Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 102/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie

Dosar nr- DECIZIA PENALĂ NR.102/

Ședința publică din 21 noiembrie 2008

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--

Judecător: dr.- -

Grefier: - -

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -

Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești reprezentat prin:

Procuror:

S-au luat în examinare, pentru pronunțare, apelurile penale declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curt ea De Casație și Justiție -Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Piteștiși de inculpatul, domiciliat în Curtea de A,- B, județul A, împotriva sentinței penale nr.201 din data de 22.04.2008, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, după care:

Dezbaterile asupra apelurilor au avut loc în ședința publică din 11 noiembrie 2008, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de amânare a pronunțării de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie. Instanța, având nevoie de mai mult timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 18 noiembrie 2008 și apoi la 21 noiembrie 2008 când, în urma deliberării, a pronunțat următoarea soluție:

CURTEA

Asupra apelului penal de față, deliberând constată:

Prin sentința penală nr. 201 din 22 aprilie 2008, Tribunalul Argeșa respins cererea de schimbarea încadrării juridice a faptei solicitată de inculpatul, fiul lui și, născut la 25.02.1969 în comuna, județul A, CNP --, domiciliat în Curtea de A,- B, județul A, prin apărător.

A fost condamnat inculpatul la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 257 Cod penal, rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și 1 an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 rap. la art. 290 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) Cod penal, s-au contopit pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare.

În baza art. 861Cod penal, a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 5 ani, stabilit conform art. 862Cod penal.

S-au instituit în sarcina inculpatului măsurile de supraveghere prev. de art. 863alin. 1 lit. a) - d) Cod penal, iar cu privire la cea prevăzută la litera a) s-a dispus ca acesta să se prezinte o dată pe lună la Serviciul de protecție a victimelor și integrare socială a infracțiunilor de pe lângă Tribunalul Argeș, conform programului fixat de acesta.

A atras atenția asupra disp. art. 864Cod penal.

A dispus anularea înscrisurilor falsificate, respectiv chitanțele întocmite de inculpat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că denunțătorul, administrator al " ", jud. A, fiind cercetat în dosarul penal cu 8S/P/2006 al CO. - Serviciul Teritorial Pitești, ce avea ca obiect infracțiunea de evaziune fiscală, l-a contactat pe inculpatul (știind că acesta este prieten cu procurorul ) și l-a rugat să se intereseze de dosar.

După un timp, inculpatul i-a spus denunțătorului că a vorbit cu procurorul, care l-a asigurat că totul va fi bine, dar trebuie să-i dea niște bani, iar denunțătorul i-a dat suma de 30.000 euro.

În ziua de 28.03.2007, acesta din urmă a fost citat la. Serviciul Teritorial Argeș, împotriva sa fiind luată măsura preventivă a reținerii de către procuror, situație față de care a formulat denunț împotriva inculpatului.

În continuare, se reține că inculpatul a recunoscut, în declarațiile date, că a primit de la suma de 30.000 euro, însă a susținut că banii i-au fost dați cu titlu de împrumut și, pentru a face dovada, a întocmit înscrisuri pe care le- depus la dosar.

Probatoriul administrat în cauză a dovedit, însă, că înscrisurile prezentate de inculpatul sunt contrafăcute.

În drept, fapta inculpatului, de a fi pretins și a fi primit de la, în luna septembrie 2006, suma de 30.000 euro, pentru a interveni la procurorul din cadrul - Serviciul Teritorial Argeș, în scopul ca acesta să soluționeze favorabil dos. nr. P/2004, în care denunțătorul era învinuit de săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, a fost încadrată în prevederile art. 257 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000.

Fapta aceluiași inculpat de a întocmi, în iunie 2007, mai multe înscrisuri, în scopul de a ascunde săvârșirea infracțiunii de trafic de influență, este prevăzută de art.17 lit. c) din Legea nr.78/2000. rap. la art. 290 Cod penal, cu aplic. art. 41 alin. 2 Cod penal.

La aplicarea și individualizarea pedepselor, atât în ceea ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, s-au avut în vedere atât gradul de pericol social concret al faptelor, cât și persoana inculpatului, care este infractor primar.

Împotriva sentinței penale, în termen legal au declarat recurs: Parchetul de pe lângă - Serviciul Teritorial Pitești și inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie și solicitând casarea.

În apelul său, procurorul a formulat critici vizând modul de individualizare a pedepselor, susținând că pedepsele trebuiau orientate spre maximul special prevăzut de lege, iar suspendarea acestora sub supraveghere nu se justifică.

Totodată, s-a solicitat, față de gravitatea infracțiunii, de împrejurările cauzei și de persoana infractorului, aplicarea pedepsei complementare prevăzute de art. 64 lit. a) și b) Cod penal.

La rândul său, apelantul - inculpat a solicitat achitarea, în temeiul art. 10 lit. d) din Codul d e procedură penală, susținând că împotriva sa nu există probe de vinovăție.

A arătat apelantul că latura obiectivă a infracțiunilor de săvârșirea cărora este acuzat nu este realizată, iar persoanele pe lângă care el a promis că-și va exercita influență, numiții și, nu aveau printre atribuțiile lor de serviciu pe cele la care el făcuse referire.

