu intenția de a înmâna cele două pachețele conținând cocaină, investigatorului.
La acel moment, în prezența martorilor asistenți și -, s-a procedat la prinderea în flagrant a inculpatei, în poșeta căreia au fost găsite și ridicate cele două pachețele cu cocaină.
ridicată de la inculpată a fost supusă unei constatări tehnico-științifice fizico-chimice, stabilindu-se că este vorba de 78,62 gr.cocaină - drog de mare risc înscris în Tabelul anexă nr. II al Legii nr.143/2000. Situația faptică mai sus detaliată este dovedită în cauză cu următoarele mijloace de probă: procesul-verbal de sesizare din oficiu și procesul-verbal de constatare încheiate la 12.07.2007( filele 4-8 dosar urm.pen.); procesul-verbal de cântărire(fila 14 dosar urm.pen.); rapoartele de constatare tehnico-științifică nr.-/13.07.2007 și nr. -/13.07.2007-ambele concluzionând faptul că probele înaintate în cauză privind pe inculpata conțin cocaină și fenacetină- prima substanță făcând parte din tabelul anexa II din Legea nr.143/2000 privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri; declarațiile martorilor, și -toate acestea coroborate cu declarațiile inculpatei date în prima fază a procesului penal.
În faza cercetării judecătorești, inculpata mai sus menționată s-a prevalat de disp.art.70 alin.2 pr.pen. precizând că situația faptică din actul de sesizare corespunde realității.
În privința inculpatului, s-a reținut faptul că acesta s-a sustras urmăririi penale deși avea cunoștință de faptul că este cercetat; Aceeași situație a fost constatată față cu acest inculpat și pe parcursul cercetării judecătorești fiind întreprinse acte de căutare( filele 27-32 dosar) informațiile fiind în sensul că inculpatul figurează în evidențele ca fiind ieșit din țară la 21 decembrie 2006 prin Nădlac în baza pașaportului simplu românesc -.
Față cu această situație, s-a dat eficiență disp. art.291 alin.2 pr.pen.
În drept, activitatea inculpatului mai sus descrisă întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de introducere în țară de droguri de mare risc și instigare la trafic de droguri de mare risc în formă continuată prevăzute de art.3 alin.2 din Legea nr.143/2000 respectiv art.25 pen. rap.la art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 pen.
În drept, fapta inculpatei care, acționând în baza aceleiași hotărâri infracționale a deținut, oferit și pus în vânzare cantitatea totală de 78,62 gr. cocaină - drog de mare risc înscris în Tabelul anexă nr. II al Legii nr.143/2000 întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc în formă continuată prev. de disp.art.2 alin.2 din Legea nr.143/2000 cu aplicarea art.41 alin.2 pen.
La individualizarea conform disp.art.72 pen. a sancțiunilor ce urmează a fi aplicate în cauză s- avut în vedere în mod deosebit gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor deduse judecății corelativ cu elementele care circumstanțiază persoana inculpaților.
Astfel, infracțiunile în discuție reflectă fără îndoială o gravitate deosebită lezând-afectând valori sociale importante și cunoscând profunde conotații de ordin social-economic; nu este de trecut cu vederea nici proliferarea acestui fenomen, în ultima perioadă de timp mai ales în rândul tinerilor infractori.
Pe de altă parte, ambii inculpați se află la primul conflict cu legea penală așa cum relevă fișele de cazier judiciar al acestora ( filele 82 și 108 dosar urm.pen.) iar inculpata a avut o atitudine procesuală sinceră, asumându-și integral situația faptică reținută în sarcina sa.
Pentru aceste considerente, a fost reținută și circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de disp.art.74 lit. a față de ambii inculpații, cu consecința diminuării pedepsei închisorii ce urmează a fi aplicată sub limita minimă specială prevăzută de textele legale încriminatoare.
De asemenea, în favoarea inculpatei a fost reținută și circumstanța atenuantă judiciară prev. de disp.art.74 lit.c pen. în considerarea atitudinii procesuale sincere afișate, iar în considerarea prevederilor art. 76 alin.3 pen. s-a înlăturat posibilitatea aplicării unei pedepse complementare pentru infracțiunea săvârșită.
Întrucât infracțiunile reținute în sarcina inculpatului au fost comise în concurs real, s-a dat eficiență disp. art. 33 lit.a-34 lit. b pen. stabilindu-se ca acest inculpat să execute pedeapsa cea mai grea cu aplicarea unui spor corespunzător gravității activității infracționale desfășurate - alături de pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a și b pen. pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale stabilite.
În conformitate cu disp.art.71 alin.2 pen. s-a aplicatat fiecărui inculpat pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art.64 lit. a,b și c pen. pe durata executării pedepsei principale a închisorii.
