Traficul de influență (art.257 cod penal). Decizia 14/2010. Curtea de Apel Suceava
| Comentarii |
|
Dosar nr- art. 257 Cod penal
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL SUCEAVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA NR. 14
Ședința publică din 25 februarie 2010
PREȘEDINTE: Androhovici Daniela
JUDECĂTOR 2: Hetriuc Laurențiu Marius
Grefier - -
Ministerul Public, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Suceava este reprezentat de procuror
La ordine, pronunțarea asupra apelurilor declarate de inculpatele și (fostă ) împotriva sentinței penale nr. 515 din 22.10.2009 pronunțată de Tribunalul Botoșani.
Dezbaterile asupra cauzei în fond au avut loc în ședința publică din 17 februarie 2010, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, redactată separat și care face parte integrantă din prezenta decizie și când, pentru a da posibilitatea apărătorului inculpatei să depună concluzii scrise la dosar, pronunțarea a fost amânată pentru data de astăzi 25 februarie 2010, când:
După deliberare,
CURTEA
Asupra apelurilor penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 515/22.10.2009 a Tribunalului Botoșani, pronunțată în dosarul nr- a fost condamnată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 257 alin. 1 Cod penal la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare; în temeiul art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, b Cod penal; în temeiul art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe timp de 4 ani, atrăgându-i-se atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal; în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii; a fost condamnată inculpata (actualmente ) pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 257 alin. 1 Cod penal, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare; în temeiul art. 71 Cod penal, s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II, b Cod penal; în temeiul art. 81 Cod penal, s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei pe timp de 4 ani, atrăgându-i-se atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 Cod penal; în temeiul art. 71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii; în temeiul art. 257 alin. 2 rap. la art. 256 alin. 2 Cod penal, s-a dispus confiscarea de la inculpatele și (actualmente ), în folosul statului a câte 500 Euro de la fiecare; au fost obligate inculpatele și (actualmente ) să plătească statului cu titlul de cheltuieli judiciare, câte 300 lei fiecare.
În motivarea acestei soluții, prima instanță a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetul de pe lângă Tribunalul Botoșani din 6 octombrie 2008, inculpatele și au fost trimise în judecată pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art. 257 alin. 1 Cod penal.
S-a reținut prin actul de trimitere în judecată în sarcina celor două inculpate că în urma unei înțelegeri prealabile, numitul a predat acestora suma de 1.000 Euro, în schimbul promisiunii de a interveni pe lângă - prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, județul H, să soluționeze în mod favorabil un dosar penal în care acesta era învinuit.
Examinând actele și lucrările dosarului prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
Prin procesul-verbal încheiat la data de 13 martie 2008, prim-procuror al Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorghenia sesizat faptul că - grefier la Judecătoria Gheorgheni și au primit de la numitul suma de 1.000 Euro, în schimbul promisiunii că vor interveni pe lângă ea, să soluționeze în mod favorabil un dosar penal în care era învinuit.
Numitul a fost cercetat de Poliția municipiului în dosarul nr. 24/P/2006, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de art. 77 alin. 1 și art. 77 al. 2 din nr.OUG 195/2002 ( 3 dosar urmărire penală).
Din referatul și declarația martorei ( 72 dosar fond) rezultă că a fost contactată telefonic de numita consilier juridic la o unitate bancară din, care i-a relatat că aflându-se într-un anturaj cu mai multe persoane, un cetățean numit a afirmat că pentru soluționarea unui dosar penal aflat în cercetare, numitele și s-ar fi oferit să-l ajute, în sensul de a interveni pe lângă prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gheorgheni în vederea soluționării favorabile a dosarului respectiv.
Prețul acestei intervenții era de 1000 Euro, sumă pe care acesta i-ar fi dat-o numitei ca prin intermediul lui să ajungă la aceasta.
Aspectele sesizate de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gheorgheni au fost confirmate de martora în declarațiile de urmărire penală ( 154 dosar urmărire penală) și de la instanță ( 104 dosar fond).