În subsidiar, s-a solicitat de către apelant schimbarea încadrării juridice date primei infracțiuni ce i se impută în infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 Cod penal, întrucât a luat banii de la denunțător fără a avea intenția de a interveni pe lângă procurorul de caz.

În ședința publică din data de 11.11.2008, inculpatul fiind prezent și asistat de apărătorul său ales, a arătat că nu consimte să dea o declarație, prevalându-se de dispozițiile art. 70 alineatul 2 din Codul d e procedură penală.

Examinând hotărârea apelată prin prisma criticilor formulate, cum și sub toate aspectele, așa cum obligă art. 371 alineatul ultim din Codul d e procedură penală, curtea constată că apelul este fondat, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Situația de fapt expusă de judecătorul fondului, ce concordă cu cea prezentată de acuzare prin rechizitoriu, este în deplină concordanță cu probatoriul administrat în cauză, din care rezultă, fără dubiu, vinovăția inculpatului în săvârșirea faptelor pentru care a fost dispusă condamnarea.

Astfel, procesele - verbale de redare a convorbirilor telefonice purtate între inculpat și denunțător dovedesc cu prisosință că inculpatul a primit de la denunțător suma de 30.000 de euro, în scopul de a-i înmâna procurorului ce-l ancheta pe acesta din urmă, pentru a da o soluție favorabilă celui cercetat (vol. II, 2 dosar de urm. penală), iar ele se coroborează cu declarațiile date de martorii audiați în cauză, susținerile denunțătorului fiind confirmate de probele testimoniale aflate la dosar (filele 49 - 60 și 81 - 82 dosar de urmărire penală).

De asemenea, probele la care am făcut anterior referire au demonstrat că, înștiințat fiind în legătură cu faptul că este cercetat, inculpatul a întocmit înscrisuri prin care să demonstreze, contrar adevărului, că a primit banii cu titlu de împrumut.

Apărările formulate de apelantul - inculpat, referitoare la funcționarul pe lângă care a promis să intervină pentru denunțător și asupra căruia a pretins că are influență, nu pot fi reținute în cauză, fiind contrazise prin dovezile făcute de acuzare.

În atare situație, în mod judicios faptele inculpatului au fost încadrate în dispozițiile art. 257 Cod penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 și art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal, fiind pronunțată condamnarea apelantului - inculpat.

Modul de individualizare a pedepsei nu respectă, însă, criteriile prevăzute de art. 72 din Codul penal întrucât, deși cel în cauză este la primul conflict cu legea penală, faptele deduse judecății sunt de o gravitate deosebită, iar împrejurarea că inculpatul, după începerea cercetărilor împotriva sa pentru infracțiunea de trafic de influență, a perseverat în atitudinea sa infracțională, comițând noi fapte penale pentru aoa scunde pe prima denotă, la rândul său, perseverență și un pericol social concret ridicat.

Prin urmare, dacă aplicarea unor pedepse orientate spre minimul special prevăzut de legiuitor răspunde criteriilor generale de individualizare la care am făcut referire și ține seama de circumstanțele personale atenuante ale inculpatului (se află la primul conflict cu legea penală), modalitatea de executare aleasă de prima instanță nu este în măsură să realizeze scopul

preventiv, punitiv și educativ al pedepsei, așa cum este prevăzut de art. 52 din Codul penal.

Tot astfel, este întemeiată critica formulată de procuror, referitoare la aplicarea pedepsei complementare prevăzute de art. 64 lit. a) și b) din Codul penal, în raport de aceleași criterii, la care am făcut mai sus referire.

Așa fiind, curtea va pronunța o soluție de admiterea a apelului promovat de procuror, în baza art. 379 pct. 2 lit. a) Cod de procedură penală și, desființând în parte sentința penală, va înlătura dispozițiile art. 86/1 și următoarele din Codul penal.

Se va dispune executarea pedepsei rezultante prin privare de libertate, în conformitate cu art. 57 și 71 Cod penal.

Vor fi menținute, în rest, dispozițiile sentinței atacate.

Pentru considerentele ce au fost deja expuse, va fi respins ca nefondat apelul declarat de inculpat, iar în temeiul art. 192 alin. 2 Cod de procedură penală va fi obligat apelantul - inculpat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite apelul declarat de Direcția Națională Anticorupție - Serviciul Teritorial Pitești, împotriva sentinței penale nr.201 din 22 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Argeș - secția penală în dosarul nr-.

Desființează în parte sentința atacată.

Înlătură aplicarea dispozițiilor art.86/1 și urm. Cod penal, cu toate consecințele.

Dispune executarea pedepsei rezultante în regim de deținere, potrivit art.57 Cod penal.

În baza art.71 Cod penal, interzice inculpatului drepturile prev.de art.64 lit.a și Cod penal.

Menține în rest dispozițiile sentinței penale.

Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul, pe care-l obligă la 300 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 21 noiembrie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

dr.

Grefier,

Red.:

Tehn.

4 ex./15.12.2008

Jud.fond:.

Președinte:Teodora Gheorghe Sorescu
Judecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Marius Andreescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 102/2008. Curtea de Apel Pitesti