În temeiul disp.art. 350 pr.pen. a fost menținută starea de arest a inculpatei ( această inculpată fiind cercetată sub imperiul măsurii preventive menționate începând cu 13.07.2007, după ce în prealabil a fost reținută pentru 24 ore - ziua de 12.07.2007( ordonanța de reținere nr.17/2007 fila 78 dosar urm.pen.).
În consecință, în baza art.88 pen. s-a dedus inculpatei din pedeapsa aplicată perioada executată în stare de reținere și arest preventiv începând cu 12.07.2007 la zi.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați criticând-o pe motive de netemeinicie sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate celor doi inculpați.
În susținerea apelului s-a arătat că circumstanțele atenuante reținute în favoarea inculpaților nu se justifică întrucât constatarea lor are un aspect strict formal.
S-a mai arătat că instanța de fond a motivat reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatei prin aceea că a avut o conduită bună înainte de săvârșirea faptei, situație ce rezultă din lipsa antecedentelor penale, iar circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. c Cod penal prin faptul că aceasta a recunoscut săvârșirea faptei.
De asemenea, s-a precizat că aceleași circumstanțe atenuante s-au reținut și față de inculpatul -, însă se observă că acesta nu s-a prezentat în fața instanței de judecată.
S-a mai susținut că în condițiile în care s-ar admite ideea că trebuie reținute astfel de circumstanțe, totuși pedepsele aplicate nu sunt temeinice, impunându-se majorarea lor.
Apelul este nefondat.
Analizând cauza prin prisma motivelor de apel cât și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept se constantă că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică.
Instanța de fond a reținut corect situația de fapt, încadrarea juridică a faptelor și vinovăția inculpatului pe baza unei analize complete a materialului probator.
Ca situație de fapt se reține că inculpatul a trimis din Spania cantitatea de 78,62 grame cocaină și a determinat-o pe inculpata - mama sa - să primească, să dețină și să pună în vânzare această cantitate de drog, în mod repetat, dar în baza aceleiași rezoluții infracționale.
Considerăm că instanța de fond a realizat o corectă individualizare a răspunderii penale a ambilor inculpați, respectând dispozițiile art. 72 Cod penal.
Conform art. 72 Cod penal, la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele de pedeapsă fixate în dispozițiile speciale de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările cate atenuează sau agravează răspunderea penală.
În ceea ce o privește pe inculpata, prima instanță a reținut în favoarea acesteia circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a și c Cod penal și a redus pedeapsa aplicată sub limita minimului special, stabilind astfel o pedeapsă în cuantum de 3 ani închisoare.
Față de actele și lucrările dosarului, având în vedere disp. art. 72 Cod penal, precum și art. 74 alin. 1 lit. a, c Cod penal, considerăm că pedeapsa aplicată inculpatei este legală și temeinică.
Astfel, față de întreaga situație de fapt, de modalitățile și împrejurările săvârșirii faptei - așa cum s-a arătat mai sus, față de gradul concret de pericol social al infracțiunii comise, față de persoana și comportamentul inculpatei, în sensul că aceasta are vârsta de 63 ani, se află la primul impact cu legea penală, a manifestat o atitudine sinceră recunoscând și regretând fapta comisă, considerăm că în mod corect s-au reținut circumstanțele atenuante și nu se impune înlăturarea acestora și nici majorarea pedepsei.
Având în vedere dispozițiile art. 52 Cod penal, precum și cele mai sus arătate, considerăm că scopul preventiv educativ al pedepsei se poate realiza față de inculpata prin executarea efectivă a pedepsei în cuantumul stabilit de prima instanță.
În ceea ce îl privește pe inculpatul considerăm că și pedepsele aplicate acestuia sunt legale și temeinice.
Analizând hotărârea primei instanțe, contrar susținerilor din motivele de apel, se constată că în favoarea inculpatului au fost reținute doar circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a Cod penal nu și cele prev. de art. 74 alin. 1 lit. c Cod penal.
Din analiza întregului material probator prin raportare la dispozițiile art. 72 Cod penal considerăm că în mod corect au fost reținute în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante prev. de art. 74 alin. 1 lit. a Cod penal.
Față de gradul concret de pericol social al faptelor comise, față de modalitățile și împrejurările săvârșirii, față de persoana și atitudinea inculpatului anterioară comiterii infracțiunii, în sensul că acesta este tânăr, se află la primul impact cu legea penală, considerăm că nu se impune înlăturarea circumstanțelor atenuante și nici majorarea pedepselor.