Din declarația numitului ( 5 dosar urmărire penală) rezultă că a relatat despre faptul că este cercetat penal, într-un dosar referitor la săvârșirea unor infracțiuni la regimul circulației, unor persoane din anturajul său și unul dintre prietenii săi - fără a-l nominaliza - i-a spus că prietena lui, numita cunoaște o persoană "" care l-ar putea ajuta. În urma discuției cu, aceasta i-a spus că pentru suma de 1.000 Euro i se poate rezolva problema.
Inculpatele și s-au întâlnit cu numitul la locuința inculpatei, unde inculpata i-a confirmat că este în relații bune cu doamna procuror și astfel îi poate rezolva problema, cerându-i suma de 1000 Euro pe care acesta i-a predat-o într-un plic, de față fiind și inculpata.
Susținerile numitului, referitoare la modul în care acesta a luat legătura cu inculpata sunt confirmate de martorul în declarațiile de la urmărirea penală ( 11, 22, 141 dosar urmărire penală) și din instanță ( 74 dosar fond) în care arată că numitul i-a confirmat faptul că s-a întâlnit cu inculpatele și în locuința acesteia din urmă, ocazie cu ca a predat suma de 1000 Euro inculpatei.
Numitul nu a fost audiat în fața instanței de judecată întrucât pe parcursul urmăririi penale a decedat în urma unui accident de circulație.
Pe parcursul urmăririi penale și în instanță cele două inculpate au susținut că au primit suma de 1.000 Euro pentru a-i angaja numitului un avocat specificând pe numitul.
Din declarațiile martorilor de la urmărirea penală ( 79 dosar urmărire penală) și din instanță ( 105 dosar fond) rezultă că a fost contactat telefonic de care i-a cerut să vină la sediul Judecătoriei Gheorgheni, întrucât are de rezolvat o problemă.
Întâlnindu-se cu, aceasta i-a relatat că a fost invitată la parchet împreună cu, unde au declarat ca ar fi primit de la suma de 1000 Euro pe care ar fi urmat să i-o dea lui pentru a-l reprezenta în dosarul penal.
Martorul i-a explicat inculpatei că nu poate face astfel de reprezentări, nefiind avocat iar inculpata a afirmat că nu este vinovată, că cea care a sugerat această rezolvare a fost inculpata.
Inculpata prin apărător a solicitat să se constate că în cauză există autoritate de lucru judecat având în vedere că înainte de trimiterea în judecată s-au pronunțat două ordonanțe de către parchet prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, iar inculpata a solicitat achitarea întrucât fapta nu există.
Referitor la aceste susțineri prima instanță a reținut următoarele următoarele:
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita din 27 iulie 2007 ( 34 dosar urmărire penală) s-a dispus neînceperea urmăriri penale față de inculpatele și sub aspectul infracțiunii de trafic de influență prev. de art. 257 alin. 1 Cod penal, cu motivarea că "din probatoriul administrat în faza actelor premergătoare începerii urmăririi penale, nu sunt date suficiente care să confirme existența infracțiunii de trafic de influență în privința elementelor constitutive ale acesteia".
Prin rezoluția prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita din 23 noiembrie 2006 fost infirmată soluția dată în dosarul nr. 97/P/2006 și s-a dispus redeschiderea urmăririi penale în cauză.
În motivarea ordonanței se arată că "din actele premergătoare efectuate în cauză, reiese că cele două făptuitoare au avut o atitudine nesinceră, de inducere în eroare, dar cu fiecare declarație și-au dovedit vinovăția. Pe de altă parte martorul nu a fost audiat deși era imperios necesară audierea acestuia".
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita din 21 februarie 2007, s-a dispus începerea urmăririi penale față de făptuitoarele și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de influență, "întrucât din actele premergătoare efectuate în cauză rezultă că sunt indicii temeinice cu privire la săvârșirea de către cele două făptuitoare a infracțiunii de trafic de influență".
Prin rezoluția aceluiași organ de parchet din 21 aprilie 2007 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală pentru fapta prev. de art. 257 Cod penal a învinuitelor și și făcând aplicarea dispozițiilor art. 181Cod penal s-a aplicat învinuitei sancțiunea administrativă a amenzii de 200 lei iar învinuitei sancțiunea administrativă a amenzii de 500 lei.
În motivarea ordonanței se precizează că deoarece în modalitatea în care a fost săvârșită, aceasta prezenta un pericol social redus, iar în urma săvârșirii faptei nu a fost constatat un prejudiciu material.
Împotriva acestei ordonanțe au formulat plângere învinuitele și solicitând scoaterea de sub urmărire penală întrucât "fapta nu există", plângere care a fost respinsă prin ordonanța primului procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita din 25 mai 2007.
Împotriva aceleiași ordonanțe a formulat plângere, prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, plângere care a fost admisă prin Ordonanța prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghita din 6 iulie 2007, cu motivarea că într-adevăr în cauză nu este vorba de suma de 100 Euro ci de 1000 Euro, aspect care este irelevant, însă infracțiunea de trafic de influență nefiind o infracțiune de prejudiciu, ci una de rezultat prin care se aduce atingere demnității și probității profesionale și în consecință soluția dispusă a fost infirmată, dispunându-se redeschiderea urmăririi penale.
Plângerea petentei formulată împotriva acestei ordonanțe a fost respinsă prin rezoluția din 31 august 2007 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Tg.
Plângerea petentei împotriva Ordonanței din 6 iulie 2007 prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Harghitaa fost respinsă ca nefondată prin sentința penală nr. 255/16 august 2007 Tribunalului Harghita, soluție rămasă definitivă prin respingerea recursului declarat de prin decizia nr. 80 R din 20 februarie 2008 Curții de Apel Târgu Mureș.
Având în vedere cele arătate mai sus, prima instanță a preciat că punctul de vedere al inculpatei referitor la existența în cauză a autorității de lucru judecat, nu poate fi admis, întrucât autoritatea de lucru judecat prev. de art. 10 lit. j Cod procedură penală este un caz în care punerea în mișcare a acțiunii penale este împiedicată, întrucât fapta penală de care este acuzată o persoană s-a judecat; hotărârea prin care o instanță s-a pronunțat cu privire la respectiva faptă a rămas irevocabilă, indiferent că s-a dispus o condamnare, achitare sau încetare a procesului penal.
În speță petentele nu au fost trimise în judecată pentru fapta imputată și prin urmare nu s-a pronunțat o hotărâre în acest sens.
Având în vedere cele relatate mai sus prima instanță a preciat că faptele celor două inculpate de a pretinde și primi de la numitul suma de 1.000 Euro, lăsând impresia că au influență asupra primului-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gheorgheni pentru a-l determina să soluționeze favorabil dosarul penal în care acesta era învinuit, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de influență prev. și ped. de art. 257 alin. 1 Cod penal, urmând să se aplice pedepse în limitele textului de lege pentru care au fost trimise în judecată.
Situația de fapt descrisă mai sus se probează cu procesul-verbal din 13 martie 2006 al primului-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gheorgheni ( 3 dosar urmărire penală), declarația acesteia dată în fața instanței ( 72 dosar fond), declarația olografă a numitului ( 5 dosar urmărire penală), declarațiile martorilor ( 11, 22, 141 dosar urmărire penală și 74 dosar fond), ( 87 dosar fond), ( 154 dosar urmărire penală și fila 104 dosar fond), ( 79 dosar de urmărire penală și 105 dosar fond) coroborate cu declarațiile inculpatelor ( 23 dosar fond) și ( 15 - 21 dosar urmărire penală și 150 dosar fond).
La individualizarea judiciară a pedepselor aplicate prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 Cod penal, considerând că realizarea scopului preventiv al pedepse se poate realiza și fără privare de libertate urmând a dispune suspendarea condiționată a executării pedepselor aplicate, având în vedere persoanele inculpatelor car sunt infractori primari și au avut o poziție procesuală relativ sinceră.
În temeiul art. 257 al. 2 rap. la art. 256 al. 2 Cod penal, prima instanță a dispus confiscarea de la inculpata și (actualmente ) în folosul statului a câte 500 Euro fiecare.