Împrejurarea că infracțiunile deduse judecății, privite în mod general, prezintă un grad ridicat de pericol social nu poate conduce la inaplicabilitatea, în speță, a circumstanțelor atenuante. Trebuie făcută și precizarea că în conformitate cu disp. art. 72 Cod penal gradul de pericol social al unei fapte reprezintă doar unul din criteriile generale de individualizare a răspunderii penale.
În legătură cu individualizarea pedepselor aplicate inculpatului, considerăm că nu poate fi primită susținerea din motivele de apel în sensul că acesta se sustrage de la judecată.
Din actele efectuate în faza urmăririi penale (filele 91-105) se constată că inculpatul a părăsit teritoriul României cu mult timp înainte de comiterea faptei.
Infracțiunile reținute în sarcina inculpatului au fost realizate de acesta în perioada în care se afla în Spania.
Mai mult, după comiterea infracțiunilor inculpatul nu a revenit în țară și nu se cunoaște domiciliul sau reședința acestuia din Spania.
De asemenea, după începerea urmăririi penale împotriva inculpatului (rezoluția nr. 101/D/2007 din 21.08.2007), nu există întocmită nicio dovadă în sensul aducerii la cunoștință acestuia a împrejurării că are calitatea de învinuit/inculpat în prezenta cauză, pentru a se putea trage concluzia că se sustrage de la procesul penal.
Pe parcursul cercetării judecătorești, în cauză au fost aplicate disp. art. 177 alin. 4 Cod procedură penală privind citarea inculpatului.
În concluzie, pentru a se putea reține împrejurarea că inculpatul se sustrage urmăririi penale sau cercetării judecătorești este necesar ca la dosarul cauzei să se găsească dovezi certe care să confirme situația că acestuia i s-a adus la cunoștință faptul că împotriva sa s-a început urmărirea penală sau dovezi din care să rezulte că a primit personal dovada de îndeplinire a procedurii de citare.
Având în vedere dispozițiile art. 52 Cod penal, față și de cele mai sus arătate, considerăm că îndreptarea și reeducarea inculpatului se poate realiza prin executarea pedepsei în cuantumul stabilit de instanța de fond.
Cu privire la aceste aspecte considerăm că pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare (stabilită ca urmare a contopirii celor două pedepse principale și aplicării unui spor de 6 luni la pedeapsa cea mai grea) este legală și temeinică, fiind stabilită cu respectarea disp. art. 34 lit. a Cod penal.
Analizând și din oficiu cauza, considerăm că nu este incidentă nicio situație care să conducă la nelegalitatea sau netemeinicia hotărârii apelate.
Față de cele de mai sus se va respinge ca nefondat apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Galați.
Întrucât inculpata a fost cercetată și judecată în stare de arest, față de soluția pronunțată pe fondul cauzei și față de împrejurarea că temeiurile care au stat la baza luării acestei măsuri (disp. art. 148 lit. f Cod procedură penală) se mențin și în prezent, se va dispune conform art. 383 alin. 11Cod procedură penală în ref. la art. 350 Cod procedură penală, menținerea stării de arest.
Conform art. 383 alin. 2 Cod procedură penală, se va deduce din pedeapsa aplicată inculpatei durata arestării preventive de la 12.07.2007 la zi.
Conform art. 192 alin. 3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentului apel vor rămâne în sarcina altului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
RESPINGE, ca nefondat, apelul declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL GALAȚI împotriva sentinței penale 41/01.02.2008 a Tribunalului Galați pronunțată în dosarul nr- privind pe inculpații (fiica lui și, născută la data de 13.10.1945 în, județul T, CNP -, cu domiciliul în G,-, în prezent deținută în Penitenciarul Galați ) și (fiul lui și, născut la data de 10.07.1982 în mun. T, CNP -, cu domiciliul în G,-).
În baza disp. art. 383 alin. 11Cod procedură penală în ref. la art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatei.
În baza disp. art. 383 alin. 2 Cod procedură penală, deduce din pedeapsa aplicată inculpatei durata arestării preventive de la 12.07.2007 la zi, respectiv la 06.05.2008.
În baza disp. art. 192 alin. 3 Cod procedură penală, cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea prezentului apel rămân în sarcina statului.
Suma de 100 lei, reprezentând onorariul avocatului din oficiu în apel pentru inculpatul, va fi avansată către Baroul Galați din fondurile Ministerului Justiției.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru Parchetul de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI.
Pronunțată în ședință publică azi, 06 mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
Grefier,
Red. -/16.05.2008
Tehnored. /3 ex./19.05.2008
Fond: -
Președinte:Daniela Liliana ConstantinescuJudecători:Daniela Liliana Constantinescu, Mariana Cristache