Împotriva acestei sentințe penale, în termenul legal au declarat apel inculpatele și (fostă ), criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivarea apelului declarat inculpata a arătat în esență că în ceea ce o privește este incidentă cauza de împiedicare a punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale, prev. de art. 10 lit. d Cod de procedură penală (faptei îi lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii), practic faptei imputate lipsindu-i vinovăția; apărătorul desemnat din oficiu pentru acesta a invocat în favoarea acestei inculpate apelante și cazul de împiedicare a punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale, prev. de art. 10 lit. a Cod de procedură penală (fapta nu există). A mai susținut aceeași apelantă inculpată că în mod nelegal prima instanță a dispus confiscarea specială a sumei de 1.000 de Euro.
În motivarea apelului declarat inculpata a arătat în esență că nu a comis nici o infracțiune și implicit nu se poate reține vinovăția ei; apărătorul desemnat din oficiu pentru această inculpată apelantă a invocat în ceea ce o privește incidența cazurilor de împiedicare a punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale, prev. de art. 10 lit. a și c Cod de procedură penală (fapta nu există, respectiv fapta nu a fost săvârșită de către învinuit sau inculpat).
Analizând apelurile prin prisma motivelor invocate, precum și cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, conform dispozițiilor art. 371, 378 Cod procedură penală, Curtea constată că acestea sunt nefondate, pentru următoarele considerente:
Astfel, în mod corect a reținut prima instanță situația de fapt și încadrarea juridică a infracțiunii pentru care au fost trimise în judecată inculpatele apelante și (fostă ), acestea comițând fapta în împrejurările reținute de prima instanță și arătate pe larg în considerentele sentinței penale atacate.
Într-adevăr, în cursul lunii ianuarie 2006, numitul din municipiul, jud. Haf ost depistat de către organele de poliție conducând pe drumurile publice un autoturism neînmatriculat și cu plăcuțe de înmatriculare false, întocmindu-i-se un dosar penal (nr. 24/P/2006 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, jud. H; în acest dosar s-a început urmărirea penală față de pentru săvârșirea infracțiunilor, prev. de art. 77 alin. 1 și art. 77 alin. 2 din nr.OUG 195/2002).
Dorind să scape de consecințele unei eventuale condamnări penale, prin intermediul unor prieteni, numitul a cunoscut-o pe (actuală ) care i-a spus că îl poate ajuta (în sensul ca în dosarul în care acesta era învinuit să obțină o soluție de netrimitere în judecată).
După mai multe discuții prealabile la telefon, la începutul lunii martie 2006, numitul din municipiul, jud. H, s-a deplasat la locuința numitei (fostă ), unde se afla și inculpata apelantă, la acea dată aceasta din urmă îndeplinind funcția de grefier la Judecătoria Gheorgheni - Biroul Executări penale, jud. Cu acest prilej, a dat inculpatelor apelante și (fostă ) suma de 1.000 Euro, în schimbul promisiunii acestora de a interveni pe lângă - prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, județul H, să soluționeze în mod favorabil dosarul penal în care acesta era învinuit (ambele inculpate apelante, au lăsat să se înțeleagă că au influență asupra magistratului amintit, în mod direct și (fostă ) indirect prin intermediul primei inculpate).
Faptul că cele două inculpate apelante au pretins de la numitul suma de 1.000 de Euro, pentru a-i fi soluționat în mod favorabil un dosar penal în care acesta avea calitatea de învinuit, rezultă fără nici un dubiu din procesul-verbal întocmit de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gheorgheni la data de 13.03.2006, declarațiile numitului date în faza actelor premergătoare (acesta a decedat în cursul urmăririi penale), care se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză (relevante fiind declarațiile martorilor, z, și ) cu înscrisurile din procedura cercetării disciplinare a numitei t și cu declarațiile inculpatelor. În procesul-verbal întocmit de prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Gheorgheni, la data de 13.03.2006 (fila 3 ds. up), se arată că la data de 06.03.2006, dintr-o discuție particulară a aflat întâmplător că numita, grefier la Judecătoria Gheorghenia solicitat și primit de la suma de 1.000 de Euro pentru soluționarea în mod favorabil, prin intermediul său, a unui dosar penal în care acesta era cercetat penal în calitate de învinuit; s-a mai arătat în același proces verbal că fiind contactat numitul confirmat situația expusă. Martorul în declarațiile date în cursul urmăririi penale (filele 11, 22 și 149 ds. up), confirmă faptul că l-a rugat și pe el să intervină la polițiști pentru a-i fi soluționat favorabil dosarul penal, refuzându-l, că acesta i-a spus că a vorbit cu în același scop, că le-a dat celor două inculpate 1.000 de Euro și că a primit de la suma de 200 de Euro pentru a-i restitui lui; mai arată același martor (în declarația de la fila 11 ds. up) că din discuțiile cu a înțeles că banii proveneau de la. Ulterior, în cursul cercetării judecătorești acest martor își schimbă semnificativ declarația, în sensul că suma de 1.000 de Euro primită de cele două inculpate de la a fost pentru a-i angaja acestuia un apărător. Această ultimă declarație nu se coroborează cu alte mijloace de probă administrate în cauză (din contră vine în contradicție flagrantă cu cele susținute anterior și cu declarațiile numitului ) iar martorul nu oferă nici o justificare plauzibilă a acestei schimbări de declarații, astfel că în mod corect aceasta nu a fost reținută nici de prima instanță. Martora z a declarat că în urma unei discuții pe care a avut-o cu la începutul lunii martie 2006 aflat de la acesta că are un dosar penal și că numita i-a propus, în schimbul unei sume de bani, soluționarea favorabilă a dosarului penal prin intermediul lui grefier la Judecătoria Gheorgheni (care urma să intervină la prim-procurorul ); a mai arătat aceeași martoră că la câteva zile de la această discuție a informat-o pe despre cele discutate cu. Martora declară în esență că a aflat de la numita că numitul i-a spus că ar fi dat numitelor și suma de 1.000 de Euro, pentru soluționarea favorabilă a dosarului penal în care era învinuit (acestea spunând că urmează să intervină la prim-procurorul ); a mai arătat martora că l-a chemat pe la parchet și după ce acesta i-a confirmat cele aflate de la zaa întocmit un proces verbal în acest sens și a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Harghita. Martorul declară în esență că a fost contactat de către care i-a spus că atât ea, cât și au declarat la procuror că au primit de la suma de 1.000 de Euro pentru a-i da lui cu titlu de onorariu pentru reprezentarea lui într-un dosar în care acesta era învinuit; martorul i-a spus lui că el nu le poate susține cele declarate, în condițiile în care el nu era avocat ci consilier juridic (și implicit nu l-ar fi putut reprezenta pe; același martor a mai declarat că i-a spus că din cei 1.000 de Euro primiți "partea" ei a fost de 800 de Euro, 200 de Euro revenindu-i lui.
În declarațiile date în fața procurorului și în fața instanței de fond inculpata apelantă (fostă ) arată, în esență, că în timp ce se afla la ea acasă împreună cu, a primit de la suma de 1.000 de Euro pentru a-l angaja ca apărător pe numitul; a mai arătat că plicul cu bani a fost luat de, care urma să îl înmâneze numitului; deoarece nu a reușit să îl contacteze pe, i-a restituit a doua zi plicul pentru a fi dat lui.
În declarațiile date în fața procurorului și în fața instanței de fond inculpata apelantă a declarat, în esență, că în cursul lunii februarie 2006 s-a întâlnit întâmplător cu care a invitat-o acasă la ea, unde a venit imediat și; a mai declarat că i-a înmânat un plic pe care a rugat-o să îl dea numitului; a mai arătat că nu știa ce se află în plic și că s-a întâlnit ulterior cu o persoană ce s-a prezentat a fi și care i-a spus că a fost presat de d-na prim procuror să facă declarații defavorabile ei.
Situația de fapt prezentată în aceste declarații este infirmată de declarațiile date în cauză de martorii sus amintiți dintre care cea mai relevantă este ce a martorului (care arată practic că i s-a solicitat de către cele două inculpate apelante să le ofere un alibi, dar a refuzat acest lucru).
Curtea nu va da curs solicitărilor celor două inculpate în sensul de a dispune achitarea lor în temeiul art. 10 lit. a și d Cod de procedură penală (inculpata apelantă ), respectiv în temeiul art. 10 lit. a, c și d Cod de procedură penală (inculpata ).
În condițiile în care chiar cele două inculpate apelante au recunoscut faptul că numitul le-a înmânat suma de 1.000 de Euro (susținerile acestora fiind în sensul că banii erau pentru angajarea unui apărător), în cauză nu se mai poate vorbi despre incidența cazului de împiedicare a punerii în mișcare și a exercitării acțiunii penale, prev. de art. 10 lit. a Cod de procedură penală, "fapta nu există" (art. 10 lit. a Cod de procedură penală presupunând lipsa oricăror modificări în realitatea fizică).
De asemenea, din mijloacele de probă amintite, rezultă fără nici un dubiu că ambele inculpate, cu intenție directă, au pretins și primit de la cumpărătorul de influență o sumă de bani, pentru a interveni la un magistrat (asupra căruia au lăsat să se înțeleagă că au influență) în vederea obținerii unei soluții favorabile într-un dosar de urmărire penală (prin urmare nu se poate reține că incidența în speță a cazurilor prev. de art. 10 lit. c și d Cod de procedură penală).
În drept, în mod corect a considerat prima instanță că acțiunile celor două inculpate apelante mai sus descrise se circumscriu, atât din punct de vedere obiectiv cât și subiectiv, conținutului constitutiv al infracțiunii de trafic de influență, prev. de art. 257 alin. 1 Cod penal.
Curtea constată că prima instanță a individualizat în mod just pedepsele principale aplicate celor două inculpate apelante, în raport de criteriile prev. de art. 72 Cod penal, însă apreciază că în cauză nu se impunea suspendarea condiționată a executării acestora în temeiul art. 81 Cod penal, având în vedere gradul de pericol concret al infracțiunii săvârșite, importanța valorilor sociale lezate și atitudinea celor două inculpate apelante pe parcursul procesului penal. Cu toate acestea dat fiind faptul că în cauză au declarat apel doar inculpatele apelante, având în vedere dispozițiile art. 372 alin. 1 Cod de procedură penală, nu se poate crea acestora o situație mai grea în propria cale de atac.
În ceea ce privește critica apelantei inculpate privind greșita aplicare de către prima instanță a dispozițiilor legale privind confiscarea specială, aceasta este nefondată.
Astfel, potrivit art. 256 alin. 2 Cod penal (la care face trimitere art. 257 alin. 2 Cod penal)"banii, valorile sau orice alte bunuri primite se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani". În cauză, cele două inculpate apelante au primit de la numitul suma de 1.000 de Euro (sumă care nu a fost ridicată de organele de urmărire penală - contrar celor susținute de apărare) și nu are nici o relevanță faptul că acesta a fost restituită sau nu cumpărătorului de influență.
În consecință, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, Curtea urmează a respinge ca nefondate apelurile declarate de către inculpatele și (fostă ) împotriva sentinței penale nr. 515/22.10.2009 a Tribunalului Botoșani, pronunțată în dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod de procedură penală va fi obligată fiecare dintre inculpatele apelante să plătească statului câte 500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel, din care suma de 600 de lei (2 x 300 de lei), reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpatele apelante, avocat G și avocat, se vor avansa din fondurile în contul Baroului
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În temeiul art. 379 pct. 1 lit. b Cod de procedură penală respinge ca nefondate apelurile declarate de către inculpatele și (fostă ) împotriva sentinței penale nr. 515/22.10.2009 a Tribunalului Botoșani, pronunțată în dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2 Cod de procedură penală obligă pe fiecare dintre inculpatele apelante să plătească statului câte 500 de lei cu titlu de cheltuieli judiciare din apel, din care suma de 600 de lei (2 x 300 de lei), reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru inculpatele apelante, avocat G și avocat, se vor avansa din fondurile în contul Baroului
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 25.02.2010.
Președinte, Judecător, Grefier,
Red.
2 ex./16.03.2010
Președinte:Androhovici DanielaJudecători:Androhovici Daniela, Hetriuc Laurențiu Marius
